Page 18 - 1898-11
P. 18
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 242 -1898.
pe cât se pote domnia. Şi dâcă omul nestri- fel în Boroş-lneu, preşedintele alegerii a Se tracteză brăşî despre băncile ajutor de stat mai mare, decât preoţii re
;
oat încă în cinstea şi sentimentul moralului dispus să fie arestat părintele Yasilie Bălan, române, âr pentru-ca agitaţia în con formaţi maghiari.
său crede, că mărturisirea pe faţă a dife pe care gendarmii l’au dus între baionete tra acestora se fiă mai cu efect, „Membrii adunării au primit cu ova-
44
ritelor fapte infame au provocat indigna- d’alungul satului şi l’au închis în ate.-tuj „ Kel. Ert se provbcă la un discurs, | ţiunl însufleţite raportul, s’au îndemnat
ţiune în representanţa ţării, acela se înşală comunal. Etă lista Românilor, cari au fost ce (jice, că l’ar fi rostit d 1 V. Po- împrumutat să fiă statornici, s’au sfătuit
44
amar. Din potrivă: cu aplause şi „âljen“-url aleşi: doba, directorul „Economului din asupra cumpărărei terenului (pentru clădirea
44
sgomotose au fost primite, şi cei mai mar In Şiria: I. Rusu Şirisnu, Iuliu Her- Cluşiu, cu ocasiunea unei „adunări bisericei) şi asupra câştigărei capitalului,
canţi membrii ai partidei liberale s’au gră bai, Savu Raicu, Vasilie PopovicI, Yasilie a inteligenţei române de-acolo. âr în fine au accentuat necesitatea, de-a
bit a declara, că pănă când Banffy guver- Bistran. Canditatul guvernului, baronul Etă unele părţi din articulul lui porni din nou o acţiune socială, care să
44
nâză pe basa acesta, îl vor sprijini sincer Bohus, a cădut cu ruşine. „Kel. Ert. : mai pună în agitaţiă spiritele şi să mai
şi pănă la ultima picătură de sânge. La Siria-maghiară: Traian Terebenţ, „In Cluşi&, centrul Kulturegylet-ului aştârnă odată într’un mod atât de bogat
Nici pe lângă conceptul domnitor lax Iuliu Grcfşorean. — Baronul Bohus a căcjut ardelenesc, inteligenţa română a ţinut adu masa însufleţiţilor credincioşi ai Daco Ro
de adl, n’am fost pregătiţi la o degenerare şi aici. nare, în care a hotărît să înfiinţeze o im- mâniei viitore. Că ce au hotărît în prinţa
atât de cumplită a moravurilor publice. La Buteni: Dr. Teodor Popescu, Iuliu posantă biserică lângă şc61a poporală, ce a aoâsta, încă nu e eunosout .
44
Chiar şi fata ordinară de stradă se ruşinâză Bodea, Ioan Micluţă. fost clădită din partea oraşului cu 60,000 fi.
a-şl mărturisi meşteşugul ei murdar; numai La Berzova: Iosif Clombeş, Sava Raicu, în amintirea mileniului. In scopul acesta O admoniţiune seriâsă.
membrii camerei ungare au mişcătorul George Telescu, Traian Văţianu. se va face o repartiţie asupra tuturor băn 9
curagiu de a vesti înaintea lumei şi a La Pâncota: Ioan Şeredan, Ioan Che- cilor valahe, sl căror venit curat, după Archiepiscopul catolic maghiar
ţării: Noi putem fi vânduţi! Cine dă mai beleu, Ignat Blag?u. statistica din urmă, e de 517,882 fi. şi din de Agria, Samassa, cu ocasiunea ani
mult? La Badna: Dr. N. Oncu. care venit uşor se pot jertfi în decurs de versarei de 25 de au! a archieriei
Sunt stări desperate acelea, când aleşii La Curticî: Dr. S. Ispravnic. 10 ani câte 10,000 fi. pentru clădirea bi- sale, a adresat o pastorală credin
naţiunei mărturisesc astfel de principii. Ce La Târnova: A. Ungureanu. sericei. La adunare s’au petrecut multe cioşilor sei, în care face între altele
putem aştepta dela acea turmă de omeni, La Sântana (Comlăuş): Dr. Augustin lucruri, cari privesc cât se pote de-apr6pe o aspră, dâr drâptă critică a stări
cari bucuros urmâză pe conducătorii ei pe Boţoc. guvernul şi publicul maghiar. lor sociale-politice din acest stat.
calea imoralităţii? Afară de acestea Românii au mai „Yasilie Portoba (vrâ să (fică Podoba Pastorala întregă este o admonţiune
Puţin mai lipsesce, ca să'ajungem acolo reuşit încă în alte patru cercuri. — Trad.), directorul de bancă, deschizând iârte seriosă ia adresa cârmuitorilor
— cum a dis unul dintre politicii noştri de Se vede dâr de aici, că Românii din adunarea, şi-a esprimat bucuria, că Kultur- şi stăpânitorilor acestei ţerî. Repro
41
caracter curat — încât curăţenia alegerilor comitatul Aradului s’au purtat bine. egyletul s’a înfiinţat cu 14 ani înainte, căci ducem, după traducerea „Tel. Rom. ,
n’o putem încredinţa Curiei, fiind că forte Rău de tot însă s’au purtat inteli dise, din punct de vedere naţional a fost următdrele:
uşor s’ar întâmpla, ca toţi se trebuiască a fi genţa română din cercul Hususăului (co salutară pentru desvoltarea culturală şi eco „Cinstirea legilor e tăria statelor: de
înfundaţi in temniţă: alegătorii pentru vinde mitatul :Târnavei-micî). In acest cerc — nomică a Yalahilor acea larmă, acel sgo- generarea dreptăţii, pericolul lor 1 Cinstirea
rea consciinţei şi voturilor, âr deputaţii pen după cum ni-se scrie — s’a făcut alegerea mot provocător la luptă, prin care în de şi ocrotirea dreptăţii, este deci prima da-
tru corupere şi târguială de suflete. la 10 Noemvre n. în Hususău Abia 4 curs de ani de cjile au adunat milionaşul, torinţă 1 Nici o epocă nu pote fi lipsită de
preoţi şi 2 învăţători s’au presentat la ale
Demnitatea de deputat nu mai este de care dispune societatea (Kultur-egyletul). ea, nici o cârmuire de stat nu pote fi
gere dintre cei vre-o 28 preoţi şi 20 în Acest sgomot a deşteptat şi activitatea Va
o recompensă pentru meritele patriotice, fără ea 1
văţători. Fisolgăbirăul cercului Hususău a lahilor şi cu bucuriă constată, că resulta-
ci un geşeft ordinar, ce lâgă intre sine pe Guvernarea aşa-dâr trebue să fiă pă
lăsat ca din graţie să se strecure printre
alegător şi ales. Astfel pare firesc încâtva, tul, la care au ajuns ei, este de sute de trunsă nu de spiritul egoismului, oi de
cei aleşi şi 3 Români. Indolenţa Românilor
că deputatul nu mai are în vedere pros- ori mai mare, decât resultatul dobândit de spiritul dreptăţii! Spre serviciul unora nu
„conducători din acest comitat este cu Ungurii ardeleni.
14
perarea şi înflorirea ţării, cum este de da mai, sâu numai a unei părţi, nu e permis
atât mai păcătosă, cu cât de ani de-a rân
toria patriotului cinstit, ci interesele lui „Pe când înainte de înfiinţarea „Kul- să se restrîngă 1
dul ei n’au dat semne de viâţă, deşi se 44
proprii personale, nisuindu-se a esploata turegylet -ului, în întrâgâ Ungaria se afla Unde în guvernare se îngrijesce numai
cjice, că în centrul comitatului ar fi un
interesele naţiunei şi în preţul jertfirei sen un singur institut de bani valah, al cărei de o parte a cetăţenilor, şi nici că le pasă de
u
„stat major în frunte cu un advocat.
timentului său moral a-şî scote banii, pe reviriment şi câştig era fârte. bagatel, pe cealaltă, acolo se ivesc în viaţa de stat cele
Timpul ar fi, ca cei ce şi-au luat rolul
care la alegere ’i i-au pungăşit alegătorii. atunci astădl, în sgomotul Kulturegylet- mai peiiculdse rele: împărecher%, cdrtă, ură!
de conducători, să lapede nepăsarea şi să
Ba mai mult, ca să potă duce viaţă de ga- ului, li-a succes (Valahilor) de-a aduna din De aceea nu pote fi permis, ca âme-
incerce pe cât se poţe a-şl face datoria
valer, s’aruncă asupra damicelelor de orfeu, afară atâţia bani, încât adl 51 bănci va nii ore cârei partide, ajunşi prin mijloce
r
ce
„Numai astfel putem spera — cfi cores
la cărţi şi la curse de cai... lahe înfloresc în ţeră. Două din trei părţi bune rele la putere, cu sumeţie să-şî arate
pondentul nostru — de a-ne vedâ şi noi
Iubirea de patrie, dreptatea ondrea şi dintre aceste bănci (34) se află în Ardeal, acum puterea lori, şi volnic şi nedrept să
odată măcar în ajunul unei desamorţirl,
cinstea zac închise în cosciug întreit... pe teritoriul Kulturegyletului, âr celelalte favoriseze pe unul, să lovâscă pe altul 1 pe
căci amorţirea şi nepăsarea ne-a stăpânit în Ungaria. . .
„Szabad Sajto“ are înse încre cei nepricepuţi să-i prindă în mreje, pe ai
derea în Provedinţă, că va aduce destul, graţie indolenţei şi neactivităţii. „Cu deosebită bucuriă a amintit vor săi prin „distincţiunî" să-i înalţe! întru
bitorul (Podâba—Trad.), că fiă-care bancă câştigarea puterii şi esploatarea prerogati
rjile mai bune şi mai fericite pen
tru ţeră. „Acţiunea Românilor din Ungaria^. are nume valah, ceea-ce constitue o puter velor ei dela nici un fel de speculă păcă
nică armă în contra maghiarisărei numelor tosă să nu se dea îndărăt, şi întocmai ca
Vocea gazetei protestante ma Oficiosul Keleti Erlesit6“, ce ne so
ghiare este espresia fidelă a stărilor v de localităţi. Fiă-care institut este câte-o asupra unei cetăţi ostile subjugate, volnicia
sesce astăcjî din Budapesta, publică cetăţuie a cestiunei valahe. Când s’a în lor să şî-o fixeze drept „lege .
u
publice de sub regimul lui Banffy.
sub titlul acesta un articul pe care-1 ve fiinţat Kulturegyletul, Valahii n'ar fi cute Prin dreptate, state cu modest înce
dem reprodus şi comentat şi în ce zat nici a-se gândi măcar, ca în Cluşiti să put, iute s’au ridicat la culmea puterii, âr
Alegerile comitatense. lelalte foi unguresc! din Budapesta, aibă un institut de bani. Astădl în strada unde nedreptate, egoism, părtinire, apă
ce ni-au sosit acj!. Articulul e cât Wesselenyi au în propriul palat banca sare, moleşire înspaimântătore şi-au putut
44
Luni s’a făcut în comitatul Aradului se pote de tendenţios şi mincinos, „Economul , a căreia reviriment anual desvolta puterea distrugătore, numai decât
alegerile de membrii pentru Congregaţia aşa că, probabil, va trebui se fiă trece peste un milion, âr venitul curat a scădut bunăstarea materială, domnirea a
comitatensă. Cu tote măsurile condamna desminţit în curend prin alt „co 16,000 fi.......... Vorbitorul a revenit apoi ajuns în mâni străine, jugul servilismului a
41
bile luate de omenii stpânirii, cu tote pre municat oficios , debre ce comenta asupra Gestiunilor politice. Atitudinea pas- fost gata 1
siunile şi uneltirile, Românii au eşit învin riile, ce le fac foile unguresc! pe sivâ a Valahilor şi zelul conducătorilor de-a Bărbaţii însufleţiţi şi de caracter sunt
gători aprope în tdte cercurile. Unde stăpânirii basa lui, sunt atât de aţîţătbre şi agita, şi-au adus râdele binecuvântate, mai inflecsibill,' faţă cu ispitiri sunt neînfricaţi,
nu i-a succes să oprâscă pe alegători a provocâtbre, ÎDcât fbrte uşor pot da ales asupra preoţilor valahi, chiar şi pe sunt paznici credincioşi ai aşezămintelor
merge la urnă, acolo duşmanii noştri şi-au nascere la noue vandalisme din par terenul politic-bisericesc. Preoţii valahi a- legilor, neînfrânţi eroi ai dreptului, apără
luat refugiu la terorisârii şi arestări. Ast tea plebei unguresc!. decă primesc dela ministrul de culte un tori neclintiţi ai autorităţii statului 1
Solidaritatea dintre evrei este strînsă grecâscă. Descendenţi ai vechilor eleni In privinţa originei lor, nici ei sin Sârbii sunt extrem de rari în Mace
şi aci ca pretutindeni. Tinerii se căsăto nu cred să fie aceşti locuitori ai penin guri nu erau tocmai lămuriţi pănă mai donia. Hărţile de propagandă sârbâscă
resc la vârsta de 13 sâu 15 ani şi din tâte sulei chalcidice, ei AlbanesI şi Slavi ele- deunădl. La începutul veacului, sub pre caută să facă totă Macedonia sârbâscă, lă
părţile se contribue la alcătuirea căsniciei nisaţî. siunea puternicei propagande grecescl, ei sând pe Greoi numai pe la hotare şi go
lor. Ou Turcii evreii trăesc bine, legaţi S’a evaluat numărul total al Grecilor se socoteau încă Greci! Pe la 1820 însă a nind cu totul pe Bulgari. Dâr adevărul e,
printr’o comună antipatie contra Grecilor. din Macedonia la 400,000. Dâr acâstă ci început printre dânşii o propagandă naţio că Sârbii, în massă, se află numai la Nord
Dâr 'Turcii îi despreţuesc. totuşi. Părerea fră e de sigur prea umflată, şi cuprinde nal bulgară, sub protecţia Rusiei. Bulgarii de tot, dela Uskiub în sus.
Turcilor despre evrei se resumă în for afară de Greci propriu cjişh mulţi grecisaţl, macedoneni se simt aci! din ce în ce mai Pretutindeni în Macedonia întâlnim în
mula lui Hagi Halfa, care a scris la 1650: cari — de când cu înfrângerea Greciei — mult ca Slavi sudici şi chiar ca un soiă de masse dese pe Români, printre cari se agită
„Deşi oraşul a avut ruşinea să fiă năpă se revelâză ca Bulgari sâu Români. Ruşi. acum din nou propaganda pornită din Ro
dit de evrei, totuşi acâstă ruşine este Mai puţin număroşl sunt în Salonik In realitate însă ei nu sunt nici de- mânia. Românii fac impresia de omeni har
compensată de folosul lumesc al acestei Albanezii, cari viu aci din munţii lor pen cum Slavi curaţi de miadă-di, ceea ce se nici, simpatici şi susceptibili de cultură. Ii
44
populaţii . tru a se băga cavaşi. Portul lor frumos — dovedesce prin constrastul tipului lor cu găsesci şi prin Salonik ca portari şi servi
Grecii nu sunt număroşl. La 1875 fustanela, figaro-ul albastru, sâu negru, bro al Sârbilor, contrast tot aşa exprimat, ca şi tori, şi sunt forte lăudaţi, căci nu fug de
Braun i-a evaluat la 6—8000; probabil dat cu argint, cu mâneci atârnând în jos, cu Românii. muncă, sunt practici şi învaţă lesne limba
sunt însă mai mulţi. Cei mai mulţi sunt chimirul plin de pumnale şi pistole — îi In ţinuturile locuite adl de Bulgari, italienâscă, principala limbă comercială din
comercianţi, chelneri, servitori, învăţători, face imposanţî, dâr cad îndată ;la beţie şi s’au stabilit, ce e drept, prin veacul al doi Orient.
medici, birtaşi, cârciumarl — numai mese se prăpădesc. lea colonii de agricultori slavi. Dâr deja Afară de naţionalităţile enumărate
riaşi nu. Grecii au talentul de a şi asimila Tot aşa de rari sunt în Salonik şi pe la 490 şi 500 s’a întâmplat năvălirea mai sunt Ţigani şi levantini (europeni din
tot felul de naţionalităţi, dâr se lasă forte Bulgarii. In oraş mai aleslocuesc forte pu violentă a Bulgarilor, aparţinând ca şi tâte părţile Europei). Astfel se justifică
greu absorbiţi de alte popore. Ei posedă, ţini Bulgari, dâr vin dela ţâră cu lemne, Turcii şi Ungurii, rassei fino-ugro-altaiee. espresia francesă: une salade â la maeâ-
ca şi evreii, expansivitate cosmopolită şi fân şi miei. O parte din Bulgari au rămas Năvălitorii, nomazi, au adoptat timp de doine, pentru a desemna salata italienâscă
solidaritate. Greoii sunt de predilecţie şi creştini, o altă parte însă — în tocmai ca 700 ani de stăpânire, moravurile popula făcută din tot felul de ingredienţe.
marinari. o parte din Albanezi şi Bosniaci — au ţiei slave cucerite şi religia învecinatului
Peninsula Chalcidică se dice, că ar fi trecut la islam. Bulgarii sunt forte price Bizanţ; dâr adl încă limba bulgară conţine
populată întregă de-o populaţie de limbă puţi la grădinărie. o grămadă de cuvinte neslavone.
