Page 110 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 2G2 -1898.

Monument hi Andreiu Şaguna. cătră restauratorul vechei nostre metro­ şi preţul bucatelor adunate şi vândute prin activitatea sa neobosită şi roditbre
polii, şi fiind convins că acâstă ideiă va licitaţiune, se vor scrie în două liste, cari aceste dovecjî de simpatia şi de re­
Precum am mai anunţat, se fac întâmpina consimţământul comun, şi va fi se vor censura cu de-amăruntul din partea cunoscinţă.
stăruinţe noue din partea consisto- îmbrăţişată cu căldură dela cel dintâiă comitetului parochial şi, după ce vor fi Primesca vrednicul sacerdote, pe
rielor nostre gr. or. pentru ca se se pănă la cel din urmă român greco-oriental subscrise, una din liste va rămâne la ofi­ lângă asigurarea stimei, ce i-o păs­
realiseze botărîrea luată de sinodul din archidiecesa Transilvană, fiind toţi deo­ ciul parochial, âr cealaltă împreună cu trăm şi noi cei din depărtare, ură­
archidiecesan, precum şi de congre­ potrivă datori cu recunoscinţă cătră marele banii se va trimite prin oficiile protopres­ rile nbstre cele mai căldurbse pen­
sul naţional bisericesc dela 1876, bărbat al bisericei nostre, — cu plăcere biterale consistoriului archidiecesan, cel tru îndelunga sa vieţă şi ajungerea
de-a se ridica un monument în me­ împlinesce una din principalele sale dato- mult pănă la 31 Decemvre a acestui an. scopurilor nobile, de cari este că­
moria marelui arcliiereu Andreiu ba­ rinţe, îndreptând acest apel al său cătră
* lăuzit.
ron do Şaguna. In acest nobil scop, credincioşii fii ai bisericei nostre archidie- v Despre decursul festivităţii ju­
ce face onore bisericei şi naţiunei Poporul nostru se onoreză însu-şî pe Prea Sânţia Sa părintele episcop al
române, Consistoriul archidiecesan sine, când aduce tributul recunoscinţei sale Aradului Ioan Meţianu încă a adresat cle­ bilare am primit erî o telegramă,
rului şi poporului din diecesa sa o căldu- care din causă, că ni-a sosit prea
din Sibiiu a adresat cătră oficiile memoriei bărbaţilor, cari au binemeritat de rosă circulară, îndemnându-i s£ contribue târcjiu, n’am putut’o da în numărul
protopresbiterale şi parochiale din biserică şi naţiune. Este de prisos şi nu
archidiecesa Transilvaniei o scrisdre este locul aici a espune resultatul luptelor, pentru monumentul lui Şaguna, „prin care să trecut, şi deci o publicăm astăcjî în
totă estensiunea ei:
circulară, ce a publicat’o (filele aces­ ostenelelor şi jertfelor, ce le-a adus ferici­ arătăm lumii şi posterităţii nu numai me­
u
tea „Telegraful Român , prin care tul întru Domnul Marele archiereu Andreiii ritele cele mari ale fericitului archiereu, Şarmaşag, 9 Decemvre n. Jubi­
se îndemnă la contribuirî şi colecte pentru biserica sa şi pentru iubitul său po­ dâr şi simţul nostru de recunoscinţă şi prin leul vicariului Barboloviciu a succes
u
pentru amintitul monument. por, şi numai câte-va dile sunt, de când acâsta şi vrednicia nostră . splendid, acesta fiind încungiurat de
P. S. Sa a dispus, ca colecta să se întreg clerul vicariatului şi de nu-
]£tă ce 4‘ce acbstă circulară nr. biserica a serbat cu demnitate aniversarea
faoă mai întâiii în biserici, începând din merbsă inteligenţă şi popor venit din
5233, subscrisă de vicarul archi epis 25 a dela mortea bunului archipăstor, şi
sărbătorea S-lui Nicolae pănă la sfîrşitul depărtări. Sânta liturgie a decurs
copesc Dr. II. Puşcariu şi de secre­ din incidentul acesta fiă-care fiiu al biseri­
tarul consistorial Dr. E. Cristea: cei a auclit istoria vieţei lui şi vestindu-se lui Decemvre a. c. După ce preotul va imposaut. Au vorbit: protopopul Pa-
arăta poporului, că precum tote naţiunile piriu Pop şi Dr. Lucaciu, storcend
„Sinodul nostru archidiecesan a hotă- în multe feluri şi în multe chipuri mulţi­
îsl venerâză pe bărbaţii lor oei mari şi lacrimi din ochii ascultătorilor. Au
rît încă la cea dintâiti întrunire după mor- mea şi vrednicia faptelor şi meritelor lui,
binefăcători, tot asemenea dorim şi noi a urmat apoi la locuinţa vicariului,
tea fericitului Archiepiscop şi Metropolit An- cele neperitore.
venera pe ai noştri, pentru ca cu atât mai felicitările corporaţiunilor, la cari
dreiu, întâmplată la 16/28 Iunie 1873, şi Au trecut, dâr 25 anî, de când vene­
mulţi să se resolve şi dintre ai noştri a jubilantul a răspuns adenc emoţio­
anume în şedinţa dela 10 Aprilie din se- rabilul archiereu, după o păstorire de 27
11
lucra pentru binele nostru , — va deschide nat. Au sosit sute de telegrame de
sinea anului 1874, că acelui mare bărbat ani a încetat din viaţă; onârea nâstră na­
colecta premergând însu-şl cu esemplu, îm­ felicitări. La banchet au toastat
să i-se ridice şi aşede la un loc, ce se va ţională şi recunoscinţă nostră fiescă pre­
preună cu învăţătorul, apoi vor îndemna şi d-nii: George Pop de Băsescî, Dr.
determina mai târdiu, un monument corăs- tinde dela noi, ca, dâcă nu s’a putut mai
pe ceilalţi credincioşi a-se înscrie în lista Lucaciu, Dr. Bran, Dr. Tripon şi
punclător, adunând suma necesară prin con­ curând, barem acum să dăm memoriei lui
de colectă, âr după terminarea colectei din mulţi alţii, constatând, în mijlocul
tribuirî benevole. tributul nostru de veneraţiune şi iubire.
biserică, preotul şi învăţătorul vor merge înaufleţirei generale, meritele jubi-
Tot atuncî a hotărît Sinodul, ca con Nu marele nostru Andreiii are trebuinţă de
şi pe la casele poporenilor mai fruntaşi, lantuiui.
dusele luate de densul întru eternisarea un asemenea semn, căci el prin măreţele
cari n’ar fi fcst la biserică, ca să subscrie
memoriei primului archiepiscop şi metro­ sale fapte şî-a făcut numele nemuritor, şi ei.
polit al restauratei nostre metropolii, să se atât în istorie, cât şi în inimele nos­ Rele cari cer lecuire.
Colectele se vor înainta Consistorului
comunice şi celorlalte eparchii din metro- tre; ci demnitatea nâstră o cere acâsta
cel mult pănă în 10 Ianuarie 1899. Timişora, 4 Decemvre n. 1898.
polie şi să se aducă şi la ounoscinţa proxi­ dela noi. Şi dâcă acestă datorinţă se im­
mului nostru congres naţional-bisericesc. pune tuturor fiilor bisericei nbstre din me- E (fi de Duminecă. In orele liturgii-
Măritul Congres dela 1876, consim­ tropolie, cu îndoit cuvânt se pote cere îm- Jubileul vicariului Barboloviciu. lor trec pe lângă casa oomitatensă, în ca­
ţind cu Sinodul archidiecesan întru eterni­ linirea ei dela noi arehidiecesanii, cari am re zac „robii : condamnaţii din partea
u
sarea numelui marelui archiepiscop şi me­ fost cei mai de-aprope fii ai lui, între cari Joia trecută s’a serbat de cătră tribunalului, şi văd stând la pârtă sute,
tropolit Andreiii, a decretat sub Nr. 296 mai mult a vieţuit şi pentru cari mai mult Românii din Silvania jubileul de 25 repet sute de fiinţe, cari aştâptă şi oer in­
preţ. ridicarea din partea metropoliei a a lucrat marele bărbat, ca să ne ridice din de anî al Revercndissimului domn trare prin porta încuiată. Covârşitorea ma­
monumentului propus, şi Congresul dela somnul cel greu, în care ne adurmiseră tim­ Alimpiu Barboloviciu ca vicariu al Se- joritate a acestor aşteptătorl este română
1878 a însărcinat pe consistorul metropo­ purile cele vitrege şi să ne pregătescă un lagiului. puţini Sârbi, Bulgari şi 2—3 Nemţi. Intre
litan, a solicita colectarea ofertelor bene­ venitor mai senin şi mai dulce, decum A fost acesta o serbătdre dis­ aşteptătorl sunt şi moşnegi cu plete sure,
vole şi elocarea spre fructificare a celor ne-a fost trecutul . tinsă, pentru-că distins este în mij­ neveste amârîte, dâr încă tinere, apoi ohiar
11
incurse. Acesta, în speranţa de anî mai ro­ Deci întru ajungerea scopului indicat locul clerului şi al poporului nostru şi copilaşi de 5—10 anî, toţi şi tote cu
ditori, a amânat esecutarea conclusului mai sus în conclusul congresual, se ordi- şi cel sărbătorit, distins prin meri­ „plin . Toţi aceştia au pe câte cine-va
u
congresual mai mulţi anî, pănă când la 24 nâză prin acâsta, a-se. face colecte benevole la tele sale pentru biserică, prin pa­ înăuntru: câte un „rob“. Tata pe fiiu, ne­
Februarie 1886 sub Nr. 232 a recercat pe toţi credincioşii noştri din archidiecesa. triotismul şi iubirea sa de neam, vasta pe bărbat, copilaşii pe tată, surorile
consistoriul archidiecesan, a îmbrăţişa din Oirulara consistoriului dispune mai prin zelul seu apostolic, de-a înainta pe fraţi şi — fraţii au surori.
partea sa cu totă căldura afacerea şi a în­ departe, ca colecta acâsta pentru monu­ binele poporului pe t6te terenele Au venit, căci adl „este îngăduit să
11
treprinde atât în gremiul său, cât şi pe mentul metropolitului Andreiii Şaguna să vieţei sale, atât de mult necăjite şi aducă de-acasă merinde şi vestmiute „ro­
calea organelor subalterne tote cele corăs- se facă nu numai în bani, ci şi în naturalii, asuprite. bilor , şi să se vadă nâmurile cu robii;
11
pundătore întru realisarea lucrului. ca de esemplu bucate etc. Preoţii vor es- D l Alimpiu Barboloviciu a pri­ alţii ca să „subscrie „vechsle în presenţa
11
Consistoriul archidiucesan, — întâm­ plica poporului adunat la biserică scopul mit cu acestă ocasiune dovecjile cele inspectorilor penitenţiarl.
pinând cu căldură fericita ideiă de a-se ri­ acestei colecte, âr după aceea un epitrop mai vii de recunoscinţă din partea Te cuprinde jelea când vecfi, cu ce
dica regeneratorului bisericei nostre, ma­ parochial şi un membru al comitetului pa- credincioşilor şi conaţionalilor sei dor aştâptă cei de-afară, ca să „vină la
relui archiereu Andreiii, un monument rochial va avâ să mârgă din casă în casă, din tbte părţile. Cu drept, încărun- rând“, să între, şi când apoi, după câte-va
demn, ca semn invederat al pietăţii cre­ presentând lista de contribuire fiă-cărui ţitui vicariu pbte se fiâ mulţumit în momente, ies cu ochii plini de lacrăml,
dincioşilor bisericei nostre metropolitane cap de familiă. Tote contribuirile, precum consciinţa sa, căci a binemeritat prin plângând şi vaietându-se amar. Altă femeiă

ceau şi ferbeau cât era cjiua. Am trecut ţevi. Dă în vorbă cu el, îl întrâbă a cui e
trecând pe ghiaţă. Despărţământul rămas, mai pe atâţia. Contribuire de ajuns, căci
dâlul şi prin Ozd am ajuns în Bichiş i-am puşca şi încăreată-i. — „Nu-i încărcată
11
a mers şi el la Şilea. Noi am suit pe la era anul de pradă. Adesea ori venia şi
Cetate în sus.(Domnii încă fugise). Am în­ dat scrisârea, s’a bucurat şi m’a avut în protopopul din Gâmbuţ Erdeli. Eu cu răspunse flăcăul. „En să o văd, ce armă
u
tot timpul în mare stimă. frumosă! I-se dă puşca, o acaţă pe umă­
tors cătră cerbărie şi când eram ca la 100 German aveam o odaie, preotesele cu fa­
paşi, dintre copacii cari sunt lângă drum In Bichiş, la Galfi era preotâsa popii milia alta odaie, d-na Petrona şi d-şora rul său, şi nu i-o mai redă. Flăcăul plân­
n
numai âtă se ivesce un husar, apoi altul lui Vlăduţ, cu fetiţă ca de 12 anî, un copil Agiţa alta odaie, bătrânul domn avea două gând, s’a reîntors de unde a venit. Omul
pănă la 12. Frate-meu comanda îndărăpt. Iulius, ca de iy an, amărît prăpădit; era odăi. Fie-oare uşă avta două odăi, una în meu venind în Bichiş, mi-a dat’o pentru
2
Eu eram pe o mânzâ de patru ani, bună, Grigorie German din S\ Iacob, mai în drâpta, alta în stânga, cari se deschideau 2 fl. m. c. şi o am ascuns în podul curţii.
dâr aveam priciu şi lunecam de pe el. urmă preot în Grind-Cristur, Iosif Pop din într’un ambit de iy stâujinî, cu 10 ferestri După devingerea lui Bem la Visoena,
2
Cum fugea înainte Popoviciti i-s’a des- Depindea, mai în urmă preot îu Ibaşfalău, duple. Acesta servea de restaurant şi lo­ a dat o râtă şi frate-meu prin Bichiş mer­
băierat cojocul păourăreso, cade lângă un junişan Circa din Ludoş, Samoil Mol- cuinţă de 4b unde petreceam în cetit şi gând la lagărul dela Aţîntiş lângă acest
mânza mea, se feresce şi mai am cădut dovan din Grind şi Pop Ananie preot în conversărî. Ambitul avea două cuptore de sat. Aici am botezat pe un fiu al preotului
jos. Frate-meu ere dindărăpt. Când am Nandra. fer, două mese, canapee, scaune umplute, din Nandra, fiind frate-meu nănaş şi i-am
ajuns aprâpe de Cetate suiau vre-o 42 Saşi Vlăduţ avea trei cai buni, 100 de oi; cu un cuvânt era adaptat cum se cuvine. pus numele Titu, care şi astăcjl trăiesce.
din Jidveifi oălărl cu şiruri albe, pe oarl eu aveam două epe, Popa din Nandra 3 Intrarea era dinsus de cătră buoătărie. Năuaşă a fost o fiică a d-lui protopop Ioan
pirgonitorii noştri văcl’ându-i, au luat’o la mânzî, tot cu fân dela curte iernaţi. Mai Avea o uşe de stejar — şi nOptea se în­ Gerasim.
fugă cătră ai lor la cerbărie, socotind că era la Galfi un Răduţ din Ernut, cu fe­ cuia, şi peste uşă se adapta o pantă de Pănă aici eram tot în pace, cum e
sunt nisce dragoni, având Saşii vestminte meia şi o copilă, era o fetiţă a protopo­ fer. Curtea era cu cat, apoi împrejur cu pacea în revoluţie. Frate-meu s’a reîntors
albe. Dâcă nu veneau aceşti Saşi, pote că pului Lazar din Ernut. In curtea din jos un gard înalt îngrădit, coperit cu spini. cu lagărul său în Cetatea de Baltă şi în
ne ajungeau husarii. Aşa scăpând, am tre­ era familia lui Vlăduţ, eu şi German cu Era ca o fortărâţă, şi avea Galfi 11 câni, Boian, eu am rămas tot în Bichiş. Nu
cut prin Cetatea de Baltă şi prin Yeseuş, soţia sa soră a lui Vlăduţ. Ceilalţi erau în oa nisce urşi, cât ai fi gândit, că aici nu peste mult ne avisâză Vlăduţ, că vine cu
am ajuns la lagăr în Şilea. Aici am prân­ curtea deregătorului în dâlmă. pote cineva să între vre-odată. Spune le­ lagărul său şi voesce cu toţi ai săi să fiă
zit şi frate-meu mi-a dat o şedulă şi avi- Câţi mergeau în sus şi în jos, cu la­ genda, că în timpurile vechi ar fi fost lo­ primit în curtea lui Galfi, deşi el de alt­
sul, ca trecând dâlul să merg în Bichiş la găre şi miliţie regulată, toţi se abăteau pe cuit nisce călugări mintrelea avea cortel în curtea din jos, de
un domn cu numele G-alfi Istvan. la curtea lui Galfi, şi erau provăcjuţî cu Omul meu cu care venisem la Bichiş unde fugise domnii. Ca să fiă mai comocll
Acest domn, deşi cu simţăminte un­ ae-ale mâncării şi cu băutură, ba şi bani de multe ori se mai ducea la Chirileu şi cu Galfi şi German ne-am sfătuit, să 1 aba­
guresc!, nu avuse timp să se refugieze în încă le da, lui Losenan 400 fi., lui Roman mai trimetea d-şora Agiţa una mai alta la tem dela acest propus şi să-i spunem, să
vre-un oraş. Apoi era şi om bătrân şi avea 400 fi. preotâsa mea. I dL’ o cfi reîntorcând din vină numai cei mai onoraţiori, trimiţând
a
bogăţie mare, jertfind şi dând tuturor câţi La masa lui Galfi erau în totă 4'P Chirileu, între Ogra şi Cipău întâlnesce un lagărul la curtea din jos. Vădând, că vine
au trecut pe la el. La curtea lui tot co­ 14 inşi, apoi la deregătorul din sus ârăşl flăcău ungur cu o puşcă frumâsă cu două armata lui de cătră Ozd, am coborît cu