Page 21 - 1898-11
P. 21
ItEDACŢIUNEA, „gazeta** iese în aacare (ji.
Adininistraţiunea şi Tipografia. Abonamente jenirn Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 f I., po şăse luni
6 fI., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe s6se
IKSERATE se primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HIMISTRAŢIUBE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 francT.
urmăMrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la t<5te ofi-
Iu Viena: M. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
SJax Augonfold 1 Emerloh Lesner. afară, şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso. Abonamentnl pentrn Braşov
A. Oppollks Naohf. Anton Oppelik.
Iu Budape sta : A.V.Goldber- Âdmmisirafiunea, Piaţa mare,
jer, Ekstoln Bernat. Iu Ham Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bar g; Marolyl i. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colbnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra peutra o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
namentele cftt şi insorţiunile
RECLAME po pagina a 3-a o sunt a se plăti Înainte.
seriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 243. Braşov, Vineri 6 (18) loemvre. 1898.
6
s
Banffy strîmtorat şi Românii. vernamentală. Acest articul se în natism p6te face ca în momentele Dâr, cum am (fi erl, P izvodi-
cepe prin a afirma, că „demonstra cele mai critice să se producă o des- ditorii împărtăşirilor oficiâse puţin îi im
Cea mai viuă dovadă, că gu ţia română** din Cluşiu este o se- binare în sînul Maghiarilor, ci prin portă desminţirea Ţinta lor a fost să în-
vernul Banffy se vede mult strim- ribsă admoniţiune în mijlocul crân tr’o atitudine politică, care „să fiă eâpă odată campania şi aţîţările îu contra
torat în urma energicei acţiuni ob cenelor lupte ce se desfăşură în în curat cu mijlăcele şi scopurile ei**. Românilor şi a băncilor acestora. Scopul
1
strucţioniste a oposiţiunei din ca dietă „îutre fraţi* , şi se termină In fine spre a ridica efectul ad şi l’au ajuns, căci campania, cum vedem,
meră, este diversiunea ce o fac foile cu cuvintele: „Trebue se se facă moniţiunii sale, foia guvernului se e pornită şi se continuă cu vehemenţă în
u( u
guvernului prin aceea, că încep se sferşit cât mai curend tristei situa- adreeeză cătră Români 4ic© 3 -'e •’ pressa maghiară
vorbăscă din nou de „agitaţiuni na- ţiunî parlamentare şi numai de a- „Y’aţl greşit socotâla. Ori cât de Nu ne surprinde nici faptul, că la
ţionaliste ale Românilor şi de „po ceea, pentru ca activitatea guvernu mare ar fi depresiunea morală ce purtarea acestei josnice campanii vedem
tt
1
litica de naţionalitate * a lui Banffy. lui se se pbtă dedica cât mai curend s’a produs în Ungaria prin scenele înjghebat şi pe organul Saşilor moderaţi
u
Ca se aibă un pretext, foile gu problemei de apărare în contra unel din dietă, totuşi statul şi naţiunea din Braşov, „Kronslădter Tageblatt , care a
4
vernului au născocit o nouă „de- tirilor naţionalităţilor* . maghiară n’au ajuns încă nici pe grăbit şi el să reproducă în fruntea foiei
monstraţiune română**, ce s’ar fi fă Nu credeai, ca oposiţia ma departe în starea aceea de destră drept articul de fond, „comunicatul* infect
1
cut în Cluşiu în contra ideii de ghiară va lăsa se fiâ intimidată prin mare, ce esistă numai în fantasia a! oficioşilor unguri, pe care îl ia în nume
4
stat maghiar. Se susţine, precum asemeni admoniţiuni. Ea va con agitatorilor români* . „N. P. J.“ recu- de bine, tocmai ca şi foile ungurescl. Nu
seim, că printr'o vorbire ce ar fi ţi- tinua lupta începută pentru răstur născe însă, că se petrece în sînul ne surprinde, deorece nu odată or
nut’o în Cluşiu directorul institutu narea guvernului Banffy. Cu tbte Maghiarilor un „proces de descom ganul săsesc a dat dovecjl, că are deo
lui de credit român „Economul** de astea va fi, credem, de interes să punere social şi naţional, ca: e e încă sebită predilecţia de-a reproduce din foile
acolo, s’a declarat resboiu maghia arătăm mersul ideilor ce l desfăşură mai periculos, decât agitaţia de faţă jidano-maghiare invectivele şi denunoiările
rismului. Ideia conducetdre a acelui numita fbie guvernamentală în ad a Românilor**. la adresa Românilor, şi încă fără nici o
discurs se fi fost, că nu le pasă Ro moniţiune. Din tote resultă, că guvernul observare.
mânilor nici de „Kulturegylet**, nici După-ce mai întâiu „N. Pester Banffy se află în mare strîmtâre în Să i fiă de bine! D-l Jeszenszky pote
de tdte sforţările şoviniste maghiare, Journal* dă alarma, laudă politica urma acţiunei energice a oposiţiu- fi mândru, că are atâţia slujbaşi gata de
4
1
căci ei au sciut se paraliseze acel guvernului Banffy faţă cu naţiona nei unite maghiare şi că acum a-1 servi în „nobilele * lui manopere faţă de
„Kulturegylet**, înfiinţând o mulţime lităţile. Trecend apoi la pretinsa de Banffy tot la Români îşi caută scă „Valahi**.
de institute de bani, cari representă monstraţie ostilă Maghiarilor din parea, încercând se sparie cu ei pe
o avere şi dispun de mijlbce încfecit Cluşiu, susţine, că ea fără îndoială oposanţî şi se-i facă să renunţe la Adeverim crude.
mai mari. Nu era de crezut, ca un stă în strînsă legătură cu decadenţa continuarea obstrucţiunei. (Mărturisirile unui deputat maghiar).
conducător chiar al unui institut de parlamentară a Ungurilor. Acesta obstrucţiune vor adecă să
bani român se aducă în legătură „încurcăturile din dietă şi lup o reîncâpă cu nouă puteri oposiţio- Rar s’a aucjit o voce mai des
activitatea institutelor de bani ro tele înverşunate între Maghiari — nalii unguri cu ocasiunea desbaterii perată asupra stărilor din Ungaria,
mânesc! şi se o pună în paralelă cu cjice — au încurajat pe agitatorii na asupra proiectului de indemnitate. cum este aceea a deputatului Ioan
uneltirile reuniunilor de maghiari- ţionalişti şi au dat nouă putere pro Cu anevoie însă se vor opri în loc Eoch, care în discursul ce l’a ţinut
sare şi precum aflăm nimic din ce pagandei române şi panslavite. De faţă cu admoniţiunile foilor guver în şedinţa dela 15 1. c. a dietei a
s’a scris cu privire la acel pretins aceea este o seriăsă admoniţiune namentale, al căror fariseim şi cinism presentat icâna disguştătore a regi
discurs nu corespunde adevărului. cătră naţiunea maghiară „demon trebue să producă cel mai adânc mului „liberal** maghiar, cu Banffy
4
Aşader e vedit, că totul s’a straţia din Cluşiu* . Cei orbiţi şi fa disgust chiar şi asupia op^sauţilor în frunte.
născocit numai cu scop de a face natici ar trebui să vadă odată, că unguri, fiă ei ori cât de fanatici duş Hoch cjise în Introducerea dis
diversiunea amintită, presentând pre resultatul fatalei lor lucrări nu con mani ai Românilor. cursului seu, că partida guvernului
tinsele demonstraţiunî române din sistă în căderea lui Baoffy, ci în re pune sârtea ţeni pe o carte de joc
Cluşiu ca o urmare a încurcăturilor deşteptarea factorilor şi a puterilor ^Acţiunea Roiniiiulor «lin nesigură. In jocul acesta Banffy face
1
parlamentare de ac}î şi a atitudinei duşmane Maghiarilor* . Ungaria^. Ari icului publicat sub acest hazardul, âr cohorta ce-1 împrejmu-
1
oposiţiunei maghiare faţă cu gu Mai departe „N. P. Journal* titlu de ^Keleti ErtesitO“ şi reprodus de esce jboă rolul de chibiţ. După-ce o-
vernul. 4ice, că acţiunea desfăşurată pe tă tdte foile unguresc!, este categoric desminţit ratorul arătă, cum partida dela pu
„Neues Pester Journal* dedică râmul economic şi cultural din partea prin.r’o telegramă dela Oluşiă, în care se tere şi-a pierdut îutreg cieditul, făcu
1
pretinsei declarări de resboiu din Românilor trebue să fiă întâmpinată spune, că întreg articulul e o scornitură eşită grava enunciaţiune, că bărbaţii con
Cluşiu un articul lung, din care re- de politica maghiară, dâr nu printr’o din creerii bolnăvicioşi ai şoviniştilor ma ducători din acâsta partidă, au vendut
ese în mod neîndoios manopera gu atitudine lărmuităre, care prin fa ghiari. încetul pe încetul drepturile ţării.
FOILETONUL „GAZ. TRANS**. — Te-ar fura, frumdsa mea comdră! sub palida lumină a candelabrelor, se — Aşa dâr suntem forte bogaţi? dicea
îi răspundea mama. speria de enormul gol, pe care-1 făcuse în ea. Sărmanul om răspundea:
Omul cu creer de aur. Atunci mititelul începu să se târnă, comora sa; era şi timp să se oprâscă. De — Oh ! da... forte bogaţi! Şi suridea
că va fi furat; se juca singur, fără să scotă atunci începu o viaţă nouă. Omul cu creer ou dragoste micei păsăruicl albastre, care-i
u
Din „Scrisori dela mora mea , de A. Daudet. de aur trăi retras, din munca mânilor sale, mânca craniul cu atâta inocenţă. Ou tote
o vorbă ; rătăcind greoii! dintr’o sală îu
Dâmuei care-mî cere povestiri vesele. alta. Abia la 18 ani părinţii îi descoperiră bănuitor şi fricos ca un avar, fugind de acestea, câte-odată îl cuprindea frica; avea
A fost odată un om, care avea un darul miraculos, pe care i-1 făcuse sdrtea; ispite, căsnindu-se să uite el însuşi fatalele dorinţa de a fi avar; dâr atunci mica lui
creer de aur; da, domnă, un creer întreg şi, după cum ei îl crescură şi-l nutriseră bogăţii, de cari nu voia să se mai atingă... femeie îi săria de gât şi-i elicea:
de aur. Când s’a născut, doctorii credeau, pănă atunci, la rendu-le îi cerură puţin aur. Din nenorocire, un amic îl urmase în sin — Dragă, eşti aşa de bogat! cumpă
că nu-o să trăiască, căci capul îi era prea Copilul nu stătu la îndoială, ci imediat — gurătate, şi amicul ăsta îi cunoscea taina. ră-mi ceva scump... Şi el îi cumpăra ori cât
greu şi craniul nemăsurat de mare. Cu tdte dâr cum? prin ce mijloce? legenda nu o Intr’o nopte, sărmanul om fu deşteptat brusc de scump ar fi fost. Asta dura aprbpe doi
acestea el trăi şi crescu întocmai ca un spune — el smulse din creer o bucată de de-o durere de cap ÎDgrozitore, se ridica ani; apoi într’o diminâţă mica femeie muri,
frumos măslin sub lumina sârelui; atât nu aur, mare cât o nucă, pe care o aruncă zăpăcit şi la lumina Junei vădu pe ami fără să se scie din ce causă, întocmai ca
mai, că marele său cap îl supăra t,răgendu-l mândru pe genunchii mamei sale.... Pe cul său, care fugea, ascuncjend ceva sub o pasăre... Comora era pe sfîrşite; cu ceea
într’o parte, seu alta; ’ţl era mai mare urmă ameţit de bogăţiile, ce le purta în manta. Etă-1 lipsit încă de-o bucată de ce-i rămase, văduvul făcu scumpei mârte o
mila să-l vedl mergând, râzimându-se de cap, nebun de dorinţe, beat de pute creer. frumosă îmormentare ; clopote, trăsuri cer
tote mobilele... Adesea chiar cădea. Intr’o rea sa, el părăsi casa părintâscă şi plecă Puţin timp după acâsta omul cu cre nite, cai împodobiţi cu penajurl, lacrimi
di el se rostogoli din înălţimea unui prid în lume, risipindu-şl aurul fără nici un er de aur iubi nebunesoe... şi de data asta de argint pe voaluri, nimic n’a lipsit din
vor şi-şi lovi craniul de un vas de mar folos. totul se isprăvi... Iubea nebunesce o mică ce putea fi frumos. Ce i mai pasă de aurul
a
mură. II creejură întâii! mort; der ridicân- * * blondină, care de şi-l iubea la fel, totuşi lui acum?... Dădu pentru biserică, pentru
du-1 apoi, nu-i găsiră decât o rană uşoră Din felul cum trăia — ca şi un rege prefera penagele bogate, mătăsurile şi bro cioclii, pentru imortale; dădu peste tot
şi câte-va picături de aur, închiegate prin — sămănând aurul fără nici o socotâlă, deriile. In manile acestei delicate creaturi fără tocmâlă.. Aşa că, eşind din cimiter,
tre perii lui blonc}!. Acum d’abia băgară s'ar fi (jis, că creerul lui e fără sfîrşit... — jumătate pasăre, jumătate păpuşe — vădu că nu-i mai rămăsese din miraculosul
de seină părinţii, că copilul are un creer Şi totuşi mergea spre sfîrşit, şi pe ce tre era o plăcere modul cum dispăreau bucă creer decât câte-va fărâmături pe pereţii
de aur. Lucrul se tăinui; chiar mititelul cea timpul, pe atât ochii se stingeau şi ţile de aur. Avea o mulţime de capricii, craniului. Atunci fu văcjut alergând pe
nu sciu nimic. Din când în când întreba slăbiciunea înainta. In fine, într’o diminâţă, şi el nu scia să refuse; ba ÎDcă, de frică strade, cu privirile perdute, cu mânile îua-
pe părinţi, de ce nu-1 mai lasă să se jâce după o nopte de orgii, nenorocitul, rămas să nu o supere, el îi ascunse chiar trista inte, împletecindu-se oa un om beat. Sâra,
cu copiii din prejurl. singur în mijlocul rămăşiţelor petrecerii şi taină a averei sale. când se aprind lămpile prin magazinurl, el
