Page 17 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în floare fii.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe ş6se luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
Qrmătdrele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
In Viena: H. Dukes Nachf. Se prenumeră la t<5te ofi-
Sax Aujenfeld t Emerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Hosse. afară şi la d-nii oolectorî.
A. Oppeliks Nachf. Anton Oppollk. Abonamentul pentru Braşov
InBudaposta: A.V. Qoldber- Admm ist raţiune a. Piaţa mare,
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl &. Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o col6n& 6 or. Gu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ -â. rr "cr Xj x-sei. 12 fl., pe 6 lut:I 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. a Au 15 bani. — Atftt abo­
RECLAKE pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 242. Braşov, Joi 5 (17) Noemvre. 1898.

0 nouă campania. lui maghiar** şi se preface a acusa acăsta vor se-şî făurăscă arme pentru a interpelarea d-lui Popovid, ăr d-nii Lupul
guvernul pentru-că „nu bagă de ne lua pănă şi bucătura din gură Pe şi Hormuzalii au găsit cu cale să se re­
D6că „Keleti Ertesitb** n’ar semă, că grozavele cuceriri de te­ cât timp nu vor pute ajunge la tragă dela acest lucru „periculos**, ţîiarele
trece ca organ oficios, ce este in­ ren, ce le fac băncile valahe, sunt acăsta, noi nu vom înceta de-a fi române au cerut lămuriri în acâstă ces-
spirat direct din cabinetul lui Je- mai pericuidse, decât cele mai sgo- priviţi ca element periculos pentru tiune, şi mai ales opinia publică din JBu-,
szeDszky, pretinsele lui împărtăşiri motbse demonstraţiur.î politice**. „statul maghiar**. covina prin organele „Patria** şi „Deştep-
despre „acţiunea Românilor din Un­ Ei bine, ce are dec! se facă gu­ Dăr tăte merg numai pănă la tarea**. Şi „Buk. Post** asudă acum, dând
1
garia *, pe carî le indicăm mai jos, vernul pentru a scuti „statul ma­ un loc. Arckiepiscopul de Agria, esplicărl. Dâcă „Buk. Post** ar fi voit să
11
ar putb fi trecute cu vederea, mai ghiar de aceste ne mai pomenite Samassa, a Z'8 în pastorala adresată rămână sinceră, trebuia să răspundă, că in­
ales fiind-că şi aşa nu presentă nici „pericole** ? Nu cum-va domnii dela de curend credincioşilor săi: Cinsti­ terpelaţia d-lui Dr. PopovicI, necorăspun-
un moment verosimil. „Egyetertbs** ar voi, ca se se pună rea legilor e tăria statelor, ăr dege­ clend tradiţiei politicei bucovinene din tre­
Se vede inse cât de colo, că sub influinţa şi controlul domnialor nerarea dreptăţii periculul lor. cut, ale cărei principii sunt depuse în
articulul organului jeszecszkyan este şi administraţia băncilor ndstre? Prin dreptate, state cu modest vorba vechie: „capul plecat sabia nu-1
scris cu scopul şi cu tendinţa, de-a De sigur, că în direcţia acesta început s’au ridicat repede la culmea taie**, nu a putut fi sprijinită de d-nii Lu­
începe o nouă campania Ziaristică ţîntesc nouele uneltiri puse la cale puterii, unde însă nedreptatea, egois­ pul şi Hormuzalii. Acesta era cel puţin un
în contra Românilor, ale căror plân­ de organul lui Jeszenszky. Ne adu­ mul, părtinirea şi apăsarea şi-au pu­ răspuns sincer şi onest. Cât, pentru d 1 Dr.
geri juste ar voi pe de-o parte se cem aminte, că o campaniă de a- tut desvolta puterea distrugătdre, Popovid, suntem siguri, că densul îşi va
le acopere înaintea ochilor streină- cest fel a mai fost pusă la cale de bunăstarea materială a căcjutnumai urma decis şi firm calea sa, fără a-se lăsa
tăţii, er de alta se le înmulţescă faimosul Bartha Miklos încă prin decât, guvernarea acelor state a conturbat de sofisme învechite şi de intrigi
prin vre-o nouă lovitură, dată de anul 1898, când congregaţia dela ajuns în mân! streine şi jugul servi­ de culise, şi mai ales fără a-se lăsa molip­
astă-dată băncilor române, cari de Cluşiu înaintase o adresă cătră dietă lismului a fost gata. sit de duhul unei politice anemice de su­
mult timp sunt un ghimpe nesufe­ anume pentru acest scop. Campania De acest jug să-şî aducă aminte punere helotă.
rit în ochii şoviniştilor jidano-ma- de acum pbte sS fiă o ediţiă nouă cei ce c}iua şi năptea se gândesc la
ghiari. a celei de atunci. înjugarea năstră. r
Avisul dat prin „Keleti Ert.“ a Trebue, în adever, se-1 cuprindă 0 voce maghiară despre stările
fost bine înţeles din partea foilor pe om mirarea, cum mai cuteză din Ungaria.
unguresc!, căci acestea, după cum chiar Ungurii să câr'tăscă şi agite în Din Bucovina. „Buh. Post , or­
u
vedem, au şi început campania. Pu­ contra băncilor române, când aces­ ganul baronului Mustatza, combate din nou E6ia uugurăscă „Szabad Sajto**
(„Pressa liberă**) publică în numerul
ţin importă, decă mâne, ori poimâne tea sunt ac}! în statul acesta aprope demersurile parlamentare ale deputatului
seu mai nou un articul, care merită
vor fi silite, pbte chiar prin vre-un singurele institute de banî necom- Dr. George Popovid. ţ)iarul ovreiesc află,
se fie cunoscut în cercuri cât mai
nou comunicat oficios, se desmintă promise şi recunoscute ca solide. că interpelaţia d-lui Dr. PopovicI, relativă
„împărtăşirile** oficibse de acum; Când e vorba tocmai de administra­ la violenţele electorale ale presidentului larg!, fiind-că în el se face oglinda
scopul era se se începâ odată cam­ ţia, care la Unguri, după înse-şî con­ guvernului din Cernăuţi, nu a fost la lo­ adevăratelor stări din Ungaria. Etă,
c
pania, se se începă aţîţările în con­ statările lor, e cea mai pecătosă, cul ei în parlamentul din Viena. De ce? din cuvent în cuvânt, ce c}i © nu-
rnita f6ie:
tra Românilor şi a institutelor lor mai miserabilă şi mai abusivă, foile „ Puh. Post se încarcă să-şi motiveze tesa
u
de banî, căci de aci încolo vor sci unguresc! ar face mai bine se tacă. prin o mulţime de argumente teoretice de Nicl-odatâ corupţxunea şi imoralitatea
gazetarii unguri cum se ţese şi sus­ Der cum se tacă, când îndem­ cea mai suspectă logică. Dâr adevăratul politică n’a domnit în viaţa publică ma­
ţină uneltirile, âr guvernul, la ron­ nul de-a agita contra lor li se dă motiv e: pentru-câ contele Thun, marele ghiară şi în parlamentul unguresc cu mai
dul seu, încă va sci, cum se pro­ chiar din partea guvernului? Unde şi puternicul prim-ministru, nu trebuia su­ mare neruşinare, ca sub gloriosul regim al
fite de ele pentru a „domoli** pe ar pută găsi şoviniştii jidano-ma- părat. Sunt prea străvezie căuşele, din cari baronului Banffy. Nu se pote nega, că şi
cei aţîţaţî, împlinindu-le poftele. ghiarî o temă mai ademenităre pen­ „Buk. Post** a început să publice cu atâta în trecut s’au întâmplat corupţiunl şi si­
Acesta e sistemul obicinuit şi tru uneltirile lor, ca tocmai tema, diligenţă criticele sale la adresa acţiunei luiri din partea partidelor dominante; însă
bine cunoscut, cu care se „guver- ce li-s’a dat acum şi dela a căreia parlamentare a d-lui Dr. Popovid, căutând acestea au avut atâta sentiment de ome­
neză** acjî la noi naţionalităţile. „resolvare** pot spera şi la anumite a reduce importanţa ei. Chiar pentru ob­ nie, ca nu numai să nu se laude cu ele,
Pentru acum găsesc brăşi, că căpătuiri din banii „Valahilor**? servatori mai puţin iniţiaţi, nu pote esista ci să le nege, pentru-ca cel puţin să sal­
le stau în cale băncile nbstre şi în Poftele adversarilor noştri merg nici o îndoâlă. Tâtă lumea s’a scandalisat, veze aparenţa moralului public. AdI însă
contra acestora au început campa­ mai departe, da acum ar pută crede când a văcjut, cum deputatul bucovinean a cavalerii trişti ai imoralităţii, strigă în piaţa
nia. „Egyetbrtes** în articulul de cineva. Ei găsesc un „pericul pen­ fost părăsit în lupta sa chiar de clubul său publică şi vestesc fără a roşi, că: da, noi
ce
c
fond de acţf c}i > ă „întărirea pu­ tru statul maghiar ** de a ne vedă pe propriu şi a trebuit să recurgă la ajutorul prin hani, vin, rachiu, prin folosirea mijlâce­
terilor materiale ale Valahilor duce noi, că n’am ajuns încă să cerşim co­ frăţesc al clubului italian. Se scie anume, lor de forţă ce le avem, prin răsplată, promi­
direct la nimicirea intereselor statu­ jile de pâne de pe masa lor. Pe tema că numai bătrânul dr. Ţurcan a sprijinit siuni, prin arme şi inchisdre ni am garantat

FOILETONUL „GAZ. TRANS**. Salonic, cel mai mare oraş european Europa, Asia şi Africa. Sub Turci el şi-a regele Spaniei a dat un edict, ordonând
rămas în posesiunea Turciei, şi capitala vi- câştigat aspectul şi caracterul de acjl. Cea tuturor evreilor să părăsâscă ţâra, fără să
lajetului Salonic, este, cel puţin sub nu­ mai mare parte din bisericile creştine fură ia cu sine aur, sâu argint. Atunci au emi­
M a c e d o n i a . mele lui actual, un oraş nu toomai vechio. transformate în geamii, întăririle începură grat din Spania 300.000 de evrei, dintre

Slavii îl numesc Solun, Turcii Selanik, să cadă în ruină, şi tot asemenea începură cari cei mai mulţi s’au stabilit în Turcia
u
In cunoscuta revistă germană „Grenzbote»i ,
a apărut un articol forte interesaut asupra Ma­ Francii (europenii) Salonik. să se ruineze clădirile publice şi particu­ europână.
cedoniei, din care dăm aci următorele: El a fost întemeiat de Casandru, gi­ lare. De altminteri tote oraşele turcesc! fac Felul de traiă al populaţiei ovreescl
...Macedonia, cu însemnatul port Sa nerele lui Filip al Macedoniei, şi a primit impresia unei aglomerări de ruine, şi a diu Salonic este forte deosebit. Sunt prin­
Ionic, formâză cheia politicei balcanice a numele de Tesalonike în onorea femeei lui câsta din pricina unei legi absurde turcesc!, tre ovrei bancheri bogaţi şi comercianţi
tuturor puterilor Europei. Casandru, pe care Filip a numit-o ast­ care opresce de-a sechestra sâu confisca o mari, precum Allatini, cari posedă mili-
Decă acest port admirabil favorisat fel în amintirea victoriei sale asupra Te- proprietate imobiliară pentru biruri neplă­ one nenumărate. Dâr majoritatea este să­
de natură, precum şi ţinutul fertil situat salilor. tite; în schimb statul pote interveni, când racă şi locuesce în case derăpănate, mi-
între el şi Bosnia, ar căde în alte mâni ...După cucerirea Macedoniei de cătră se schimbă chiriaşul sâu când proprietarul serabile, închiriate dela Turci: şi deore-ce
decât în ale Austriei, adecă în ale Rusiei Romani, pe când oraşele comerciale ale vrea să facă reparaţii. Consecinţa e, că şi aci evreii au mulţi copii, înghesuiala
sâu Angliei, său şi ale unuia din micile vechei Grecii, Atena şi Corintul, au perdut nu se plătesc biruri, dâr nici nu se repară este groznică. Mulţi sunt „hamali** şi lu-
state balcanice, cari vor fi tot-dâuna de­ orl-ce însemnătate, Salonicul câştiga în casele. crâză la porturi din 4 Ş* pănă în nop-
orI
pendente de Anglia sâu Rusia, — atunci strălucire şi importanţă. Situat în unghiul Dâr particularitatea cea mai caracte­ te, pentru o plată mai mult decât mo­
noul posesor ar fi în stare să te-.e Austriei, apusân al Mărei Egee, el a concentrat ristică a Salonicului e, că e cel mai mare destă. Desculţi, îmbrăcaţi mai mult de­
Germaniei şi Europei centrale în genere, tote liniile de navigaţie; dela Salonic oraş ovreesc, nu numai din Orient, dâr din cât uşor, ârna ca şi vara, ei trăesc din
linia cea mai scurtă spre Asia-mică şi su­ pornea şi şoseaua spre Nord, de-alungul lumea întrâgă. Amsterdam are 60.000 o pâne, câpă, usturoifi, sâu o felie două de
dică, şi prin urmare să pricinuâscă pagube fluviului Axios (Wardar), precum şi şo­ vrei la 600.000 locuitori; dâr Salonicul are pepene.
simţite comerţului nostru (german) cu a- seaua spre Bosfor de-alungul costei Mă­ 80.000 de ovrei numai la 130.000 locui­ Alţi evrei spanioli sunt meseriaşi, ţe­
ceste ţări importante. Avem deci motive rei Egee; ambele aceste şosele sunt acjî tori. Ca şi multe din familiile ovreescl din sători, tinichigii, spălători, pălărierl. Ser­
binecuvântate, ca să ne ocupăm cu Mace­ căi ferate. Amsterdam, ovreii din Salonic sunt origi­ vitorii se recrutâză de asemenea în mare
donia, atât de importantă din punctul de ...Sub bizantini, Salonicul a concurat nari din Spania, şi numai puţini au venit parte, ca şi la Constantinopole, dintre e-
vedere strategic. Bizanţul ca mediator al comerţului dintre din Rusia şi România. La 11 Martie 1492, vreii spanioli.