Page 2 - 1898-11
P. 2

Pagina 2.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI                                                                    Nr. 239-1898.


                    Mare  bucurie  era  în  israilul-un-  cjut,  că  Englesii  nu  glumesc  şi  afară          Preşedintele:  Luccheni,  acum  ţise  va   Italia,  ca  să  ucidă  pe  regele  Umberto.  De
              guresc  mai  erî  alalta-erî,  când  se  de  acăsta  nu  afla  de  vrednic,  ca  ceti  actul  de  acusaţiune,  fii  atent,  ca  să       altfel — cjise el — va isprăvi-o altul.
              vestise,  că  statua  lui  Henfzi  va  fi  ri­  pentru  un  orăşel  din  valea  Nilului  înţelegi tot cuvântul.                               Când  i-s’a  arătat  acusatului  corpul  de­
              dicată  din  piaţa  St.  George  din  Buda  se  se  verse  sânge.  In  chipul  acesta            Se  cestece  actul  de  acusaţiune.  Luc­  lictului,  unâlta  omorîtâre,  a  declarat,  că
              şi  în  locul  ei  se  va  pune  statua  îrn-  s’a  delăturat  de-ocamdată  peticului  cheni,  care  vorbesce  bine  franţuzesce,  între­  acâsta este cu care a săvârşit atentatul.
              perătesei-regine  Elisabeta.  Bucuria  resboiului,  însă  în  locul  lui  a  rămas  rupse  mereu  pe  grefier  cjicând,  că  nu  pri­         Dr.  Etienne  Goloy,  medic,  mărturi-
              acesta  înse  abia  a  durat  o  septe-  acum  ura  şi  duşmănia  între  cele  cepe.  Tălmaciul  îi  spuse  pe  intalienesce  sesce,  că  pe  el  l’au  chiămat  întâiaşî  dată
              mână,  şi  6tă  că  în  inimile  maghiare  două  mari  naţiuni  europene.  Şi  cum-  părţile  din  acusă  despre  cari  acusatul  cji   la  împărătâsa.  A  observat  îndată,  că  caşul
                                                                                                                                                    -
              s’a  sălăşluit  din  nou  simţementul  că  primejdia  p6te  să  vină  mai  târ-  cea,  că  nu  le  pricepe.  După  aoâsta  Luc­          e  fârte  serios  şi  a  chiămat  şi  pe  Dr.  Mayor.
              amărăciunii.  E6ia  militară  „Armee•  cjiu,  se  vede  de  acolo,  că  Anglia  îşi  cheni  dicea  clătind  din  cap:  Ya  bene,  Mârtea  împărătesei  trebue,  că  a  urmat
              blaU   din  Viena  publică  un  comuni­       continuă armările, er Francia la rân­        avanti!  Când  grefierul  tribunalului  ceti  fârte  curând.  Numai  contesa  Sztaray,  în
                    u
               cat,  în  care  se  spune,  că  statua  lui  dul  ei  începe  aşi  mobilisa  flota  de  acea  parte  din  actul  de  acusaţiune,  în  care  iritaţia  ei,  credea,  că  aude  bătăile  inimei
              Hentzi  nu  pierde  nimic  din  însem­        resboiu.  Anglia  se  înarmâză  pentru-  se  (ficea,  că  Luccheni  îndată  după  comite­  la împărătâsa.
              nătatea  ei  prin  ridicarea  din  locul  ca  la  un  cas  dat  să-şi  p6tă  apăra  rea  crimei  fu  convins,  că  victima  va  muri,         Luccheni  declară,  că  înainte  de  comi­
              unde  a  stat  dela  1852  încbce,  de-  posesiunile  ei  în  t6te  părţile  unde  acusatul striga rîcjend :                             terea  faptei,  unâlta  lui  nu  era  ruptă,  ci  as­
              6rece  ea  va  fi  ridicată  din  nou,  mai  ar  pute  fi  atacată  şi  rănita,  dâr  mai        —  Bravo! Bravo!                        cuţită.
              frumrisă  şi  mai  strălucit6re,  dinain­     ales  în  Asia  răsăritână.  Ea  se  teme,         Publicul  a  rămas  scandalisat  de  obrăz­  Poliţistul  Fruyer  mărturisi,  că  Luc­
              tea  şcblei  militare  de  cădeţi  din  Bu­   că  Francia  şi  Rusia  aliate  pot  s’o  nicia acusatului.                                cheni,  pe  care  l’a  păcjit  în  închisâre,  i-a
              dapesta,  pe  o  colină  sub  care  vor  fi  atace  în  Peking  şi  în  marea  Chinei.           Urma  ascultarea  martorilor.  Cel  din-  spus,  că  a  venit  în  Geneva,  ca  să  asasi­
              aşecjate  osemintele  eroicilor  luptă­                            *                       tâitt  martor  fu  Ghamartin,  care  a  prins  pe  neze  pe  prinţul  de  Orlean,  însă  a  întârejiat
              tori,  cari  în  1849  au  apărat  cetatea                                                 Luccheni.  El  spuse,  că  a  întrebat  de  Luc­  cu  două  (jile.  Dâr  cjd !   prinţului  totuşi
                                                                                                                                                                               0 0
               Buda  în  contra  obştirilor  revoluţio­          încât pentru armările englese,          cheni,  că  ce^  a  făcut  împărătesei  Elisabeta,  sunt  numărate.  In  decursul  unui  an,  şi  el
              nare  maghiare.  Statua  se  va  ridica       ministrul-preşedinto  al  Angliei,  lor­     la ceea-ce el răspunse:                       va  căpăta  ce  i-s’a  destinat.  Dâcă  el  (Luc­
               acolo,  după  cum  cjioe  organul  arma­     dul  Salisbury,  ţinând cjilele  acestea o         —  Nu i-am făcut nimic!                 cheni)  ar  fi  fost  însărcinat  cu  uciderea  re­
              tei,  ca  tinerimea  militară  se  vadă       vorbire  la  un  banchet  în  Londra,  a           Luccheni: Asta nu-i adevărat. Eu i-am   gelui Umberto, nu şi-ar fi greşit ţînta.
              tot-dduna  în  ea  un  monument  nepe-        cjis,  că  n’are  cine-va  decât  să  pri-   spus îndată, că am omorît’o.                       Preşedintele  (cătră  acusat):  Adevărate
                                                            vâ8că  situaţia  universală,  pentru  ca
              ritor  al  împlinire!  datorinţei  militare.                                                                                             sunt tâte astea?
               Gazetele  unguresc!  luând  notă  de         să  vadă,  că  ac|i  în  tot  momentul             Tribunalul  mai  ascultă  alţi  patru        Luccheni: Da, tâte. Tâte le-am cjis eu.
              acesta  ridicare  a  statuei  şi  de  celea   p6te  să  isbucnâscă  un  răsboiu.  Pană  martori,  apoi  se  ceti  mărturisirea  contesei      Ascultarea  martorilor  s’a  încheiat  la
               ce  le  scrie  f6ia  „  Armeeblatt",  turbă   când  ideia  de  desarmare  a  Ţarului  Sztaray.                                          1*15  âre  d.  a.  şi  pertractarea  a  fost  sus­
              de  necaz,  că  6tă  „naţiunea"  este  din    nu  va  fi  încoronată  de  succes,  tre-          Birjarul  Willemin  mărturisi,  că  pe   pendată  până  la  3.  După  redeschiderea  şe­
              nou  umilită.  „Egyetbrtbs"  cjice,  că       bue  să  ţinem  semă  de  primejdiile  timpul  săvârşirei  atentatului,  sta  cu  birja    dinţei  a  fost  ascultat  Martinelli,  arestat  ca
              pretutindeni  între  Maghiari  acest          ce  ne  încunjură  şi  trebue  să  luăm  lui  lângă  statua  prinţului  de  Branselweig.   complice,  care  a  dis:  Luccheni  m’a  rugat,
                                                            măsuri  de  apărare.  „Noi  despreţuim  A  văcjut,  cum  Luccheni  se  aruncă  asupra
               „atentat  miserabil"  a  produs  o  a-                                                                                                  să  fac  un  mâner  pentru  pilă.  Nu  sciam  ce
                                                            răsboiul,  dâr  avem  datoria  de-a  lăsa  împărătesei,  a  persecutat  pe  criminal  şi  a
              dencă  indignaţiune,  care  se  măresce                                                                                                  vrâ să facă el cu pila aceea.
                                                            urmaşilor  noştri  neatins  imperiul".  ajutat să fiă prins.
              şi  prin  aceea,  că  în  sensul  comuni­                                                                                                     A  fost  ascultat  din  nou  acusatul,  care
              catului  din  „Armeeblatt"  se  va  da                             *                             Birjarul  Fiaux  mărturisi,  că  se  afla   recunoscu,  că  a  comis  fapta  intenţionat
               un  ordin  prea  înalt  cătră  armată,            Se  pare,  că  Creta  îşi  va  căpăta   pe  staţiunea  Montblanc-Quain  şi  a  văcjut,   cu  unâlta,  care  se  află  pe  masa  tribuna­
              care  se  va  ceti  înaintea  garnisbnei  în  curând  guvernator  în  persona              cum  acusatul  a  străpuns  victima.  Şi  el  a   lului.
               din  Budapeşta.  Foile  oposiţionale  prinţului  grecesc  George.  Cele  patru            stat  în  ajutor  la  urmărirea  lui  Luccheni  şi   Preşedintele:  Ce  te-a  îndemnat  să  asa­
               unguresci  învinuesc  pe  Banfiy,  că  puteri  au  propus  numirea  la  înaltul           la arestarea lui.                             sinezi pe împărătâsa?
               el  ar  fi  comis  acesta  „tradare*  şi  post  de  guvernator  al  insulei  pe                 Poliţistul  Lecroix  efi   Când  Luc­        Luccheni: Miseria!
                                                                                                                                     36:
               „umilire",  şi  prevestesc  o  mare  fur­    acest  prinţ.  O  scire  telegrafică  din  cheni  a  fost  adus  la  poliţie,  l’am  întrebat,   Procurorul  ţine  rechisitorul  şi  cere  pe­
              tună  în  dietă  din  pricina  acesta.  Se  Londra  cjice,  că  Sultanul  nu  se  va  dâcă  este  adevărat,  că  a  lovit  o  femeie?    depsirea  lui  Luccheni.  Juraţii  aduc  verdict
              vor  face  şi  doue  interpelări  în  ca­     mai  împotrivi  acestei  numiri,  şi  pro­   El  a  răspuns  cu  da  !  Intrând  în  închisâre   unanim  de  condamnare,  după  ce  tribunalul
               mera  din  Peşta  şi  se  aşteptă  cu  punerea  puterilor  o  va  lua  simplu  acusatul  regretă  lovitura  la  ceea  ce  i  am         retrăgându-se,  reapare  peste  20  de  minute
               mare  interes,  ce  va  respunde  gu­        la cunoscinţă.                               dis  :  „N’ai  greşit,  ţi-ai  ajuns  ţînta:  împă-   publicând  sentinţa,  după-care  Luccheni  este
               vernul  prin  rostul  ministrului  pre­                                                   rătâsa  a  murit".  Luccheni  răspunse  :  „Ah,   condamnat la închisâre pe viâţâ.
               şedinte.                                                                                  scieameu!  Pe  omul,  pe  care-1  lovescl  cu       Când  condamnatul  fu  escortat  din
                                    *                           Osândirea lui Luccheni.                   astfel  de  uneltă,  s’a  gătat  cu  el  !“  Luc­  sală,  striga:  „Trăâscă  anarchia!  Mârte  aris­
                    Seim, că între Francia şi Anglia             Alaltăerl  s’a  ţinut  înaintea  curţii  cu   cheni  a  recunoscut  îndată,  că  el  e  anar-   tocraţiei !“
              s’a  produs  un  conflict  serios  din  pri­                                                chist,  picea,  că  sunt  mulţi  anarchiştl  în
                                                            juraţi  din  Geneva  pertractarea  finală  în
               cină,  că  majorul  frances  Marchand                                                     Lausanne  şi  Geneva.  Ou  tâte  acestea  a  ne­
                                                            procesul  ucigaşului  Luccheni,  care  a  stîns
               ocupă  Faşoda.  Anglia  a  cerut,  ca        viaţa împărătesei-regine Elisabeta.           gat, că are complici.
              Francia  se-şî  retragă  trupele  din              Punct  la  9  ore  s’a  presentat  tribuna­   Martorul  spune  mai  departe,  că  deja                          — 31 Octomvre v.
               Faşoda  şi  a  început  se  ameninţe  cu                                                  în  cjiua  premergătâre  atentatului  a  văcjut
                                                            lul  după  a  cărui  constituire  s’au  sorţit  cei                                              Teatru remân de diletanţi în Braşov.
              resboiii,  dâcă  Francesii  nu  vor  îm­                                                   pe    Luccheni   dinaintea   otelului   „Beau
                                                            12  juraţi.  După  sorţirea  juraţilor  preşedin­                                          Aflăm,  că  Joi,  în  12  (24)  Noemvre  c.,  se
               plini  cererea  ei.  De  aici  s’a  născut                                                Rivage"  unde  convorbia  c’un  individ  bine
                                                            tele  a  făcut  semn  să  fiă  adus  în  sală  acu-                                        va  da  în  sala  redutei  orăşenesc!  din  loc  un
               o  mare  certă  diplomatică,  cu  care       satul.  Luccheni  întră  între  doi  gendarml.   îmbrăcat  şi  mai  în  vârstă,  care  însă  nu   teatru  român  de  diletanţi.  Se  va  representa
               paralel  mergeau  înarmările  Angliei,       A  urmat  apoi  depunerea  jurământului  de   păre  a  fi  soţ  de-al  acusatului.  In  cjiua  asa­  două  piese  teatrale,  după  care  vor  urma
               în  măsură,  ce  punea  pe  griji  lumea.                                                 sinatului  a  văcjut  pe  Luccheni  stând  pe  o
                                                            cătră juraţi.                                                                              petrecere  cu  dans.  Vor  juca  domni  şi  dame
               Miniştrii  englesî  începură  se  ţină                                                    bancă  şi  vorbind  c’un  domn  elegant.  Ei
                                                                 Preşedintele  (cătră  acusat):  DorescI                                               din  societatea  alâsă  a  oraşului  nostru,  cari
               discursuri  resboinice  şi  era  pe  aci  se   tâlmaciu ?                                  discutau  franţuzesce.  Mai  târdiu  l’a  văcjut   având  în  vedere  dorinţa  atât  de  des  espri-
               ne  trec]im  într’o  bună  diminăţă  c’un         Luccheni: Da, la tâtă întâmplarea.       pe  Luccheni  c’un  cjiar  în  mână.  După  ares­  mată,  de-a  veni  în  ajutorul  poporului  nos­
               resboiii  formidabil.  Guvernul  fran­            Preşedintele  chiamă  pe  tălmaciu,  care   tare  el  a  declarat,  că  dâcă  în  diminâţa  de   tru  dela  sate  prin  înfiinţarea  de  biblioteci
               ces  însă  a  cedat  Angliei,  declarând,    depune  jurământul,  apoi  a  pus  întrebări   10  Septemvre  ar  fi  avut  50  de  franci,  n’ar   poporale,  au  binevoit  a  lua  asupra  domnia-
               că va deşerta Faşoda, după-ceave-            generale acusatului.                          fi ucis pe împărătâsa, ci ar fi călătorit în  lor sarcina de-a da o representaţiune tea-




               logia  asemenea.  Afară  de  ale  profesorului  cu  suflet  bun.  Yiptul  era  bun  şi  îndestu-  vice-rectorie  şi  s’a  căsătorit  cu  văduva  noi  teologii  la  oulesul  viilor,  la  via  dela
              Ci  pariu,  tâte  trebuiau  scrise  sâu  cumpărate  litor.  DuctorI  am  avut  pe  Iosif  Oiura  şi  preotâsă  din  Săbad,  a  urmat  vice-rector  Mănărade,  "o  vie  mare,  frumâsă,  cu  mai
              în manuscris.                                 Andreii!  Mureşianu.  Mureşianu  era  mare  Arpadi.  El  avea  trei  copii,  două  fete  şi  multe  tâscurl.  Au  dus  tote  aparatele  pentru
                    OonşcolarI  am  avut  pe:  Iosif  Tarţa  cântăreţ,  avea  un  organ  bun  şi  puternic;  un  fecior,  Alexandru,  care  a  participat  în  fert,  precum  şi  mesele  şi  tote  cele  de  lipsă.
              (încă  din  Gramatică  din  Vaşarheiâ),  Tâder   pănă  a  fost  în  Seminariîi  n’a  făcut  versuri,  1848/9  în  munţii  apuseni  cu  fratele  meu  S’au  întins  mesele  într’un  loc  frumos  şi
              PopovicI  (fost  parodh  în  Boziaş)  care  mai   era  tare  strict,  pe  fumători  nu-i  putea  su­  Vasilie la combaterea insurgenţilor.  am  prânejit  în  viă.  Venia  episcopul  şi  ca­
              în  urmă  şi-a  schimbat  numele  în  Almăşan,  feri,  fumatul  era  strict  interejis.  Dâcă  erai   Fratele  meu  mai  mare  Ioan  ca  IV-  nonicii,  şi  se  desfătau  în  jur  de  noi,  Măria
                                                                                                                                                                        C0
              deşi  fratele  său  Ioan,  protopop  în  Alma-   denunciat  pentru  fumat,  carenţia  era  sigur  anit  a  absolvat  teologia,  când  eu  eram  I-  Sa  Episcopul  cji a:  „Aceştia  sunt  fiitorii
              săsâscă,  tot  cu  numele  de  Ioan  PopovicI  a   a  ta.  Eu  am  avut  multe  carenţii,  căci  eram  anit.  Cel  mai  mic  frate,  Vasilie,  era  în  mei  preoţi.  Lemeni  era  om  plăcut  şi  vial,  cu
              absolvat  gimnasiul  din  Vaşarheiă,  precum  fumător.                                     gimnasiu  în  Vaşerheifi.  Părinţii  noştrii  aveau  inimă bună.
              şi  David  Almăşun  în  Vaşarheiă.  la  Tablă      Vice-rector  era  Ioan  Moldo  van,  cân­  mare  bucurie,  erau  mândrii,  putând  avea     Dintre  jurnale  n’aveam  decât  „Gazeta"
              tot ca PopovicI figura.                       tăreţ  mare  şi  iubitor  de  cântare.  După   trei fii îuvăţând la şcâlă.                 de  Baritiu,  cu  litere  cirile.  Versuri  se  cântau
                    Oluşenî  erau  :  Tâder  Pop  din  Coruşiii,  cină,  cari  aveam  ton  şi  plăcere  spre  cân­  In  anul  1838/9  la  St.-Măria-mică  am  mai  multe  unguresci;  românescl  erau  în
              Ştefan  Poruţ  din  P.-Cian,  Ioan  Oristea  din  tare,  ne  scoboram  şi  întram  la  vice-rec-  întrat  în  anul  II  în  seminariu,  primianiţl  au  us:  „După  nor  vine  senin",  „Lâng’un  rîu
              Glod,  Teodor  Maiorean  din  Alămor,  Du­    tcrul  şi  ne  deprindeam  în  cântări.  De  alt­  fost:  Ioau  Olteau,  Gavril  Pop  din  Cluşiă,  odiniâră".
              mitru Stoian, Gregorie Gali, Ioan Bregean.    cum  aveam  profesor  de  cant  pe  Georgie  venit  Andreii*  Pop,  Georgie  Râduţ,  Nicolau    In  anul  1839/40  am  întrat  în  Semi­
                    Teologi  II-aniţI:  Georgie  Draia  (fost  Tecar,  care  două  âre  în  săptămână,  Marţia  Pop,  N.  Simonfi,  Ioan  Bochiş,  Petru  Bran,  nariu,  ca  IH-anit.  Acum  ne  numiam  bătrâni.
              preot  în  Tur),  Gregorie  Moisi  (mai  urmă  şi  Joi  sâra,  ne  învăţa  cântările.  Toţi  cle­  un  fecioraş  bălan  sâlăgian,  copil  priceput,  ou   Rector,  după  multe  delaţiuni,  a  venit  Ar-
              Moisil)  vicar  al  Năsăudului,  Pop  Tâder  din  ricii  ne  adunam  în  museul  cel  mare,  unde  minte  ageră;  apoi  Ioan  Vicaş  (acesta  ’ml  era   senie  PopovicI  din  Turda,  de  curând  venit
              Budurlău,  preot  în  Fărăgău,  Vasilie  Pop,  veniau şi studenţi din alte olase.          soţ  de  conversare),  Antoniu  Vestemian,  Ioan  în  Blaşiă.  Era  predicator  mare,  la  instala­
              frate  cu  Iosif  Pop  Dr.  de  teologie,  Yasilie   Călugări  erau  atunci  trei:  egumen   Oltean,  mai  în  urmă  Fekete  Negruţ,  care   rea  sa  a  predicat  din  catedra  mănăstirei
              Todor,  preot  în  Vaidacuta,  Nicolau  Pop  Ladosi,  om  mititel  gros,  Iovian,  oiont  de   era  clarenătaş  şi  ne  delecta  mereu  cu  in­  luându-şl  de  text:  „Au  nu  este  râşina  în
              din  Iara,  preot  în  Feneş,  Anania  Pop,  Du­  mâna  stângă,  şi  Elcheş.  Aceşti  doi  din   strumentul  său.  Din  cursul  acesta  patru  s’au   gilead,  au  nu  este  şi  balsam  acolo,  şi  pentru-
                                                                                                                                                                                       u
              mitru  Oosma,  preot  în  Oorpadie,  Georgie  urmă  erau  profesori  gimnasialî.  A  întrat  ca   făcut  canonici:  Gavril  Pop,  Andreiă  Pop,  ce  nu  se  vindecă  fata  Sionului?   O  predică
              Raţ  preot  în  Căpâlna  de  jos,  Gregorie  Mu-  noviţiîî  şi  Arpadi,  fost  preot  în  Ormenişul   la  Lugoş,  Vestemeiau  şi  Oltean  (Fekete)  model,  mai  întrâgă  o  ţiu  minte.  Vice-rector
              reşan preot în St. Margieu şi Iosif Turc.     de  Câmpie,  dâr  n’a  stat  decât  vre  o  patru   canonici în Blaşiă.                    era  Ilie  Oicudi,  mai  în  urmă  canonic,  acum
                    Rector  aveam  pe  Can.  Ştefan  Boer,  săptămâni şi s’a lăsat de călugărie.               In  1839  s’au  făcut  struguri  mulţi.  mutat  la  celea  eterne,  om  bun,  însă  strict.
              studiorum-prefect   Ioan   Dragomir,   omeni       După-ce  Moldovan  s’a  mulţămit  de Măria  Sa  episcopul  Lemeni  ne-a  dus  şi  pe In tot timpul în Seminar am avut pâne
   1   2   3   4   5   6   7