Page 14 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 241 - 1898.

1848 au purtat o luptă atât de demnă a stat şi înainte de plecarea lui, oă Tur­ lor, în Blaşifi ei formau obiectul conver giu Mcdean, protopresb., Ztvedeiii Mureşan,
pentru aceste concepte mari. Eu sciu, că cia trebue să conteze în primul rând cu sării, se făceau diferite combinaţii împreu­ Nicolau lvan, asesor consist. Dr. Elie
au înţeles’o aşa, că pentru cele spuse în influenţa Rusiei, care ar fi un mare ad­ nate cu mari ilusiunl. Cristea secret, consist ; în cercul Sas Se­
sala adunărilor, puterea să nu potă trage versar imperiul otoman în cas de răsboiii Instalarea lor solemnă s’a făcut Du­ beş ; Dumii.ru Crmşa prof., Isidor Blaga
la răspundere pe nimeni. A.q' insă se pare, însă un bun şi stimător amic în timp de minecă în 13 Noemvre n. Un public nu- preot, Ioan Oncescu notar; în cercul Brad:
că cei-ce tem libertatea cuvântului, o înţeleg pace. măros şi întrâgă studenţimea era de faţă Ioan Cândea protopresb., Toma Doican
altfel. Cred ei ore, că libertatea cuvântului în catedrală, când Escelenţa Sa Meţropo- preot; în cercul Sălişfce: Dr. Amos Frâncu
stă în aceea, ca acelaşi lucru să fiă spus de G erm anii din Austria. litul Mihalyi, asistat de veneraţii membrii adv., Dr. Daniil P. Barcian prof. Dr. Ni-
repeţite-orl, âr publicitatea în nisuinţa de capitulări şi de cei trei noi numiţi, toţi în colae Comşa medic, Nicolae Cristea asesor
a-se refugia în şedinţele secrete? Sub li (Părerea unui Rus.) vestminte bisericesc!, a eşit înaintea alta­ cons., Nicolae Hentiu notar corn. şi Ioan
bertatea cuvântului nu trebue să se înţe- Un corespondent din Londra al (Ţa­ rului, unde şecjând pe tron, a ţinut o miş- Manta, preot; în cercul Mercurea, Adam
u
lâgă veclnica libertate de a oalumnia, căci rului „Novoie Vremja , care a petrecut cătore cuvântare, esprimându-şl bucuria şi Micu notar.
în chipul acesta discutând, libertatea cu­ cŢlele trecute în Viena, descri° într’un ar­ arătând istoricul alegerii noilor canonici.
0 scire de sensaţiă publică foia un-
vântului, dâcă e necesar, trebue mărginită. ticul întitulat „Durerile de nascere ale A urmat apoi cetirea decretelor prin doi
gurâscă „Rendori Lapok . pice anume, că
44
Cu alte cuvinte, Tisza a făcut alu- vâcului XX în Austro-Ungaria“, impresiu- teologi lectori; după aceea Escelenţa Sa,
gendarmii din comitatul Braşovului urmă­
siune la clotură faţă cu obstrucţiunea. nile ce li-a primit în capitala imperiului adresându-se cătră fie-care dintre noii ca­
resc de mult timp o manipulaţiune crimi­
austriac. Etă ce (Ţce între altele corespon­ nonici prin câte-va cuvinte părintesc!, îi
nală, căreia credeau ei, că este a se atri­
dentul fâiei vienese: invită să ’şl ocupe locul şi, când respecti­
Creta şi Rusia. „La prima vedere nici nu înţelegi, vul mergea spre locul destinat, corul in­ bui împrejurarea, „că în întreg comitatul
Braşovului, mai ales însă la familiile să-
a
de ce se tânguesc Germanii. Statui are tona un întreit: „să trăăscă .
Pilele domniei turcescl în Creta sunt sescl . nu se află aprâpe nici o familiă,
44
dor’ caracter pur german. Limba germană După-ce fiă-care îşi ocupa locul, şi
ca şi numărate. Timp de 70 de ani popo- care să aibă mai mulţi copii, decât cel
domnesoe la curte, în administraţie, la anume: Dr. A. Bunea ca canonic „şcolas-
raţiunea creştină a insulei şi-a jertfit ave­ mult doi. După o cercetare de 561 6re,
44
u
tribunal, în parlament, în — armată şi totuşi tic ; Dr. V. Hosszu ca canonic „prebevdat
rea şi viaţa, numai ca să scuture urgisitul gendarmilor li-a succes în fine să desco­
ţipă Germanii... Ei nu pot suferi nici şi Dr. V. Smigelski ca canonic „cancelar ,
44
jug turcesc, însă luptele şi stăruinţele ei pere crima. Ei au aflat „în mod neîndoios,
umbja unei egah îndreptăţiri şi se supără Rev. d-n preposit I. M. Moldovan a ţinut
au rămas aprope totdâuna zadarnice pănă că în întreg ţinutul cu deosebire între
Despus, că guvernul nu germanisâză şi mai o scurtă cuvântare, mulţămind Escelenţei
acum. După-ce trupele şi autorităţile tur­ Saşi, se urmâză sistematic criminala mani­
sistematic. In Austria simţemântul naţional Sale pentru ostenâla, ce şi-a dat’o până
cescl s’au retras din Creta, s’a creat basa pulare . Mai spune foia ungurâscă, că în
44
prevalâză aşa de tare, încât în vorbiri nici acum la întregirea capitalului, dorindu-i
unei stăpâniri regulate. Se susţine chiar comitatul Braşovului s’au aflat societăţi în­
nu se mai amintesce de dinastie şi (de in­ tot-odată, ca resultatele stăruinţelor sale să
cu totă siguranţă, că prinţul grecesc George tregi, cari practică acâstă mani pul aţiă şi
teresele austriaco. Antipatriotica simţire a fiă urmate de succese strălucite.
va sosi în curând în insulă, unde mai întâiii că pănă acum 67 de mame săsescl sunt
Germanilor naţionali a făcut imposibilă, îndată după aceea Rev. Domn. Dr.
va fi instalat sărbătoresce ca comisar su­ compromise, dintre cari 9 au fost arestate.
orl-ce lucrare în parlament şi atât de mult Bunea, în numele său şi al soţilor săi, a
prem. apoi ca guvernator. Prinţul va merge
îngreunâză reînoirea pactului cu Ungaria, mulţămit Escelenţei Sale pentru distinc- întâmpinare. D-1 preot George Babeş
la Canea pe un vapor turcesc şi sub scu­
încât realisarea lui se aştâp'.ă numai dela ţiune, promiţând înaintea altarului, că ’şî din Sohodol ne rogă să publicăm urmă-
tul Rusiei. El e sprijinit mai ales de admi-
§ 14 al constituţiei . vor da totă silinţa să satisfacă datorinţei. torele : In corespondenţa publicată în Nr.
14
ralul rusesc la ordinul direct al Ţarului,
44
Apoi mai adauge, că pluralitatea cu Intonând corul frumâsa composiţiă întreită 237 dela 30 Oct. a. c. al preţuitei „Gazete
care-şl mulţămesce scăparea vieţii, prinţu­
u
noscătorilor Austriei cu cari a vorbit, de­ de „să trăăscă , toţi au intrat în altar, sub titula „Alegerile în comit. Făgăraşu­
lui grecesc.
clară de imposibilă o administrare mai unde după-ce Escelenţa Sa s’a desbrăcat lui , se face amintire şi de persona mea,
44
Din incidentul acesta (Ţarul rusesc
departe pe basa constituţiei existente. de ornatele bisericescl şi eşind şi-a ocupat dâr în aşa feliu, încât s’ar părea, că eu
„Svjet* scrie un articul, care în anumite
Niol Germanii de dincolo nu-s mul- tronul, a urmat s. liturgiă, pontificând neţinând cont de principiul solidarităţii,
cercuri va produce surprindere, piua de
ţămiţl cu antipatriotica vorbire a lui Scho- Rev. D-u preposit Moldovan, asistat de în­ a-şl fi candidat chiar cu risicul de-a strica
4 Noemvre 1898, elice (Ţarul rusesc, va ră­
nerer. „National Zeitung condamnă inu­ treg capitulul metropolitan. buna reuşită a alegerii. Declar aici, cumcă
44
mâne pentru totdâuna o cŢ memorabilă
ua
pentru Creta. In <Ţ acâsta s’a sfîrşit cu tila inarborare a stindardului irredentist al Actul introducerii l’a ridicat fârte deşi am fost învitat să candidez, totuşi de
Schonererianilor şi declară, ca vorbirea lui mult corul mixt al D-lui profesor I. Mu- astă-dată cu desăvârşire am renunţat la
domnia turceseâ în insulă şi s’a început
Schonerer nu conţine dela început şi pănă reşianu, care a esecutat admirabil cântările acâsta; âr dâcă unii dintre alegători au
era ei de independenţă. Din pricina acesta
u
la fine, decât nisce exprimări forte pri- liturgice şi frumosul „să trâăscă . votat pentru mine, au fâcut’o hotărît fără
Creta are să mulţămâscâ totul Rusiei. Când
meji 6se şi hazardate asupra raportului După liturgiă au urmat felicitările şi soirea şi învoirea mea. — Sohodol, 1 No­
Germania şi a retras trupele din insulă nu­
între Germanii naţionali din Austria şi 'apoi prâncj la Escelenţa Sa.' vembre 1898. Ou deosebită stimă: Preotul’
mai ca să facă un lucru plăcut Sultanului,
între Germania. „Crede d-1 Schonerer, că Astfel prin instalarea acestor trei noi George Babeş.
trăgând în partea ei şi pe Austria, singur
vorbele sale vor afla la noi răsunet? în- canonici, s’a întregit capitulul Bobian, ce
44
activitatea statornică a diplomaţiei rusesc! Comisari consistoriali. Cetim în „Bi­
44
trâbă „N.-Z . „Nu-i vorbă, avem noi in­ de 6 ani avea câte-va stale vacante. Ca
a reţinut pe celelalte puteri europene, ca serica şi Scola din Arad: In cestiunea re­
0
teres cald pentru confraţii noştri de peste încheiare doresc noilor canonici viâţă în­
să nu ese din concertul european. gularii, şi respective întregirii donaţunii preo­
hotar, însă ou frasele unui demagog ca delungată şi fericită spre folosul bisericei
Tot-dâuDa admiralul rusesc Slcridlor ţesc! venerabilul sinod eparchial aradan
Schonerer, nu ne putem împrie.ini." şi al naţiunei nostre!
a jucat şi jocă rolul principal pentru de­ — Macad. — prin conclusul luat sub N-rul 35 din anul
părtarea domniei turcescl în insulă. Unde curent a îndrumat ambele Oonsistorie a
trupele rusesc! ţin paza în insulă, acolo întregirea capitulului Bobian. esmite câte o comisiune constătătore din
domnesoe pace şi linişte, âr unde se află SOIRILE DILEI. protopresviterul concerninte şi câte un mem­
5
Englesî, pururea sunt certe şi ciocniri. Prin Blaşiu, 14 Noemvre. — 3 (16) Noemvre. bru mirean, care să erueze şi constate în
desrobirea Cretei, — continuă (Ţarul rusesc Blaşiul ârăşl a sărbat şi încă de astă- „Biblioteci ambulante în Transilvania. fiă-care parochiă dotaţiunea preoţâscă, şi
— Rusia n’a făcut decât să-ş! continue mi­ dată instalarea solemnă a noilor canonici: unde aceea nu ar ajunge la minimul pres­
Cunoscuta revistă enciclopedică poporală
siunea sa politică pentru liberarea creşti­ JDr. A. Bunea, Dr. V. Hosszu şi Dr. V. Szmi- cris să încerce cu comitetul şi sinodul pa­
„Albina", din Buourescî, publică în fruntea
nilor; a făcut primul pas fie pe cale di gelsici. numărului sâu mai nou un articul sub tit­ rochial întregirea aceleia din mijlocele pa-
plomatică, fie prin r.sboiîi, câştigând in Alegerea acestor trei bărbaţi tineri, rochiei. Pentru efeptuirea acestui conclus
lul de mai sus, în care se ocupă de biblio­
dependenţă Greciei, Serbiei, Bulgariei, âr viguroşl şi cu atât de frumose pregătiri, e venerabilul Gonsistoriu eparchial din Arad
tecile ambulante de pe jteritoriul despăr­
acum Cretei. Va veni rândul şi la Mace­ întâmpinată aici cu mari speranţe şi bucu- a denumit de comisari consistoriali dintre
ţământului braşovean al Asociaţiunei. In
donia, la Serbia-vechiă şi BosniaHerţegovina. riă în timpurile acestea critice atât pentru mireni pe următorii d ni, anume: pentru
articul se face o descriere amănunţită a
împăratul Wilhelm se reîntorce acum din biserică, cât şi pentru naţiune. De când a tractul protopresviteral al Aradului pe d-1
modului, cum sunt formate aceste biblio­
călătoria sa orientală; însă stă faptul, care sosit îmbucurătorea scire despre întărirea Petru Truţia advocat în Arad; pentru tr.
teci, cum se administreză şi, la urmă, se
prot. al Chişineului pe d 1 Mihaiu Veliciu
arată avantagiile lor, citând din raportul
advocat în Chişineu ; pentru tr. prot. al
comitetului despărţământului presentat adu-
mea şi îndrăsneso tot-odată a te ruga pen­ bilă. De6re-ce eu liber pot dispune de nârei generale de astă-vară. — Ceea ee Şiriei pe d-1 Ştefan Antonescu, preşed. al
tru a-ţ! da învoirea la căsătoria nostrâ. dânsa, am logodit’o cu fiiul meu Frîderic. rămâne de dorit, este ca în faţa interesului sedriei orfan. în pensiune îa Şiria; pentru
44
— „Mă bucur , răspunse surprins bă­ Cu totă stima îmbucurător, ce se manifestă faţă cu acest tr. prot. al Ienopolei pe d-1 advocat Geor-
trânul Hobson, „că ţi-ai ales o fetişâră aşa al D-tale supus început al Românilor braşoveni, să vedem giu Feier advocat în Ienopolea ; pentru tr.
44
gentilă şi afabilă. Dumnezeu vă binecuvin- Richard Hobson . şi un progres mai rapid întru realisarea prot. al Butenilor pe d-1 Nicolau Mladin
te iubiţ’i mei!“ D l Brown nu-şî putâ închipui, oă ce frumosului proiect, de-a încjestra t6te, ori pretor în Boroşşebeş; pentru tr. prot. al
„Dâr — tata , — gângăvi Jane. s’a întâmplat. Fiica sa a căcjut peste sto-. cel puţin mai multe comune din comitat Halmagiului pe d-1 Nicolau Rob; pentru
44
Bătrânul Hobson c’un surîs sarcastic borul vecinului, — logodită — articulul cu astfel de biblioteci, căci pănă acum nu tr. prot. al Radnei pe d-1 Paul Milovan
pe buze, (Ţse : „Tatălui d-tale îi voifi scrie 111 — l’a înşelat ! In curând însă Brown sunt, decât trei, adecă tot atâtea, câte notar comunal în Mândruloc; pentru tr.
numai decât. Acum poftiţi în casă la mama, înţelesese tot lucrul. Hobson era un om erau şi la adunarea generală de astă-vară. prot. al Lipovei pe d-1 Dr. Georgiu Po-
ca să fiă şi ea părtaşă la acâstă mare bu­ avut şi unicul său, fecior moşteni totă ave­ pescu, advocat în Lipova; pentru tr. prot.
curie “. rea bătrânului. Când odată tînăra părechiă Corone eterne. In aducerea aminte de al Belinţului pe d-1 Constantin Lazar, ad­
cei răposaţi, în loc de o cunună peritâre vocat în Recaş ; pentru tractul profcopres-
Intr’aceste o frică mare îl cuprinse pe se presentâ înaintea d-lui Brown, acesta le
pe mormânt, am primit dela N. N. 10 fl. viteral al Timişorii pe d-1 Paul Rotariu,
d l Brown. Fata lui a dispărut şi orj-ce dădu bucuros binecuvântarea şi învoirea să
drept coronă neperitore la „fundaţiunea iu­ directorul institutului „Timişana în Timi-
44
căutare era zadarnică. Nu trecu mult jşi se cunune. Şi când s’a serbat cununia, în
biţilor răposaţi , pentru ajutorarea şcolarilor şâra; pentru tractul prot. al B.-Comloşului
11
âtă, că cine-va îi predă o epistolă. D 1 mijlocul mesei sărbătoresce încărcată cu
români săraci. Primindu-se suma de sus, se pe d-1 Dr. Nestor Opreanu advocat în Sân-
Brown o deschide şi fârte surprins eetesce: tot felul de bucate, se putâ vedâ şi o corfă
chitâză în acest mod. — Braşov, 3 (15) Nicolaul mare.
„Sir! Pote, că vă mai aduceţi aminte de frumosâ plină cu mere de cele mai bune.
Noemvre 1898. Comitetul parochial român
conţinutul articulului 111, paragraf 16. In Aceste mere erau acum o proprietate co­ Medalii jubilare. Cu 21 Octomvre a.
gr. or. din Cetatea Braşovului.
sensul acelui articul tot ceea ce cade sâu mună a familiei Hobson şi Brown, deore- c. Majestatea 8a monarchul a dispus a sa
se află pe pământul sâu pe proprietatea mea, ce stoborul a căcjut. Membrii români în congregaţia comi­ bate o medalie comemorativă din inci­
este al meu. Mă vei erta însă, că de astă- Departe se aucjeau ciocnirea păhare- tatului Sibiiu. La alegerea din 7 Nov. n. dentul jubileului de 50 de ani numită:
dată articuiul 111, § 16 îl voiţi apleca în lor în onorea articulului 111, paragraf 16. pentru întregirea municipală a comitatului „Medalie de curte jubilară". Acâsta me­
favorul meu. D-şora Jane, fiica d-tale, a Sibiiu au reeşit următorii Români: încer­ dalie pe o parte va avâ efigia Majestăţii
Din Nmţesce. i. — c.
cătjut astăcŢ în grădina mea şi eu aşa-dâră cui al II, din Sibiiu; d-1 Leontin Simonescu-, Şale monarchului, âr pe cea laltă inscripţia:
o socotesc ca proprietatea mea nedisputa- în cercul al II, din oraşul Sas-Sebeş; Ser- „Franciscus losephus I. Quinquagenarii