Page 19 - 1898-11
P. 19
Nr. 242—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
De astfel de bărbaţi are lipsă timpul, cât ar primi indemnitate, şi partida naţio tre cari 7 i-au străbătut inima. Craianescu delegaţi din mai tâtă Europa. Au
şi nu de atarî sprijinitori, cari îngrijaţi de nală ar sprijini pactul, âr partida oposiţio- s’a anunţat de bună voiă la gendarmerie. vorbit Giuglio Fissio din partea Ita
sortea lor şi de nădejdea viitorului, um nală n’ar mai face obstrucţiune. Rămâne liei, salutând într’o cuvântare superbă
Corul mixt al inteligenţei din Petro-
blă pe căi ascunse, în faţa publicităţii tăi- rea lui Banffy în scaunul de ministru-pre- şi admirabilă pe âspeţii veniţi se
şenî, sub conducerea d-lui înv. Ioan Şerb,
nuieso, tac, închid ochii, sufer tot, servesc şedinte este un atentat în contra libertăţii, asiste la acâstă grandiâsă serbare a
invită la concertul cu joc, ce se va arangia
orî-cui, numai scopul să şi-l ajungă; îna a legei şi a cinstei. sciinţei şi civilisaţiei. Din partea de
acolo Sâmbătă în 19 Noemvre s. n. 1898.
14
intea cărora trândăvia e „înţelepciune , legaţilor României a vorbit studen
începutul la 7 ore sera. Venitul curat e
imoralitatea: „abstinenţăprevSc|Sfc6re“, lipsa tul Iorgala, care a fost aplaudat. In
de curagiu: „precauţie . SC1RILE DILEL destinat pentru nou edificânda biserică gr. congrese cum şi pe strade s’a stri
14
Când ideile periculose, nouă şi âr nouă, or. şi ajutorarea copiilor săraci din Petro- gat: „Viva la Rumenia! Studenţii
11
4 (16) Noemvre. şeni. Preţul intrărei de personă 1 fl., de
ale învăţăturilor greşite, tot mai mult mo rornâDÎ sunt obiectul unei atenţiuni
lipsesc spiritele, moravurile, cu frase min- 0 frumosă fundaţiune. D-l Teodor familiă 1 fl. 50 cr. Suprasolvirile se vor fârte afectubse.
•cinose binesunătore amăgesc poporul, întu Moza, paroch gr. cat. în Gruiu-lung, die- chita pe cale Jiaristică. Comitetul arangia- Turin, 14 Noemvre. Prima şe
necă conceptul verităţii, a dreptului, a cin cesa Oradiei-marI, a întemeiat o fundaţiune tor constă din 7 domne, 11 domnişâre şi dinţă a congresului internaţional stu
stei şi mână în luptă înverşunată unul de 2000 fl. cu scopul, ca din interesele aces 19 domni. denţesc s’a ţinut astăc}! aci. A fost
■contra altuia pe aceia, cari spre binele tui capital să se crâscă un tînăr român în Teatru. Desâră se va da opereta în ales preşedinte studentul Giuglio.
omenimei ar trebui să ţină la olaltă; când internatul Pavelian din Beiuş. Faptul e cu 3 acte „Sclnviegerpapa de F. Zeii şi W. D-l Demetrescu-Brăila, luând
11
administrarea afacerilor publice degene atât mai lăudabil, fiind-că d-l paroch Moza, Ascher, musica de Alfred Strasser. In actul cuvântul, atinge cestiunea naţională,
râză într’o măiestrie de formalitate, când după cum ’i-se comunică „Tribunei , a al doilea va fi un intermezzo, şi va cânta protestâză contra barbariilor ma
14
se făuresce de adevărat oeea-ce nu e, său economisat acâstă sumă din venitele sale, d-ra ’Wîttmann „Frilhlingsstimmen vals de ghiare şi propune, ca drept manifest
a
se înfăţişeză tote în colorit fals ; când sub cari întotdâuna au fost fdrte modeste. I. Strauss, şi d-l Friedrich Becker două al congresului contra acestora, se sa
masca „promovării binelui public“ omenii u
11
; „Nu amărîţî pe regele . Foia „Nagy- couplete : „ Vive la compagnie , şi „Aufrich- proclame vice-preşedinte al congre
se luptă, în mijlocul sărbătoririlor meşteşu 14 tig’sagt .
u
vârad primesce din Budapeşta soirea, că sului d 1 Lucian Bolcaş, conducăto
gite, numai pentru a lor glorie, pentru a
la 11 1. c.. înainte de a-se deschide şe rul studenţilor români dela acade
lor putere — atunci în capul afacerilor S’a perdut o pungă cu bani; aflăto
dinţa camerei, ministrul de honvecll br. rul e rugat, pe lângă o remuneraţia corăs- mia din Oradea-mare în conflictul
publice trebue să stea bărbaţi cu mari ta
Geza Fejârvary a chiămat la sine pe Fran- din urmă.
lente, cu distinsă cualificaţie şi devo pundâtore, a-o preda poliţiei.
cisc Kossuth şi Geza Polonyi şi li-a c}’ Bolcaş este ales vice-preşedinte
s:
taţi! Laşitatea n’a făcut încă pe nimenea
„Nu înaintaţi interpelaţia pentru statua- şi aclamat de studenţi. Se aud stri
nemuritor.
Hentzi. Vă rog serios de acâsta. Sciu, că i f i t e r a t t î r ă . găte: „Eviva Românii!
44
Cercetând adese-orl causa mărimii
voi nu vreţi să supăraţi decât pe Banffy. Turin, 15 Noemvre. Studentul
omenilor distinşi, am aflat, că nimeni nu Moda Ilustrată. Nr. 43 al Modei Ilustrate
Sciu, că statua veţi folosi-o ca armă. Insă conţine o cronică amodti eseelentăîn care transilvănean Bolcaş a fost ales vice
se pote înălţa peste ce e omenesc, decât
vă spun, că nu mai aveţi lipsă de arma iniţiază pe cetitore moda în practică şi es preşedinte al congresului interna
prin acea putere spirituală, câ^e oţelesce
acâsta. De aceea nu scormoniţi mai mult tetică dându-le sfaturi bune. Ca lucru de ţional studenţesc. Studentul ungar
pepturile nobile spre fapte mari!
afacerea-Hentzi, nu sfâşiaţi rana astupată, mână dă detailii despre diferite broderii Dova (?) a contestat alegerea acâsta.
Se revie deci erăşl împărăţia moralităţii,
14
nu amărîţl pe regele . . d. e. Broderii Punct de Smirna, broderie Congresul însă a validat alegerea
şi îndată va lua viaţă nouă zelul spiritelor
spre ceeea ce e mare şi sublim .. . Erăşl certă la universitatea din Viena. renascerea, broderie cu puncte trecute, lui Bolcaş ca vice-preşedinte. A fost
14
Alaltăerî ârăşl s’au luat la cârtă universi dulbe. Iniţieză pe cetitore prin desemnurl o discuţie fârte vie în cestiunea na
tarii germani cu cei Jidani, din causă, că bune, cum se filâză ş. a. Ca toalete cu ţională, în urma căreia congresul a
Lupta în contra Ini Banffy. un student universitar din reuniunea „Li- prinde acest număr diferite toilete de vi- votat în aclamaţii următârea mo
14
(Dicta din Peş(a.) babon a mers la prelegeri cu chipiu vâ sită, de stradă, de serate, descrierea pă ţiune propusă de studenţii francesl.
năt. Scandalul a fost evitat de astă dată lăriilor moderne şi ofere un tipar dela un „Congresul internaţional studen
Luni s’au continuat desbaterile în ţesc asigură de tâtă simpatia sa pe
dieta din Peşta. Tema discusiunilor a fost aşa, că pedelul a dus pe Jidan în cancela corsaj pentru toaletă de oraş. Partea li
ria rectorului, unde a stat pănă la 12Y terară cuprinde: ea foileton un roman, „Su delegaţii români şi aspiraţiile lor
■erăşl Banffy, pe care oposiţia l’a atacat 2
14
14
ore, când s’au depărtat dela universitate flete nobile de E. Moret, Convorbire, naţionale .
cu aceeaşi înverşunare, împutându-i păcate
neiertate. La începutul şedinţei au vorbit toţi Germanii-naţionalî. Idilă, poesiă, felurimi ş. a. Turin, 15 Noemvre. Astăcjî a
fost a doua şedinţă a congresului.
câţi-va deputaţi oposiţionalî arătând, că în
Catastrofă pe linia ferată. Din Aszod, Ungurii au contestat alegerea de
cestiunea pactului, Banffy a urmat esem- V a r i e t a t e .
comit. Comaromului, se anunţă despre o te vice-preşedinte a studentului tran
plul lui Hodja, care la întrebările supuşilor
ribilă catastrofă întâmplată în 10 1. c. pe Generalul Hentzi. Fiind-că tocmai silvănean Bolcaş. Congresul validâză
lui Allah, răspundea totdăuna cu: Voi
linia ferată între gara Neograd Kovesd şi acum se discută fârte mult afacereea mo- totuşi alegerea lui Holcaş.
sciţi, ăr cei ce nu sciu, să întrebe dela cei
Beclca. Catastrofa s’a întâmplat din causă, numentului-Hentzi, aflăm de interes a aduce S’a încins o discuţiune vie în
ce sciu. După o pausă de 5 minute luâ
că nisce omeni, cari au muncit în tunelul câte-va date despre originea acestui gene cestiunea naţională. Congresul a
cuvântul
dela Beclca, au voit să vină pe un car de ral erou. Generalul Hentzi îşi trage ori votat următârea moţiune, propusă
Emeric Hotlossy. El se ocupă în pri
staţie în gara Guta. Fiind negură dâsă, lu ginea din Elveţia, dintr’o familie patri- de studenţi francesl!
mul loc cu afacerea Dessewffy şi cu abu-
crătorii n’au observat, că în faţa lor vine ciană din Berna. Tatăl său, Ludovic, a ser „Le congres internaţional assure de
surile şi corupţiunile la alegerile din urmă.
un tren. Numai când s’au apropiat cam de vit în armata imperială în rang de colo tonte sa sywpatie Ies delegues roumains
Vorbi apoi despre pact cjicend, că minis
15 metri de tren, s’a observat periculul. nel. Fiiul său, apărătorul citadelei, general et Jeurs aspirations naţionales*. (Con
trul-preşedinte a pus pe somităţile partidei
Linia fiind ţepişă, carul n’a putut fi oprit. Hentzi, s’a născut la 1785 în Dobriţin; a gresul internaţional asigură de în-
sale să vorbâscă în locul lui asupra pac
Unii dintre muncitori au sărit din car, absolvat în Viena academia de geniu şi în trega sa simpatie pe delegaţii ro
tului. Quitesenţa declaraţiunilor guverna
frângându-şl piciorele, alţii au rămas în răsboiul cu Napoleon a luat parte ca ofi- mâni şi aspiraţiunile lor naţionale).
mentale este: cuprinsul pactului vamal se
car, şi când locomotiva s’a isbit de el, ca cer de geniu, lucrând la fortificaţia cetăţii Bucurescî, 12 Noemvre. Studenţii
valorâză în tot chipul. Din pricina acâsta
rul s’a sdrobit. Cinci muncitori au fost Oomarom, şi pretutindenea în luptele de români din Oradea-mare au adresat
partida guvernamentală îşi dă silinţa a face
omorîţî pe loc şi alţi 4 mai uşor răniţi. fortificaţii din Francia ; apoi servi tot ca următârea scrisâre studenţilor tran
cele mai forţate esplicărl de drept public.
Cercetarea decurge. ofioer de geniu în fortăreţele Petruvara- silvăneni de aici: „Fraţi iubiţi! Ma
Pactul vamal şi comercial însâmnă uniune din, Esseg, Alba-Iulia şi Timişora şi prin
•economică. Este prin urmare imposibil a 0 venătore rară. Pilele aceste a fost anii 1840 a trăit prin Italia, unde lucră cu nifestarea iubirei şi simpatiei vâstre
susţine uniunea vamală fără de conlucra puşcat în Poiană un rîs (Lux) de sex feme- mult succes la fortificaţiile de apă. In 9 „frăţesc!, străbătând printre spinii
rea factorilor constituţionali. Convenţie va nin. Premiul pentru un astfel de animal e Maiii 1848 fu numit de general de brigadă „şovinismului pănă la noi, ne-a atins
mală însemneză teritoriu vamal deosebit, âr statorit de cătră reuniunea vânătorilor cu în Braşov, apoi în curând ajunse coman „insufleţitor. Cuvintele vâstre dulci
pact vamal este atâta cât un singur teri 30 fl. Se (jiee, că acest rîs e al şeselea dantul fortăreţei Petruvaradin. După acâsta „în veci vor fi păstrate în inimile
toriu vamal. esemplar în aceşti 3 ani din urmă puşcat a fost prim de insurgenţii unguri şi dus la „nâstre! Şi pănă atunci, pănă ce ni
Ivanka : anunţă, că vrâ să-l atace pe în jurul Braşovului. Acâstă fiară răpitore e Peşta, de-aci a fost liberat în 5 Ianuarie „se va da ocasie se revenim în
Banffy. Bdgă deci pe partida guvernului forte periculosă căpriorelor. Se mai dice, 1849 de cătră trupele imperiale, rămânând „acâstă causă, primiţi asigurarea, că
să cheme pe ministrul-preşedinte în sală, că prin Poiană s’au observat urme de tot-odată mai departe în Buda după retra „vom urma înainte neînfrânaţl, pre-
căci altmintrelea e silit a crede, că Banffy mistreţi. „cum am înoeput, nisuindu-ne a ne
gerea armatei imperiale. „învrednici şi mai departe de dra
se ascunde dinaintea atacurilor. Oposiţia
Prinţul grecesc George în Viena. Din Generalul Hentzi se luptă eroicesce gostea vâstră. — Fraţii voştri pri
ridică contra lui acuse grave, pe cari le şi
Viena se anunţă, că prinţul grecesc Ge pentru apărarea citadelei Buda contra in goniţi .
11
adeveresce. Nu aşa însă fac guvernamen
orge a sosit alaltăerî în Viena. In cercu surgenţilor unguri. In luptă însă a fost ni *
talii. Contele Tisza Pista, de pildă, nu do-
rile politice se vorbesce, că scopul călăto
vedesce ceea-ce spune, aşa că spusele lui merit de-un glonţ, care-i şi causă mortea. Paris, 15 Noemvre. Comisiunea
riei prinţului grecesc este, de a mulţămi
sunt o calomnie, âr ceea-ce face, este o Hentzi după o luptă cu mortea de 15 âre parlamentară francesă a primit în
Majestâţii-Sale pentru-că a spriginit candi muri în 21 Maiii 1849. Eroul general a unanimitate proiectul de lege al de
■ cal omiliare. Banffy şi Tisza au amărît po
datura lui la postul de guvernator în Creta.
porul prin abusurile şi călcările lor de avut de soţie pe Eleonora de Bertalan, o putatului socialist Dejeante, prin care
unguroică. Ea, după mortea soţului ei, se hotăresce abolirea pedepsei ou
lege la alegeri. Mişcarea de acum în co Puşcat din erore. In comuna Marco-
»
mitate, care ţintesce la desaprobarea luptei veţ, comit. Timiş, după cum se scrie, s’a trăi în Peşta pănă la 1861, când muri. mârte în Francia.
Unicul său fiiu a murit la 1862, ca major
oposiţiunei în dietă, are caracter jidovesc, întâmplat cjilele trecute o nenorocire. Tî-
în retragere. Cu el se stinse membri fami
■fiind-că mulţi dintre Jidani sunt funcţionari nărul Todor Craiauescu, care numai de cu Proprietar: ®>r. A.mrel Mutreşiaim-
liei ridicaţi la rangul de baron.
şi notari, cari şi colorea vânătă o voteză rând a venit dela miliţie, voi să arete în Redactor responsabil •• SirejsoHsa Maior.
ca verde. Acâsta este o pescuire în turbure tr’o cli mai mulţi alţi curioşi deprinde
din cele mai ordinare. Contele Tisza Pista rile de puşcă. Ca lucrul să mârgă tocmai U L T I M E SCI Iii. UWVWW VA/WWW*
cutâză a bănui pe Apponyi şi Horanszky, după „lăcrămant , Todor încărca puşca
11
Congresul internaţional studenţese. Dr. Sterie K Ciurcu.
•că prin politica lor vânâză interese perso- bine şi când îşi comanda „foc!“ el şi des
male. Acesta este o calomnie. cărca. Toţi 6menii din jurul lui tresăltară Turin, 14 Noemvre. Erî, Dumi IX Pelikangasse Nr. — 10, Viena.
Banffy e nevrednic de locul ce ocupă, de frică, âr unul dintre ei, un tînăr de 17 necă, s’a serbat aci inaugurarea pri Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
ba e şi om primejdios. Dâcă fotoliul de ani, cu numele Mihai Adam, se rostogoli mului congres studenţesc interna specialişti dela facultatea de medicină
iministru-preşedinte ar fi ocupat de un băr- la pământ scăldat în sânge. A fost nimerit ţional. Au luat parte tote universi din Viena.
■bat cinstit şi vrednic de stimă, el numai de de nu mai puţin ca de 68 fire de alice, din tăţile din Italia şi forte numeroşi ftAAAAAAAAAAAAA AA
