Page 15 - 1898-11
P. 15
Nr. 241—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pa cin a 8
Regni Diem feslum Celebrans II Decem- trimise din arest apărătorului său, Moriaud, Circulara Nr. 47 copiată de d-na H. Criminalitatea a crescut în ultimele
bris MDCCCXOVIIi**. Medalia va fi din o epistolă de mulţămită, pe care o încheie P. Suciu, primită dela d-na Hermina Ignat timpuri la o proporţie colosală; 96 la o
1 fl. 5 cr. Circ. Nr. 48 copiată de d-ra
aur, argint şi bronz şi va fi împărţită nu cu cuvintele: „Dâcă mama mea mai trăesce sută de mii locuitori sunt criminali.
Mariâra Florescu, primită dela d-ra Irina
mai celor dela curte şi anume cea de aur şi îţi va ceti vorbirea d-tale de apărare, Acei, cari ţin în mână frânele Ita
Ciorogariu 1 fl. 5 cr. Circ. Nr. 49 copiată
o vor căpăta numai oficerii cei mai înalţi ea va simţi, de sigur, ce nedreptate a fă de d-ra Virgilia Tipei, primită dela d ra liei, au o mare responsabilitate, căci ei
dela curte, ministrul curţii ces. şi reg. şi cut atunci, când încă în cp nascerei m’a Eugenia Paraschion 1 fl. 5 cr. Circ. Nr. 50 nu-şl dau absolut de loc nici cea mai
ua
de etterne, adjutanţii generali, directoru respins dela sîne“. — Toţi cei osândiţi tre- dela d-ra Dina Moga (Sibiiu) 1 fl. Circ. mică ostenâlă pentru a pune capăt de-
Nr. 51 dela d-nu G. D. Juga (Bucuresol)
cancelariei cabinetului şi directorul genera' bue cjiua să lucreze în laboratorul închi sastrului, care deoimâză frumosa ţâră a
1 fl. Circ. Nr. 52 copiată de d-na M. Sfe-
al fondului privat şi familiar; cea de ar sorii, âr sâra, se reîntorc în celula lor. As tea, primită dela d-1 I. Fodor 95 cr. Circ. Italiei.
gint vor căpăta-o căpitanii de garde, ma primea închisorii pentru Luccheni consta Nr. 53 original primită dela d-ra Victoria Lombroso, una din cele mai măreţe
reşalul ourţii, oficerii amploiaţii, preoţimea în aceea, că el este eschis dela lucru, aşa Joandrea 85 cr. Circ. Nr. 54 original, primită figuri ale secolului nostru, a avut cura-
-
curţii, medicii, membrii musicei militare că diua-nâptea trebue să stea în celula sa dela d-nu Virgil Pop, 80 cr. Circ. Nr. 55 giul, ca să divulge căuşele decăderii cjd
copiat de I. Candrea, primit dela d-1 S.
dela curte şi directorul balului de curte; suterauă, 6 metri sub suprafaţa pământu nice ale Italiei.
C. Pop 80 cr. Circ. Nr. 56 copiată de d-ra
în fine cea de brouz o vor primi tote cele lui. In celulă nu are alt-ceva, decât o le P. Căluţiu, primit dela d-ra M. Moldovan Crisa economico-socială prin oare tre
lalte persone aflătore la curte. Medalia se gătură de paie ; masă ori scaune nu sunt. 55 cr. Circ. Nr. 57 copiat de d-ra Veturia ce Italia, dâcă nu va fi înlăturată cât se
va purta numai dela 2 Deoemvre în colo. Mâncarea îi este în 2 cjile pâne şi apă, âr Filip şi primit dela d-na Cristina Iacob 50 va putâ mai curând, va aduce acâstă ţâră
Decret la acâstă medalie nu se imparte. în alte 2 cjile costul regulat pentru ares- cr. Circ. Nr. 58 dela d-1 A. G. Vlad 50 cr. într’o stare ne mai aucjită. Se vor vedâ
Circ. Nr. 59 şi 60 copiate de d-na A. Tu-
Pantlica singură fără medalie nu-i ertat să tanţl. Acest mod de tratare nu i iertat să (jiua’n amia4a mare, sfîşiindu-se âmenil în
duoesou, âr una originală primită dela d-ra
se pârte. După mortea propietarului me ţină mai mult ca 6 luni. După aceste 6 tre dânşii, întocmai ca fiarele sălbatice, îm
Veturia Comanici şi d-ra M. Dogâe, fiă-care
daliei, acâsta rămâne urmaşilor săi. Dis- luni arestantul este dus din nou în labo â 40 == 80 cr. pinşi din pricina fâmei.
posiţiile legii cârl opresc purtarea ordine rator cât-va timp. Astfel va petrebe Luo- : Circularele Nr. 61, 62, 63, 64, un ori OrI-cine îşi aduce aminte de rescâ-
lor şi a distincţiunilor, în cas de pedâpsă cheni totă viâţa. ginal, primit dela d-ra T. Simonescu, alta lele din anii trecuţi din Sicilia. Acolo po
se referesc şi la medalia de curte jubilară. copiată de d-1 Paul Cotoţi şi primită dela pulaţia e decimată ejiluie de f6me.
d-1 D. Câmpian, alta copiată de d na V.
Teatru german. Noua operetă Atât de mare e miseria în Sicilia, în
Bole epidemice. In Târgul-Mureşului L. Suciu şi primită dela d-ra M. Dogâe,
a
Opernball , musică de renumitul componist alta copiată de d-ra Florica Drăgalina, pri cât sunt unii omeni, cari caută a-şl astîm-
v
s’au ivit două caşuri de vâr sat negru, cari
Heuberger cu sujetul prea picant frances, mită dela d-ra Lia Dragalina cu conţinut păra fomea, mâncând pământ. Puternicii
s’au terminat cu morte. Cadavrele au fost fiă-care â 35 cr. = 1 fl. 40 cr.
care în fond conţine asemenea o glumă de cjilei din Italia, au găsit cu cale a înă
imediat transportate în cimiter, casele unde
earneval, cum o găsim şi în neîntrecuta Circularele Nrii. 65, 66 copiate de d-na duşi rescola din Sioilia prin vărsări de
ei au răposat nu numai că s’au desinfectat, E. Mureşianu, primită dela d-na E. E. Sa-
operetă Fledermaus, s’a representat aseră sânge.
ci totodată s’au luat şi cele mai ri- frano, alta copiată de d-na Elena Medeanu
înaintea unui public număros. In genere
gurose măsuri pentru localisarea pericu- primită dela d-ra R. Opincariu, fiă-oare â S’a dat în vilâg îndeajuns râua orga-
nu se pote plânge în rândul acesta direc 30 cr. = 60 cr.
losei epidemii. — La Făgăraş ia tot mai nisaţie din Italia, diarele au strigat şi
ţiunea de indiferenţa publicului, căci mai
mari dimensiuni bubatul, cu deosebire în Circularele Nrii. 68, 69, 70, copiate strigă încontinuu şi eu t6te acestea nu se
tote representaţiunile au fost forte bine de d-ra Z. David, primită dela N. N., alta
sînul poporaţiunei sărace. Mulţi ţigani ia nici o măsură. Ba, ce e mai nostim,
cercetate. copiată de d-ra Hortance Bogdan, primită
s’au bolnăvit , despre cari medicii au dela d-ra Elvira Ciora, alta originală pri guvernul italian, crede, că dând în jude
Ca valâre musicală se pâte număra
constatat, că n’au fost nicl-odată vac mită dela d-ra Veturia Murâşian, fiă-care cată şi întemniţând pe a cei cari au cura
opereta între cele mai reuşite, admirabile
cinaţi. Scâlele au fost închise deooam- â 25 cr. = 75 cr. jul de-a divulga înaintea lumei căuşele,
şi fin întocmite operete, nu va întrece însă
dată pentru două săptămâni. Pe când însă Circularele Nrii. 71, 72, 73, 74, 75 cari duc Italia spre peire, cum e caşul cu
nicl-odată operetele „Fledermaus**, „Zi- copii de d-na E. Săbădeanu, I. Pavel, G. celebrul criminolog Lombroso, care a fost
în oraş bubatul seceră numărâse victime,
1
geunerbaron *, şi „Vogelhăndler**, acestea Hamsea, d-na Veturia Pap, C. Loichiţa,
pe atunci în casarma militară, după cum condamnat 3 luni la închisore, va putâ
sunt melodic mult mai bogate şi mai cu fiă-care â 20 cr. = 1 fl.
se scrie de-acolo, mai mulţi recruţi s’au pune frîu miseriei de care e copleşită Ita
efect. Circularele Nr. 76, 77 copii de d-rele 3 U
bolnăvit de tifus, care bântue de-altmin- M. Zigre, H. Bogdan, fiă-care 15 cr. = 30 lia. Lombroso a făptuit o crimă, cp* 8 "
Operetta „Opernball** are şi ea multe
trelea şi prin alte comune din comitatul cr. Circ. Nr. 78 dela d-nii T. Gherga şi vernanţii Italiei, când a ' arătat căuşele
duete şi terzete drăguţe şi unul dintre cele
Făgăraşului. O. Ciocoi 10 cr. Circ. N rii 79, 80, 81, 82 decăderei acestei ţări. .Lombroso şi-a făcut
mai splendide numere ale partiturei este dela d-nii A. Ciocoi, T. Ferenţ, d-ra Dra cea mai mare datorie de om şi de patriot,
1
Jidanii în Galiţia- ţfiarele „Germania * fără îndoială duetul „Komm ins cbambre galina F. fiă-care â cr. = 20 cr.
âr crima a ispăşit’o de două ori puternicei
şi „Gazeta Narodowa** publică o circulară separă**, pe care l’a cântat asâră d-ş.ora Suma totală a fost de 192 fl. 95 cr., (jilii din Italia: 1) nu iau nici o măsură
1
trimisă de „Alianţa israelită universală * Schultz şi cu deosebire d-na Giinter c’un
adecă una sută nouâ-cjecl şi doi fl. 95 cr., pentru a pune capăt miseriei, şi a doua
privitor la activitatea Jidanilor din Galiţia. deosebit şic, voce şi joc de scenă, acesteia
din cari s’au substras pentru diferite chel- crimă, a condamnat pe unul din cei mai
Etă ce se dice în circulara acesta: „Iubiţi din urmă i-a reuşit a cânta şi aria brăţărei
tuell 12 fl., a mai rămas venit curat 180 iluştri fii ai Italiei, pentru-că a susţinut cu
fraţi! In lumea întrâgă nu se află ţâră mai c’o perfectă picanterie şi c’o şi mai perfectă fl. 95 cr. Din acâstă sumă s’a dat bisericei tărie adevărul.
corăspunclătora intereselor nostre decât Ga mimică. din comună, ce se găsesce într’o stare forte
liţia. Fie dâr acâstă ţâră întrâgă a nâstră Fdrte bine şi destul de corect şi-au primitivă, 90 fl., âr l-estul de 90 fl. 95 or.
nisuiţi-vă a espropria la infinit pe creştinii cântat partiturile lor d-nii Rochâ şi "Becher, s’a distribuit săraoilor în (jiua de 25 Oc- l i t e r a t u r ă .
de-acolo, susţineţi-vă posiţiunile cucerite cari s’au distins mult prin jocul eminent de tomvre 1898. Avis. Primim spre publicare următâ-
pănă acum şi fiţi stăpânii poruncitori ai scenă şi le-au reuşit mai cu sâmă duetul rul avis: Peste câte-va dile apare de sub
Term’nând acâsta dare de sâmă, sub
ţârii. Daţi-vă silinţa a câştiga tote averile cântat dansat din actul prim. tipar opul: Espunerea spiritismului, de D.
semnata, în numele nenorociţilor din co
creştinilor şi a fi domni peste ele. Intru Pentru-ca o operetă se aibă cea mai Voniga. Studiu complet şi la noi unic în
muna Strei-Săcel, esprimă cele mai căldu-
cât v’ar lipsi mijlocele pentru acâsta, le splendidă reuşită, se recere, ca toţi cântă acâstă specie de literatură. Cartea se va
rose mulţumite publicului român pentru
veţi primi dela noi, ori decât ve ţi ave reţii să fie escelenţi, ceea-ce însă nu se estinde peste 200 pag. şi va cuprinde: „Is
sprijinul acordat cu atâta generositate.
trebuinţă. Spre scopul acesta facem noi prea nimeresce întotdâuna. Representanţia toria spiritismului** şi tâte speciile de arte
Ersilia Popovicî.
colectele, şi resultatul este şi pănă acum de asâră însă totuşi se pote numi, după secrete şi manifestaţiunî spiritistice. Cei ce
peste aşteptare. Totul merge strălucit de valorea cântăreţilor, destul de succesă. doresc a avâ acâstă carte unică şi intere
bine pentru dorinţele nostre. Pentru-ca pă D ra Stoll, ca cântărâţă, e mai neînsem V a r i e t a t e . santă sunt rugaţi a-o procura încă de pe
mânturile creştinilor din Galiţia să ajungă nată, pe ea am admirat’o mai mult în co acuma dela autor în Arad, Str. Deak Fe-
Miseria în Italia. Marele crimino-
■eselusiv în mânile vostrej-.contribue şi aris medie, ca eminentă amoresă. D-ra de Măr renez Nr. 18 cu preţul de 1 fl. 50 cr.
log italian Lombroso, şi-a dat părerea asu
tocraţia nostră financiară. Soseso contri- imi are o voce dramatică frumuşică care esemplarul.
pra anarchistului Lucheni, acel care a asa
buirl dela baronesa Hirsch, dela br. Rot- eşa în reliev mai cu sâmă în terzettul
sinat pe împerătâsa Elisabeta.
schild, dela BleichrSăer etc. Puneţi-vă der „Freulein oder Frâu**. Mult atrăgătore se
cu totă puterea pe muncă, ca scopul in iresentă d-ra Milany, ca chansonetă, în cos Acest articol al lui Lombroso e pu- ULTIME SCIRÎ.
u
tenţionat să ni l ajungem cât mai curând *. tumul ei de tot cochet. flicat în „ftevue des Bevues şi a făcut un Budapeşta, 14 Noemvre. Ia şe
1
sgomot puternic. Lombroso începe studiul
Ars de viu. Mai cjilele trecute, femeia său prin a face biografia lui Lucheni din dinţa de acfl a camerei deputaţilor
Maria I. Munten din Sohodolul Branului, Dare de semă şi mulţămitâ publică. oposiţia şi-a continuat atacurile ei
care resultă, că nu sunt cause puternice
ducându-se la o vecină, a lăsat în casă — F i n e . — din care să reiasă explicarea crimei. în contra guvernului, mai ales înse
lângă foc, pe unicul său fiiu, un copil de în contra ministrului-preşedinte Ban-
Haţeg, 9 Noemvre 1898. Celebrul criminolog, susţine cu multă a
vre-o 4 ani. Copilului pe semne i-a fost cam convingere, că adevărata causă a îngrozi- ffy. Ivanka a 4‘ despre Banffy, că
Circulara Nr. 33, copiată de d-ra Delia este incapabil şi nevrednic a ocupa
frig, de aceea s’a apropiat tot mai tare de
Marienescu, primită dela d-1 Emil Coste,. târei crime săvîrşite, de Lucheni, sunt îm
cuptor, pănă ce hainele de pe el au luat 1 fl. 90 or. Circ. Nr. 34 copiată de N. N. prejurările economice decăzute ale Italiei. locul de prim-mini8tru. El a dus
foc. Copilul speriat a fugit afară din casă şi primită dela d-1 I. Jivanca, 1 fl. 80 cr. tot-dâuna un ioI ruşinos. Rămânerea
In Italia, e un lucru recunoscut a-
-ţipând şi strigând, dâr din nenorocire nu Ciro. Nr. 35 copiată de d-ra Pulcheria cum, că anarchismul a ajuns la un grad lui în fotoliul ministerial este un
Va aucjit, nu l’a văcjut nimeni. Când s’a în Căluţ şi primită dela d-ra Octavia Bariţ atentat în contra libertăţii, a legii
1 fl 80 cr. Circ. Nr. 36 dela d-nul G. D. ne mai aucjit.
tors nefericita mama acasă, a aflat pe fiiul şi a onorei.
luga 1 fl 80 cr. Circ. Nr. 37 original pri Acolo domnesce miseria cea mai nâ-
său lângă un gard în ogradă, pârlit, negru Viena, 14 Noemvre. „Deutsches
mit dela d-1 I. Bomben 1 fl. 70 cr. Ciro. gră. Cea mai mare parte din populaţia
şi rece. A mers comisiunea la faţa locului Nr. 38 original primită dela d-ra Virginia Volksblatt** anunţă, că ministrul co-
italiei duoe o viâţă aprope sălbatică, lo
pentru constatarea caşului şi secţionarea Pamsea 1 fl. 65 cr. Circ. Nr. 39 copiată muu de resboiu Kriegkamer va di-
cadavrului. de'I. B. primit dela C. Căciula 1 fl. 50 cr. cuind în nisce vizunii oribile, âr în cât misiona încurend.
Circ. Nr. 40 copiată de d-na R. Oniţiu, privesce hrana locuitorilor, nici nu mai este
Luccheni se pocăesce. In cele din ur xrimită dela d-na A. Dima 1 fl. 30 cr. de vorbit. Bucurescî, 14 Noemvre. Afară
mă osânda grea, ce s’a pronunţat asupra Circ. Nr. 41 copiată de I. B. primită dela Guvernele italiene, nu şl dau sâmă de oraşele Roman şi Tecuci, lista
D. L. 1 fl. 35 cr. Circ. Nr. 42, copiată de
lui Luccheni, a avut influinţă. După-ce de loc de miseria care a copleşit popula guvernamentală a reuşit la alegerile
d-ra Ida Pop, primită dela d-nu Gh. Lazar
ucigaşul din nou a fost escortat din sala ţia Italiei, şi se mărginesc numai în a stirpi comunale pentru colegiul prim în
advocat 1 fl. 30 cr. Circ. Nr. 43 oopiată
tribunalului în celula sa, după cum se scrie, şi primită din partea d-rei Sabina Brote, unde şi unde câte un anarchist, crezând, tdte oraşele din ţâră. Cu ocasia ale
.s’a trântit pe patul său de scânduri, sus 1 f l . 25 cr. Circ. Nr. 44 copiată de d-ra că prin acâsta vor aduce vre-o îmbunătă gerilor s’au întâmplat multe atacuri
1
pinând. „Vai de mine, nenorocitul! * es- Veturia Podobă, primită dela d-nu G. As- ţire stărei economice. şi răniri.
tilan 1 fl. 15 cr. Circ. Nr. 45 copiată de
•clamâ Luccheni. Când îngrijitorul arestului Instrucţia ârăşl e pe o cale cât se
d-ra Alex. Aiteanu, primită dela M. Aiteanu
îi dete mâncarea, Luccheni cji «A. fi în fl. 15 cr. Circ. Nr. 46 copiată de d-na pâte de înapoiată. Poporul italian zace în
se:
chis pe viaţă este pedâpsa cea mai înfio- Maria Baiulescu, primită dela d-na M. de tr’o complectă ignoranţă, pe acelaşi nivel Proprietar: Mr. Aurel Mureşlanu»
xătâre, ce l pote ajunge pe om!** Luccheni Lemâny 1 fl. 10 cr. ou miseria. Redactor responsabil: Gregorâu Maior.