Page 112 - 1898-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 262—1898.

dela biserica Sf. Nicolae s8 intenteze prin Brabeţianu din Senat, ministrul-preşedinte ca o rentă, şi a esprimat speranţa, că gu­
Sciu prea bine, că mulţi dintre voi nu
d-sa proces ministeriului cultelor şi instruc- Sturdza a declarat însă, că n’a dat nici un vernul ungar va consimţi, ca scolele din
puteţi jertfi nici doi florini, acestora le Zic:
ţiunei publice pentru plata acelei anuităţi. ban şcdlelor din Braşov. Acâsta nu dove- Braşov să-o p6tă primi şi în viitor. Guver­
puneti-ve mai mulţi laolaltă şi adunaţi sumu­
Abstracţiune făcând dela acest proces desce respectul legilor, căci legea obliga nul ungar s’a grăbit să se ocupe de acâstă
liţa recerutâ astfel, căci în acest mod nu veţi
pendent, oratorul dă desluşiri asupra obli­ guvernul Sturdza să dea acea rentă. cestiune, însă nu şl-a terminat încă cerce­ simţi nici un scăcţăment în economia vostră.
gaţiunii legale a guvernului român de a De ce nu s’a dat dâr, cum s’a dat tările şi, deci, nu pote comunica încă d-lui
Domnilor preoţi şi cărturari de pe
plăti renta incrisă în budget pentru bise­ de tote ministeriile încontinuu 12 ani Sturdza resultatele.
sate! Rogu-vă, îndemnaţi şi puneţi la cale
rica Sf. Niculae şi gimnasiul român din după aducerea legei ungare din 1883, Analisând aceste adrese, d-1 Sţurdza pe popor, ca să facă acest lucru bun; dâr
Braşov. Cetesce mai intâiii o scrisâre dela care opresoe primirea de subvenţiunl dela Zice: ^Nu pot să dau banii noştri datoriţi
premergeţl şi D-Vostre cu pildă bună înainte,
12 Iulie 1860 a tatălui său Ioan Maiorescu guvernele străine? Dâr acâsta nu era sub­ şcolei şi bisericei din Braşov, ca să se ia căci la din contră ve mănâncă ruşinea ruşi-
adresată lui Vasilie Boerescu pe atunci di­ venţia, ci o datorie, pe oare au plătit’o din acest prilegiu motiv legal de-a se în­
nilor, dâcă nu veţi avâ câte o gazetă ro­
rector al Eforiei şcolelor din Bucuresol. tote guvernele pănă la 1885 şi chiar şi chide şcola şi biserica din Braşov. Mai bine
mână pe la casa D-Vostră.
Scrisorea acâsta cjiee, că în virtutea a 2 ministeriul Aurelian, care a funcţionat aştept şi caut să lămuresc cestiunea. Banii
Să voim dâr şi vom fi!
chrisove date de domnii Moldovei, biserica câte-va luni după 1885, fără nici o dificul­ nu sâ perd. Banii stau la cassa de depu­ Forte mult mă dore inima, că aud
Sf. Nicolae şi scdlele din Braşov cer să se tate din partea guvernului austro-ungar. neri şi, când se va lămuri cestiunea şi gu­
prin sat vorbind, că pe nenea Nicolae l’a pe­
înscrie în budget o sumă oorăspunc}ât6re Numai guvernul Sturdza a refusat plata vernul ungar va recunosce, că aceşti bani
depsit judecata cu 10 fl., pe lelea Marina
pentru biserica şi gimnasiul român din anuităţii sub cuvânt, că „situaţia s’a în­ representă o datoria drâptă şi legitimă de cu 5 fl. şi aşa mai departe, pentru-că a
Braşov. Din capul locului dâr nu este vorba răutăţit". Dâr ore acea sută de mii de origine privată, şcola şi biserica îşi vor lua
vătămat cinstea lui Mitru dicându-i bou
r
de danie, nu este vorba de favore, ci este lei, ce a fost refusată de trei ani bisericei banii în mod deschis şi fără târnă de-a fi 1
încălţat' , barem după părerea mea, alt­
vorba de un drept, ce resultă din două şi şcolei, nu era o cestiune importantă, ca desfiinţate a doua Zi - cineva nu-mi pote mânca omenia, decât
w
chrisbve domnesc!. să pâtă esista? nu înrăutăţia situaţiunea După o rejflică a d-lui Maiorescu şi numai eu însu-ml prin fapte rele.
Dâr mai are biserica Sf. Nicolae şi lor? Nu cumva era să se înrăutăţâscă si- a d-lui: Şturdza, majoritatea . yoţăză o mo­ Fraţilor ţăx-anl! Feriţi-vă deci de ju­
alte chrisove din Valachia dela 1748 şi tuaţiunea personală a d-’ui Sturdza ca mi- ţiune, prin care aprobă esplicaţiunile pri­ decaţi, şi n v.> mpe vă împăcaţi frăţesce
r
dela 1782, apoi o încheiere a Divanului nistru-president în Bucuresol? încheie pi­ mului ministru şi trece la ordinea Zilei. între voi, ca să nu plătiţi pedepse grele
Ţării românescl dela 1790. Pe la 1860 ca­ când, că orl-ce guvern ar urma după acâsta de bani, cari întră tote, tote în visteria sta­
merele şi ministerele erau încă separate va avâ mai întăiu de tote să redea Ro- tului.
în Moldova şi în Valachia Camera dela mânimei încrederea în drepte tea, în lega­ 0 voce dela sate. Câtă trâbă românâscă nu s’ar putâ
Iaşi a alocat pentru prima-orâ la 1860 în litatea şi în viitorul ţărei acesteia. Primim dela un fruntaş sătean face cu acele parale grele plătite de gâba
budgetul Moldovei suma de 500 galbeni D-1 ministru-preşedinte D. Sturdza, următorea corespondenţă, la care nu în visteria statului, pentru un flâc de vorbă
pentru scola din Braşov. O asemenea sumă răspunzând d lui Maiorescu, face mai în­ mai trebue se adaugem nimic, căci urîtă ?!
pentru biserica şi scola din Braşov s’a în­ tâi îi istoricul tuturor discuţiunilor, ce s’au ea vorbesce destul de lămurit, do­ In sfxrşit, domnule Redactor, fiind-că
scris şi în Valahia chiar pe anul 1861. Aşa urmat în cestiunea acâsta din primăvară vedind bunul simţ şi, inima româ­ prin oraşe se fac daruri la Crăciun co­
s’a urmat şi mai târcjiu, după-ce la 1862 în Senat şi în Cameră, Zicând, că acusa- nâscă a scriitorului, căruia îi vor fi piilor săraci, ’ţl trimit şi spre acest scop
s’a făcut în România unirea de fapt. In ţiunile, ce ’i-s’au fâout şi ’i-se fac nu sunt, recunoscători acei, la cari s’a gândit: 4 fl., fi bun dă-i Comitetului pentru aju­
budgetul pe 1863 era înscrisă pentru bise­ decât o invenţiuue pornită din ura unora torarea copiilor săraci.
rica St-lui Nicolae din Braşov o subven- în contra d-sale şi din ura altora în con­ Feldidra, (lângă Braşov) Decemvre 1898. Apoi poftindu-ţl tot binele, doresc să
ţiune anuală de 36,400 lei vechi. In bud­ tra partidului naţional liberal. Faţă cu do­ Domnule Redactor ! Domnia Ta ai aflat ne vedem sănătoşi.
getul pe 1865 se vede „subvenţiune anuală cumentele produse de advocaţii Take Io- cu cale a tipări în Nr. 257 al preţuitei Păfruţ a lui Todor.
gimnasiului şi bisericei St-lui Nicolae din nescu şi Maiorescu, ministru-preşedinte „ Gazeta Transilvaniei scrisorea mea, ce
1,1
Braşov 36,400 lei". După venirea principe­ produce trei acte oficiale şi autentice: o ţi-am scris’o în rândul trecut, deşi fu scrisă
SOIRILE DILEI.
lui Carol apare în budget aceeaşi cifră pe notă, ce a adresat’o d-sa legaţiunei austro- de condeiul unui ţăran. Am scris, ca tot
anul 1867. ungare şi două adrese ale acestei legaţiunl Românul, care numai pote, să cumpere
— 28 Noemzre v.
La 1868 ministeriul liberal Golescu a din 7 (19) şi 18 (30) Septemvre a. c. In pentru anul viitor câte-o gazetă românâscă,
făcut să se voteze în unanimitate o lege adresa din urmă a d-lui baron de Aeren- căci numai prin ele mai aude lumea mare înmormântarea neuitatei presidente de
specială, acordând ca subvenţiune anuală thal, ministru plenipotenţiar al Austro- plângerile nostre. odinioră a Reuniunei femeilor române din
23.500 lei noi (cari înlocuiau pe leii vechi). Ungariei, acesta spune, că a adus la cu- Insă nu e destul a da sfaturi bune Braşov, Marin Sdcărianu născ. Nica
De aci încolo în budgetele statului român noscinţa d-lui Sturdza disposiţiunile legei în drepta şi în stânga, ci trebue după pu­ s’a săvîrşit erl după amâZl în cimiteriul
se vede o alocaţiune trecută cu menţiunea ungurescl din 1883, care interdice numite­ tinţă să facem şi fapte bune. Deci din din Grover. La ârele 2'/ , biserica din
2
1
expresă „lege specială *; lor biserici şi şeole de a primi subvenţiunl acest îndemn mă-am hotărît să dau din Grover, unde se afla cosciugul aşeZat pe
S’a dis subvenţiune, dâr ea era înte­ streine. puţinul meu câte-va parale pentru „Gazeta' un catafalc frumos împodobit cu flori aso-
1
meiată pe obligaţiune. Noi nu cunoscem Pe basa acâsta a rugat pe d-1 Sturdza, de Dumineca pe anul viitor. tice, era îndesuită de un public număros
în budget alt termin, fie că ar fi fost o în interesul bunelor relaţiunl, ce esistă în­ Spre acest scop ’Ţl trimit 12 fi. v. a. şi ales. Damele române erau cu deosebire
graţiă, fie oă era un drept. Mai târcjiu s’a tre Austro-Ungaria şi România, şi chiar în şi te rog, ca în preţul banilor acestora să în număr mare representate; comitetul
adăugat sub ministeriul Catargiu suma de interesul bisericelor şi şcolelor să bine- trimiţi în anul viitor „Gazeta" de Dumi­ Reuniunei femeilor române a asistat în
13.500 lei, care prin o a doua lege spe­ voâscă a da ordine spre a-se interZice tri­ necă acelor Români, seu corporaţiuni ro­ corpore şi a depus pe sicriu o admirabilă
cială s’a fixat apoi la 15,500 lei noi ca miterea mai departe de subvenţiunl de stat. mânesc!, pe cari îi vei afla vrednici şi unde ounună cu inscripţiunea: „Neuitatei sale
1
adaus la suma de 23,000 lei. De atunci Ca răspuns, d-1 Sturdza a asigurat pe d-1 e mai mult lipsă, ca să străbată glasul presidente — Reuniunea femeilor române din
11
pănă acum câţl-va ani s’a plătit acâstă baron de Aerenthal, că fără a aştepta de românesc al „Gazetei". Braşov . Erau de faţă şi fetiţele din inter­
elocaţiă budgetară de tbfce ministeriile, şi mersul său şi chiar dela intrarea în func­ Sumuliţa de mai sus am cruţat’o peste natul Reuniunei, îmbrăcate în haine de do­
de acela al lui I6n Brătianu, în care a fost ţiune a ministeriului liberal a dat ordine an ast-fel, că'am beut, fumat şi petrecut liu. In jurul cosciugului steteau: fratele ră­
ministru de culte d-1 Sturdza. S’a plătit în sensul amintit organelor competente. cevaşî mai puţin ca de altă- dată şi în posatei, d-1 Teodor Nica, d’rector la Banca
fără nici o dificultate, pentru-că era o Tot-odată d-1 Sturdza a atras atenţiunea modul ăsta ml-am cruţat chiar şi sănătatea. Naţională din Bucuresol, împreună cu soţia
obligaţiă şi acâsta o pretindeau două legi d lui Arenthal, că sumele trimise şcolelor Fraţilor ţărani! Cruţaţi bareml 2 fl. sa, precum şi cehalţl membri ai familiei.
speciale publicate în Monitor. române din Braşov nu au caracterul unei pe an, căci cu 2 fl. vă puteţi cumpăra pe In decursul prohodului a cântat co­
Astă-primăvară, la interpelaţia d lui subvenţiunl de stat, ci trebue considerate anul întreg o foie românâscă. rul studenţilor sub conducerea d-lui pro-
| -\i;i iinsjJ icpţ a'ep iu lţ-nto ,iâ „vrc-uu;

Cea mai Yeche şcolă comercială la Români mai mari. Să ai sfat dela cei mai care ne deşteptăm; er omul umblă se lase să-l stăpânescă şi să-l chi-
înţelepţi; se fii blând cu vrăşmaşii între amândouă, ca o nălucire, său vernisescă muerile şi jocurile (ba­
şi cea mai tăi, şi cucernic cătră cei învăţaţi, ca corabiă pe mare. lurile).
veche carte pentru sciinţa comercială. er înaintea celor neînvăţaţî (proşti) §. 161. Mai lesne ar pute se se §. 167. Averea este ca se tra-
să nu prea vorbesc!, ca să nu te facă coibul alb, decât a se face în­ escă omul ce o are cu odihnă, er
Notiţă de 1. C. Panţu. căesci. văţat cel ce vre să înveţe fără ne- nu se cade se trăesca ca se gra-
— Fine. — §. 155. Totă norocirea împăra­ voinţă. mădesca averea, şi se-şi tirănâscă
ţilor este, spre a face bună dreptate viaţa pentru a rămâne averea ne­
Reproducere din Pravila comercială tipărită §. 162. Să nu închicjî uşa ta
supuşilor lor, şi a nu le pune sar­ celor ce vreu să între, şi să nu opresc! clintită.
la Braşov la a. 1837.
cini grele. pânea ta dela cei ce vor să-o mă­ §. 168. Mai ’nainte de a cum­
§ 150. Mai bine este se aibă §. 156. Cel ce este rob poftelor nânce, căci voia lui DumneZeu strică păra casă, se cade se cerci, ca se
omul un meşteşug, pentru ca să-şi sale, este mai defăimat, decât robul voia âmenilor: ia dela unul şi dă aibî vecini buni, şi când vrâi se pur-
câştige hrana sa, decât se fia silit cel cumpărat cu bani. la altul ceŢl la drum (în călătorie) să cauţi
a-şl întinde mâna sa ceea milos­ §. 157. Of! cât de nenorociţi §. 163. Nâptea nasce pururea să afli soţii bune.
teniei. sunt cei ce alta nu socotesc, decât 6reşî-ce nou, însă nu seim, ce vrâ §. 169. Mai bine este a fi omul
§. 151. Acela este frate bun, numai ca se grămădescă avuţii. Şi să se ivâscă mai înainte, până a nu sărac, decât a ave avere câştigată
care ajutoreză pe altul cu averile mai pre urmă mor, şi cu mare în- răsări sârele. din nedreptăţi.
sale, şi-l ocrotesce : er nu acela, care tristăciune le lasă altora. §. 164. Păoă când norocul îţi §. 170. Trei lucruri se cunosc
este sângele nostru, şi la vreme de §. 158. La adunări nu vorbi cu ajută, şi pănă când tu stăpânesc! pe la trei întâmplări: vitejia la răsboiu,
nevoie, se lapădă de noi. cineva în taină, măcar de ai ave alţii, umblă înţelepţesce, pentru-că înţelepciunea la mânie, şi prieteşu­
§. 152. Mijlocirea ca se trăiască cât de mare păs, pentru că âmenii, cu sosirea morţii, pe tdte le vei pă­ gul la vreme de nevoie.
omul vesel şi mulţumit, este se aibă firesce, îşi bănuesc unul pe altul. răsi. la aminte la împărăţii cum s’au §.171. Cel ce se împreună adese­
mulţi prietini şi buni. §. 159. Cu opt feluri de âmenî trecut şi cura că din cele trecute ori cu cei necinstiţi şi cu cei cu
§. 153. Cei săraci se cuvine se să nu aibă omul prieteşug: cu cel n’au rămas nimic, decât numai ur­ nume rău, tace nedreptate cinstei
înveţe învăţăturile cele folositâre, zavistnic, cu cel măreţ, care nu ne mele bunătăţii. sale; asemenea se întâmplă şi la
pentru-ca se se facă bogaţi; er cei socotesce, cu cel mincinos, cu cel §. 165. Nimenea nu-şî arată mai acela, ce merge adecă la cârciumă,
bogaţi să ie înveţe, pentru-ca se le scump, cu cel nepedepsit, cu cel mult mojicia, decât cela ce începe pentru-că ori cine-l va vede în-
e
aibă podobă de mult preţ. nebun, cu cel asupritor, şi cu cel a vorbi mai nainte decât a isprăvi trând într’însa, nu-i va 4i° > cum
§. 154. Omule, se cade se aibi mândru. altul vorba. că merge ca să se închine, ci ca să
inima ta curată şi limpede înaintea §. 160. Viaţa omului este un §. 166. Cela ce va vre să în­ bea vin.
lui Dumnecjeu, şi a te supune celor somn, şi mârtea este vremea, întru veţe bune învăţaturi, nu se cade să §. 172. De vreme ce lumea na