Page 113 - 1898-11
P. 113
1
Nr. 262-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin 5.
fesor de musică T. Popovicî. După cetirea Comitetul parochial român gr. or. din Cetatea medicamentele de pănă acum, ce s’au fo Timpul de sbuciumărî sângerdse
s. evangelii, preotul celebrant, d-1 proto Braşovului. losit contra şoldinei şi reumatismului, dâr ale Italienilor din epoca, despre care
pop B. Baiulescu, a rostit un frumos cu le-a şi întrecut. Acestei alifii miraculose au vorbim, a scos şi ea mulţi eroi,
Destrăbălările „joghalqatăilor" ma
vânt funebru, arătând, că râposata în Dom a mulţumi mulţi pacienţi vindecarea lor. multe caractere la ivelă, pe cari
ghiari din Oradea-mare, adecă ale acelor
nul a fost una din acele femei române ale Alifia Johnsen se capătă numai la farma orî-cine le pdte privi şi studia cu
tineri academici, cari făcură cunoscutele
acestui oraş, care în totă vieţa ei s’a dis cia liferantului de curte Bâla Zoltân (Bu folos, chiar nefiind Italian.
scandale şi demonstraţiunl în potriva tine
tins prin virtuţile sale, dând pildă genera- dapesta, colţul dela Szâchenyitâr şi Nagy- Aşa de pildă pe la anul 1832
rilor români academici, — nu vor să se
ţiundor mai tinere prin zelul ei neobosit Korona uteza) sticla â 1 fi. în mişcarea de libertate a ltalienie-
mai sfîrşască. Mai ales de când s'a reîn
în a face bine pe terenul vieţei sociale şi nilor, apare tot mai în lumină un
tors dela Turin bravul tînăr Lucian Bol-
naţionale. Călindarul Plugarului pe nou bărbat, cu numele Giuseppe
caş, furia hunică începe a-se îndrepta ârăşl
Maria Săcărianu a fost una dintre amil 8899 a eşit de sub tipar şi se pote (Iosif) Mazzini. Era tîner, abia de
în contra Românilor, pe care îi insultă în
membrele fundatâre ale Reuniunei femei procura dela Tipografia „A. Mureşianu din vre-o 26 de ani, der fdrte luminat,
u
tot momentul. Insultele acestea au deter
lor române din loc, ce s’a înfiinţat la Braşov. Preţul 25 cr. (cu posta 30 cr.) — fdrte deştept şi fdrte pătruns de cele
minat ’pe studenţii academici români să
1850, ca prima reuniune la noi. Ea a fost Noul călindar, întocmit anume pentru tre mai nobile dorinţe faţă de mişcarea
aviseze pe directorul academiei Bozoky, că
multă vreme cassieră şi apoi presidentă a buinţele poporului nostru — înafară de de libertate a poporului seu.
dâcă nu va face să se îndrepteze purtarea
acestei reuniuni, căutând în tot chipul să partea calenderistică, cu târgurile, semnele
mojicescă a tinerilor maghiari, ei vor fi Intrând încă ca tîner de 16—17
înainteze scopurile ei nobile. timpului, diferite poveţe economice pentru
siliţi să cerceteze cursurile înarmaţi. In ani în legături cu Carbonarii, deveni
Răposata a dat idea şi a stăruit şi fiă-care lună şi alte multe, — cuprinde
urma aoâsta directorul Academiei a provo unul dintre cei mai înflăcăraţi răs-
pentru înfiinţarea internatului de fetiţe al
cat la linişte pe turburătorii şi nepaclnicii încă un bogat material cu articull preţioşl pânditorî ai ideilor lor nobile şi luă
acestei reuniuni, care internat astăzi se gă- din sfera plugăritului, grădinăritului, a eco parte la revoluţii; începu se edee
sesce într’o stare înfloritore. Interesul viu, studenţi maghiari.
nomiei de vite, a economiei casnice etc.; foi, prin cari se răspândescă ideile
cu care urmăria răposata t6ta cele ce se
Meetingurî naţionale în România. In apoi din istoria lumii, poesii de dragoste, sale, der fiind prea liber în cele ce
petrec în viâţa nostră socială şi culturală,
cjilele de 21 şi 22 Neemvre v. comitetul eroice şi glumeţe de cei mai renumiţi scri le scria, abia unul ori doi numeri
îl dovedesoe şi faptul, că a lăsat, ca după
studenţesc din Iaşi în unire cu Liga cul itori ai noştri; articull şi poveţe pentru apăreau din o fdie a lui şi organele
mdrte să se dea din averea ei 100 fi. Reu
turală au hotărît s.ălţină două întruniri pu păstrarea sănătăţii şi averii etc. La fine publice io opreau; atunci scotea
niunei femeilor române, 100 fi. pentru masa
blice în Dorohoi şi Botoşani. Meetingul din urmâză diverse, glume şi anuţurl. Pe pa alta, apoi ărăşî alta, şi tot aşa.
studenţilor dela scolele medii române din
Dorohoi a avut o splendidă reuşită. Au gina primă se află portretul nemuritorului însemnătatea lui Mazzini stă
loc, şi 50 fi. Reuniunei pentru ajutorarea
luat cuvântul mai mulţi oratori în cestiu- Simion Bărnuţiu, âr în text o frnmosă bio însă nu numai în curagiul lui, ci şi
văduvelor sărace române din Braşov şi
nea naţională, âr după întrunire s’a făcut grafia a lui. Doritorii de-a avâ acest că în fondul seu moral şi cinstit, prin care
Şăcele.
o imposantă manifestaţiune pe stradele lindar să se grăbâscă a şi-l procura mai s’a ridicat mai pe sus de orî-ce re
La mormânt, după-ce corul a intonat Dorohoiului. Sâra s’a dat un banchet în de timpuriu, ca să nu păţâscă ca anul tre- voluţionari ordinari, şi în faptul, că
veclnica ei pomenire, a ţinut dl Axentie onârea studenţilor. cut, când 'mulţi şi-l’ar fi procurat, dâr nu cu o privire forte ageră, el între-
Severu un discurs plin de emoţiune, vor mai aveau de unde, căci se vendu-se tote văcju şi fu unul dintre cei dintâiu,
bind, ca veteran, despre răposata veterană închisorea lui T. Liviu Albini. Aduse esemplarele. care propovădui, că Italia are negre
din vremurile acelea de redeşteptare, din sem după „Tribuna" din Sibiiu soirea, că şit să se unescă într’un singur stat mare
cari puţini au mai rămas în viâţă. A rele d-1 Tit Liviu Albini, care de un an de L i t e r a t u r ă .
vat, că dânsa era fiica renumitului şi mult qile sufere închisore grea în temniţele din şi puternic, în locul stătuleţelor multe,
meritatului comerciant român George Nica Alba-Iulia în cestiunea „fondului Iancu", Dietetica poporală, scrisă cu deosebită în cari era îmbucăţită pe atunci.
şi soţia conducătorului şi căpitanului Ro ar fi fost liberat deja din închisâre. Scirea consideraţiune la modul de veţuire a ţă Mulţi îl luau peste picior pen
mânilor de aici Săcărianu, care la 1848 însă nu se confirmă întocmai. D-1 Albini ranului român, scrisă de d-1 Simeon Stoica, tru credinţa sa, căci în lumea „di
formase un escadron de călăreţi români n’a fost încă liberat, însă după cum e in medic pensionat. (Jarte tipărită cu ajutorul plomatică", care se ţine pretutindenea
din Săcele şi ţâra Bârsei, şi care mai târ formată foia română din Arad, s’au luat Asociaţiunei transilvane, având în text un şi între tote împrejurările dătătdre
44
•cjiu devenise consiliar al tribunalului c. r. măsuri pentru a-se mijloci liberarea dânsu număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi de ton, se spunea verde, că „Italia ,
din Alba-Iulia. Lăudând apoi virtuţile ve lui în sourtă vreme. preţiosă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru ca stat mare şi unit, e numai o
orî-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâscă „expresie geografică , dăr un lucru
44
teranei matrone, pe care au condus’o la
Tînera regină a Olandei s’a logodit sănătatea, cum să se hrănâscă, oum să real nu va pute fi.
mormânt, înoheia cu cuvintele : Dumnedeu
cu prinţul Wilhelm de Wied, sublocotenent trăâscă şi de ce să se ferâscâ pentru a se
s’o odihnâscă în pace ! Mazzini credea viu în idealul
în armata prusiană în vârstă de 22 ani. putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun său încă la 1832 (deşi mulţi Italieni
Congresul naţional bisericesc. Seim, Fericitul mire este nepot de frate al Regi gată. Se pâte procura şi dela Tipografia nici la 1848 nu puteau crede în
că pe cjiua de 17/29 Decemvre este convo nei Elisabeta a României. „A. Mureşianu. unire !) şi de aceea, decă cine-va îl
cat la Sibiiu Congresul naţional bisericesc, întreba, idealistul Mazzini îi răspun
Concert. Musica orăşenâscă va con
care va avâ să alâgă pe noul Metropolit al dea : „Eu sunt un credincios, care
certa mâne, Duminecă, în sala nouă de
hisericei române ortodoxe din Transilvania Pagini alese. 44
concerte, având un program ales din 11 trăesce din credinţa sa/...
şi Ungaria. După-cum se anunţă din Peşta, Şi nimic nu l’a putut clătina în
puncte, între cari şi Fantasie românâscă Din luptele I t a l i e n i l o r pentru
guvernul a luat la cunoscinţă convocarea credinţa acesta, nici pedecile cele
de Schaefer. începutul la 8 ore sâra. In libertate.
'Congresului pe acea di. uriaşe, ce le grămădeau cei puter
trarea 30 cr.
Corone eterne. Onoratul domn George V. nici înaintea desvoltării idealului lor,
Nica neguţător în Braşov depune pe si Suferinţele de şoldinâ şi reumatism Timpurile grele şi vifordse au nici desamăgirile nenumărate, ce avea
criul răposatei domne Maria C. Săcărianu, chinuesc cu anii pe bolnavi şi, cu tote că darul de a scdte la suprafaţă figu să îndure atât de des, când, în loc
în loc de o cunună peritâre, 10 fi. drept aceştia folosesc băi şi medicamente pentru rile măreţe, caracterele tari, băr de alb, le eşiau lucrurile negru;
cunună eternă, la funăaţiunea iubiţilor ră a scăpa de dureri, n’au nici un folos. De baţii, în cari vieţuesce virtutea. In nici convoiul cel nesfîrşit de jertfe
r
e
posaţi pentru ajutorarea şcolarilor români s&- aoeea se consideră acest morb ca nevinde tre împrejurări liniştite, p6te 4 °î sfinte şi nobile, ce cădeau sub mâna
rad . Acâstă sumă se chitâzâ în acest mod cabil. Numai unei întâmplări se pote mul de bărbaţi, cari ar fi devenit eroi de fier a tiranilor duşmani libertăţii!
a
-şi se va adăoga la numita fundaţiune. Bra ţumi invenţ’a renumitei alifii Johnsen, care nemuritori, rămân şi trec ascunşi prin Mazzini propovăduia într’una, că
şov 28 Noemvre (10 Decemvre) 1898. — este nu numai o mare concurenţă pentru tre ceilalţi muritori. unirea totuşi are se urmeze!
este altă fără numai o primblare, se §. 177. La două feluri de dmenî §. 18!. Pe omeni putem se-i că nu veţi pute scăpa de laţurile ei,
cade să umblăm cu o socotelă bună nu te încredinţa nici odată: la vrăş socotim împărţiţi în 4 clasurl: cei cu care vă va trage la mdrte, ci vă
şi cu o mijlocire, de care cei ce ne maşul cel mai puternic, şi la prieti dintâiu, că au lipsă de fiesce-celucru socotiţi de - apururea, de unde aţi
vor urma, şi cei ce ne vor vede, se nul tău cel înşelător. în acâstă lume; cei de al 21ea au venit? unde aveţi a merge? şi unde
grăiască bine pentru noi. §. 178. Cel ce se află în slujba de tâte în lumea acâsta, er în ceea- aveţi a petrece în veci, şi nu veţi
§. 173. Prieteşugul dmenilor ce împăraţilor şi a dmenilor celor mari, l'altă au lipsă de tote. Cei de a 3 ia greşi, dllră cel ce se întăresce în
lor mai mari, vremea cea caldă a i-se cade să păzescă cinci lucruri: nu le trebuesce nici de unele, şi sunt credinţa sa, şi cel ce păzesce porun
ernii, vorbele cele dulci împreună 1. Nu se cade se se arate mincinos fericiţi şi într’acestă lume, şi în cea cile lui lisus Christos, nu se teme
cu muerile, şi prieteşugul vrăşmaşi nici odată stăpânului său. 2. Nici laltă. Er cei de a 4-lea n’au nimic de mdrte.
lor sunt 4 lucruri, spre care nu se odată se nu grăiască rău de cineva nici în lumea acesta, nici în cea
-cuvine să se nădăjduiască omul nici înaintea lui. 3. Să nu i-se împotri laltă. § 185. Când ne trimite Domnul
odată. vescâ la vre-un lucru. 4. Să nu facă § 182. Omule, nu scurta nopţile nostru lisus Christos vre-o scârbă,
o face ca să ne aducem aminte de
§. 174. piua întru care nu se nicl-odată împotriva poruncii lui. 5. Cele lungi cu somnul lenevirii. Şi nu
face v’un lucru bun, şi t^iua aceea Să nu arate cuiva taina cea lui în lungi cjiua, care este scurtă, cu păca păcatele ndstre. Şi se cade să o pri
întru care nu învaţă emul nici un credinţată. tele tale. mim cu smerenie, şi să o suferim cu
lucru bun, nu se cade să se numere §. 179. Cinstea şi omenia stau § 183. Cel ce voesce se ajungă răbdare, ca să dobândim slava raiu
între cjilele vieţii. mai ales în 4 lucruri: întru a face la săvârşirea învăţăturii, nu se cade lui. Că tot lucrul este vremelnic,
osebit din bunătate, căci aceea este
§. 175. Cinci lucruri sunt ne- omul câte s’au făgăduit, îQtru a nu să mănânce mult, nici să dârmă vecînică şi face pe omeni nemu
dolositdre, când nu sunt însoţite face nimic împotriva adevărului, şi mult, nici ca să vorbâscă mult, pen- ritori.
cu alte cinci: cuvântul fără ispravă, întru a fi cu bună ispravă în lucru tru-că somnul îngraşe trupul şi întu
bogăţiile fără chivernisălă, sciinţa rile sale, şi întru a-şl împodobi mai necă mintea. Er priveghierea pe §. 186. Omul care a primit vr’o
Iară năravuri bune, milostenia cea mult sufletul, decât trupul. amândouă le supţiază. sluşbă, seu vre-o facere de bine dela
iară de gând bun şi viaţa fără să §. 180. Trei feluri de dmenî §. 184. Lumea să închipuesce prietinul său, are datorie a i-o răs
nătate. plâcă spre împotrivire şi vătămare. ca o casă de ospeţî întru care găz- plăti îndoit şi a nu se arăta nemul-
§. 176. Un dram de aur ce vei 1. Cel supus, ce nu dă stăpânului duesc călătorii. Drept aceea făr’ de ţămitor cătrâ dânsul.
dărui unuia din rudeniile tale. ce se său ceea ce este dator. 2. Bolnavul, minte este cela ce nu-şî gătesce
află scăpătat, plătesce mai mult de ce-şl ascunde băla sa de doftor. 3. mai întâi cele trebuincidse, ca să
cât o sumă de dramun, dăruite unuia Şi cela ce nu-şî arată sărăcia sa la potă călători mai nainte; nu vă lă
ce este afară din rudenia ta. prietinul seu, ci o tăinuesce. saţi der să vă înşele lumea, pentru
Capul greu, gura amară jndisposiţie sunt semne sigure ale bâlelor de stomah se Apă amară „Franz Iosef”.
pote îndepărta imediat luând dimineţa pe nemâncate unul sâu două păhare din preţiosă
