Page 13 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta" iese în flficare fii.
Adiinistraţiiinea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa marş Nr. 30. Pe un an 12 fl. T pe ş6se lunî
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoi, pe şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni |6 fr.
SINISTRAŢIUHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
nrmătdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viona: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Kax Augonfeld &. Emorlch Lesner, afară şi la d-nii coloctorî.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse. Abonamentul pentru Braşoy
A. Oppoilks Naohf. Anton Oppollk.
In Budapesta: A.V. Qoldbor- Admmtstrafiunca. Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyl 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL IHSERŢIUNILQR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ -A. TT Xa 3D X. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 241. Braşov, Miercuri 4 (16) Moemvre. 1898.

Conclusiuni tendenţiose. le convine a lăsa pe conaţionalii lor comisiunî, biserica română unită e o parte a însă-şî fiilor patriei nâstre con­
catolic! din Ardeal se-ş! aibă şi mai fusionată în organismul bisericei ca­ tinuă o activitate, care pote periclita to­
împărtăşirile f6iei unguresc! „Ma- departe autonomia lor bisericescă tolice unguresc!, în timp ce statului tul, dâcă ea va dura lung timp.
gyar Hirlap", privithre la atitudinea deosebită, acâsta încă s’ar putâ es- catolic ardelenesc i se lasă şi mai De va isbuti obstruoţiunea, resultatul
episcopului Majlath în cestiunea au­ plica încâtva. Scopul, la care se ţin- departe autonomia de pănă acum. ei prim va fi, că la anul nou nu vom avâ
tonomiei bisericei catolice, despre tesce prin organisarea proiectatei Departe este de noi gândul, budget stabilit în mod legal. Ce va urma
car! am făcut amintire în numărul autonomii a bisericei catolice fiind de-a dori nimicirea autonomiei vre­ de aici? Nimeni nu pote dor să-şi închi-
de er!, ni-se par mult mai caracte­ crearea unei biserici naţionale un­ unei biserici, fiă şi a catolicilor un­ puâscă, că va fi posibil, ca funcţionarul să
ristice, decât ca se nu revenim asu­ guresc!, e uşor de înţeles, că mul­ gur! din Ardeal. Dâr totuşî, avân- nu-şl primâscă plata, soldatul solda, ori că
pra lor. tora din ei li ar mai conveni, ca du-se în vedere chiar şi numai dife­ Ungaria se va răsturna cu fundul în sus?
acestă biserică se fiă UDa şi nedes­ renţele atinse mai sus, va trebui Acesta e imposibil, şi eu cred, că guvernul
F6ia ungurescă, dimpreună cu
„distinsul bărbat din cler", ale că­ părţită. Chiar şi din considerarea, orî-cine să recunâscă, că sub-comi- şi majoritatea, ce-1 sprijinesce, îşi va face
ruia vederi pretinde a-le comunica, că în organismul proiectatei auto­ siunea de 9, care se vede, că a lucrat datoria în direcţia acâsta, dâr totuşi la ce
nu se pot nicidecum împăca cu ati­ nomii ar ave se se cuprindă şi nu- mare parte sub influinţa episco­ se va ajunge prin obstrucţiune? Se va da
tudinea episcopului Majlath, care merâse elemente nemaghiare, dorinţa pului Majlath, a procedat fără nici esemplu, cum numai sub sila celei mai
vră se se păstreze intactă autonomia de-a contopi într’o singură autono­ o logică şi cu o volniciă ne mai po­ mari necesităţi se pote susţinâ viaţa de stat
bisericei catolice unguresc! din Ar­ miă bisericescă pe toţî Maghiarii menită, când biserica ungurescă din chiar şi în afară de formele constituţionale.
deal şi a du fi contopită în organis­ catolici, ca aşa caracterul naţional Ardeal o lasă intactă, în timp ce Obstruoţiunea mai vrâ să împiedece
mul autonomie general al aceleeaşî maghiar se fiă cu atât mai preva- bisericei remâne unite îi răpesce in- şi să facă imposibilă arangiarea afacerilor
biserici din Ungaria. Acâsta pe cu­ lanţ, se esplică uşor. depenţa, fusionându-o în organismul materiale prin aşa numitele legi despre
veni, că starea de separaţiune a bi­ Basele de drept, pe car! stă bi­ bisericei catolice unguresc!. pact. Împiedecarea acâsta pricinuesce pa­
sericei catolice unguresc! din Ardeal serica catolică ungurescă din Ar­ Chiar dâcă bisericei catolice un­ gube nespus de mari statului, căci ori care
faţă cu cea din Ungaria ar însemna deal, încă suntdestul de potrivite pen­ guresc! din Ardeal nu i-ar succede ar fi resolvarea, agricultorul, meseriaşul,
o negare a „uniunei" Ardealului cu tru de-a da. ansă adversarilor săi de să-şî păstreze şi mai departe cercul industriaşul are neapărată lipsă de a sci,
Ungaria, 6r de altă parte pentru-că acjî, ca se o atace. Mai intâifi acestă propriu de autonomiă, de aci încă care este raportul dintre cele două state
decă s’ar admite o asemenea sepa- biserică nu formeză o metropoliă, nu se pote trage nic! o conclusiune în viitorii ani. Eu nicl-odată n’am fost pen­
raţiune, atunci şi Românilor uniţi ci numai un episcopat sufragan al asupra sorţii bisericei române unite, tru teritoriul vamal deosebit, şi minorita­
ar trebui se li-se dea un organism unşi metropolii din Ungaria; ea e alo căreia base de drept sunt cu tea n’are drept şi îndreptăţire de a im­
autonomie deosebit, ca şi cum nu o parte întregitâre a bisericei ca­ totul altele. pune aşa ceva majorităţii.
li-s’ar pute da acestora autonomiă, tolice unguresc!, din ale căreia fon­ Conclusiunile şi combinaţiunile, Pe lângă acâsta, firesce, se împiedecă
decât numai mănţinendu-se autono­ duri comune primesce şi ajutâre în­ ce şi-le face dec! „Magy. Hirlap" şi desvoltarea mai departe. Obstrucţioniştii
mia celor dintâiu. semnate. „distinsul bărbat din cler", ale că­ îşi gândesc aşa: oraşele pot să se lipsâscă
Din tdte aceste puncte de ve­ ruia vederi cjice, că le esprimă, sunt de avantagiele financiare, preoţimea de ce
Cum vine foia ungurescă şi dere, deosebirea între biserica un­
„distinsul seu bărbat din cler" se gurescă din Ardeal şi între biserica cu desăvirşire false şi tendenţiâse. să capete aşa de curând Congruă? Eu nu
facă asemenea conclusiunî, nu înţe­ română unită e ca deosebirea între admit, însă cred, că atât oraşelor, cât şi
legem. Raporturile între biserica ca­ cer şi pământ. Dâcă ar fi vorba preoţimei numai pagube i-se pot face, fo­
tolică ungurăscă din Ardeal şi între tocmai de-o fusionare în organismul Coloman Tisza despre „ob- los nici decât. Er ce-i mai mult, vada şi
ponderositatea Ungariei în Europa va fi
biserica română unită sunt cu totul bisericei catolice unguresc!, atuncî strucţiune“. scoborîtă de pe nivelul, unde stă acjl. Ori­
deosebite şi nu pot fi aduse nici în- acesta de-o sută şi de-o miiă de or! Atu amintit erl, că Coloman Tisza, a cine pâte să vadă, că basa, greutatea şi
tr'o legătură unele cu altele.
mai uşor s’ar putâ admite faţă de vorbit în Congregaţia comitatului Bihariei siguranţa acestei monarchii este Ungaria.
Biserica română unită este în Ungurii catolic! din Ardeal, decât în contra obstrucţiunei. Vorba fiind de un Tisza vorbi apoi despre obstrucţiunea
privinţa naţională şi a baselor ei de faţă de Românii uniţi, a căror nea­ personagiu politic maghiar distins, aflăm ce a făcut’o el, pe care o califica însuşi
drept cu totul independentă, nea- târnare şi independenţă bisericâscă de interes a schiţa aici pe sourt vorbirea de o greşâlă. Continuând (fişe:
ternătbre de biserica catolică ungu- nu pote fi suprimată sub nic! un cu­ faimosului „sdrobitor de naţionalităţi", care Nu este drept, care n’ar avâ şi mar­
răscă şi cu desevîrşire separată de vânt de drept. a făcut nisce enunciaţiunî semnificative şi gini. Aici stau două alternative: sâu că
acesta. P6te deci episcopului Maj­ Tocmai în vederea acestor con- în ceea-ce privesce libertatea cuvântului. majoritatea, din punct de vedere liberal,
lath ee-i succedă a mănţine intactă sideraţiunî a trebuit se pară fârte Care este scopul obstrucţiunei ? — se sufere tirănia minorităţii, sâu recurge la
autonomii bisericei sale din Ardeal, bătător la ochi cinismul, cu care întrebă Tisza. Astăqjl când trăim în consti­ mijloce mai tari. Nu vrâu să propun o ale­
or! se nu-i succedă; de aci însă nu subcomisiunea de 9 pentru elabo­ tuţionalismul cel mai strict observat, când gere între aceste două alternative, der
se pdte trage nici o consecenţă în rarea proiectului da organism auto­ cu bucurie putem privi la desvoltarea na- binevoiţi a cumpăni, că sub libertatea cu­
detavorul bisericei române unite. nomie şî-a resolvat prebloma sa. Se ţiunei nostre pe teren material şi moral, vântului şi a publicităţii, ce au înţeles glo­
Dâcă politicianilor maghiar! nu scie, că după proiectul acestei sub- totuşi suntem cuprinşi de-o mare îngrijire; rioşii noştri antecesori, cari înainte de

FOILETONUL „GAZ. TRANS". Frideric, care în cea mai mare linişte mânca Judele dădu din umeri. chiar şi vorbiră la olaltă la stobor. Şi as-
la pome de pe craca ce se întindea peste „D-l meu eu n’am ce ţi face, legea tăcjl încă avură o lungă conversaţie.
stobor. Brown mânios apuca în mână o sună contra d-tale. In cele din urmă te pot — „Ah, cum aşi dori, dise în fine

Articulul 111, paragraf 16. sapă şi-l alunga de-acolo, apoi se duse la sfătui să-ţi tai pomul, dela acâsta nu te Miss Jane, să văd grădina d-vâstră; am
juiecată şi-l pîrî. Hobson, fiind citat la opresce nici o lege. audit, că e forte frumâsă. Der, durere, tata
Comerciantul Toma Brown din Lon­ judecătorie, apăru înaintea judelui cu o mi a interdis strict de a avâ relaţiunî cu
— „Asta una nu o pot face. Mai bine
dra a trăit mulţi ani în ură şi certă cu ve­ faţă spăriosă. „Eu", (fise Hobson, după-ce vecinii".
voifi ca d-l Brown’ să fiă cu pomele, âr eu
cinul său Eduard Hobson, funcţionar de afla pentru-ce e învitat, nu voifi să iau în — „Stoborul nu e înalt, Miss Jane,
numai cu umbra pomului. In numele meu
vamă — din causa unui pom. — Acest apărare pe copilul meu, dâr vreau să spun poţi comod să 1 treci:
însă rogă pe d-l Brown de ertare şi spu-
pom se afla în grădina lui Hobson, şi cren­ numai, că pomul se află în grădina mea, Miss Jane mai întâifi nu voi, dâr în
ne-i de aici încolo să scie, că nu va mai
gile pomului se întindeau peste stobor (pa- prin urmare şi pomele produse sunt ale fine totu-şl curiositatea femeiască învinsă
avea pretext de acusâ".
lant) în grădina lui Brown, şi cele mai mele". şi cu ajutorul unei scări urcă stoborul. In
Ani mulţi au trecut. Intr’o (fi Brown
multe din pome, cari erau de o rară fruţn- — „Cu părere de rău, acâsta însă nu momentul ultim, când Miss Jane era să
seţă, cădeau acolo, er grădinarul Luca le e aşa", îi răspunse judele rîdând şi resfoi se preumbla prin grădină cu fiica sa. cadă de pe stobor, tînărul Frideric o spri-
aduna zîmbind de bucurie. Din causa a- prin actele aflătore înaintea lui. „Te rog După stobor apăru ţn tînăr, care salută gini pe braţele sale. Miss Jane admira mi­
amicabil.
câsta în fiă-care tâmnă se isca cârtă între d-le ascultă acest mandat poliţienesc dat nunatele flori: narcise, hyacinte, amarylle,
aceşti doi vecini. Hobson trimitea la Brown de curând: Articulul 111, paragraf 16 sună: — „Cine-i acela, Jan9?“, întrebă jasmin şi tulipan din grădina d-lui Hobson.
să-i dea pomele, ca proprietate a sa. Brown Fiă care proprietar de pământ ori de gră­ Brown mânios, fără a-1 resaluta. Tînărul Frideric o conducea pe la tote
însă tot-dâuna îi răspundea rîcjead, că ceea dină are drept, ca tote crăcile seu cren — „E d-l Doctor Frideric Hobson, florile şi nu-i era greu a-i arăta tot ce avâ
ce se află în bunul său, este a lui. După gile ce atârnă dela altul la el în grădină care de curând numai s’a reîntors din că­ în grădină şi a o lăsa să le admire.
acesta decomun urma cârtă şi ameninţări peste gard sâu stobor să le taie, dâcâ-i lătoria sa, replică Jane roşind. De-odată se aucji o voce profundă:
cu judecata. Aşa â durat ani de-a rândul. stau în cale, âr pomele, cari îi cad în gră­ — „Aha, tâlharul, pe care l’am prins „Bună sera, Miss Brown!“ SpăriaţI priviră
Intr’o diminâţă Brown intra în gră­ dină formâză proprietatea sa". la mere", murmură Brown şi se duse îna­ ambi în spre partea, de unde se aurji vo­
dina sa şi fără voie îşi îndrepta ochii în — „O lege curiosă, în sensul căreia poi în casă. Jane rămase în grădină. Ea cea. „Mult ipbite tată", dise tînărul Fri­
sus. In pom văclu pe copilul lui Hobson, proprietatea ţi-se sisteză pe deplin". deja a vădut de mult pe Dr. Frideric, ba deric îndată, „aci îţi present pe mirâsa