Page 22 - 1898-11
P. 22
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 243 -1893.
Partida dela guvern — conti studenţii francesî, prin care asigură de In soim, pentru-ca să credem într’adevăr, c’a vâstră sunt acum garantate şi vă veţi în-
nuă, Hock — se laudă mereu, că ea triga sa simpatie pe delegaţii români şi aspi- sosit c6da vâcului. târce la vatra, pe care aţi părăsit’o la în
aperă parlamentarismul. Acest parla raţiunile lor naţionale. ceputul răscâlei. Nu trebue să mai aveţi
mentarism înse, nu este tăria, ci In faţa acestor semne de simpatie şţ Banffy despre sine. nici cea mai mică urmă de tâmă .
u
slăbiciunea statului. „Parlamentaris interes cald, ce portă tinerimea cultă eu- La sfîrşit toţi locuitorii, creştini şi
mul pe care îl temeţi d-v6stre (libe ropână faţă de causa drâptă a Românilor In şedinţa de alaltăerî a dietei, minis musulmani, sunt rugaţi să ajute pe admi
ralii), nu este decât o minciună in vieţa asupriţi, este ridiculă, dâoă nu chiar ne trul-preşedinte Banfify a luat cuvântul, ca rai! şi să depue armele, pe cari le-au păzit
11
unei naţiuni... Nu avem ce pierde prin bună şi hazardată nisuinţa contrarilor noş să se „spele de păcatele ce i-s’au imputat ou sfinţenie, deâre-ce acum sârtea patriei
acest parlamentarism, fiind-că el tri de a oăuta, ca prin publicarea de soiri de cătră deputatul Ivanka, care a spus în
e asigurată. Manifestul încheie textul pre
este numai aparenţa constituţiona false să întunece orl-ce succes al Români plină şedinţă, că pe timpul fişpăniei ac cum urmâză :
lismului, nici decât înse esenţa lui; lor la Congres. Vedem adl în foile ungu tualului ministru-preşedinte s’a publicat în „Să sciţi, că o ţâră ai căreia locui
el e un abus cu voinţa poporului, resc! o scire publicată de „Hircsarnok , în diarul „Ellenzâk“ din Oluşiu o serie întrâgă
u
tori sunt înarmaţi nu pote fi guvernată şi
pentru-ca răspunderea s’o luaţi dela care se susţine, că Românii ar fi suferit de acusaţiunl, la cari Banfify n’a răspuns
că într’ânsa âmenii onorabili şi paclnicl nu
11
un singur individ şi s’o transpuneţî „desastru la Turin, deorece la propunerea nici pentru vătămările cuprinse în artico se pot simţi de loc siguri. Câtă vreme rămâ
asupra ţării întregi, pe care despo- francesului Tissier, Bolcaş a fost ales de lul foiei lui Bartha, nici nu a ceruţ satisfac-
neţi înarmaţi, reformele, de cari aveţi ur
indu-o, ducendu o la ruină, vătămată vice-preşedinte numai ca representant al ţiune. Etă ce aduce Banffy pentru descul-
gentă nevoie nu pot fi realisate, sursele fi
în drepturile ei, o duceţi la sclăvie. .. Reuniunei române de studenţi din România, parea lui: nanciare, cari vă lipsesc nu pot fi găsite
Dăcă un ast-fel de parlamentarism fiind că alţi Români, afară de cei din Româ „Da, durere, este adevărat, că pe tim
prin încrederea capitaliştilor străini. Opera
primejduesee naţiunea, atunci eu de nia, Congresul nu pote recunâsce. Se mai pul acela (al fişpăniei) s’au întâmplat în
guvernatorului, care în curând va fi numit,
clar sincer, că mai bine voiu, ca spune, că la votare Românii au căcjut, şi comitatul Solnoc-Dobâca defraudărl, însă
care va fi de a ridica şi regenera ţâra, ar
principiul nos'tiu constituţional se-1 că din pricina acâsta vor să părăsescă Con regularea acestor defraudărl s’a întâmplat fi dinainte condamnată la infructuositate,
sfâşie gkiarele unui leu, decât 800 gresul. altfel decum se cjice. Un solgăbireu şl-a dâcă a-ţl rămânâ înarmaţi. Admiralii speră
de şdreci flămânc}i“. Evident, că soirea acâsta făurită în primit pedâpsa deja pe timpul fişpăniei
deci, că fiă-care va privi ca o datorie a
Hock reaminti mai departe gu oficina mistificaţiunilor maghiare, se com mele, condamnat fiind la doi ani închi-
vernului sortea regelui assyrian, în bate ea pe sine. Cum s’ar putâ, ca un stu sore, pe care a şi făcut’o. Alt solgâbirău sa, de-a elibera armele autorităţilor însăr
cinate cu primirea lor, şi că populaţia va
palatul căruia peste năpte o mână dent din statul ungar să fie ales vice-pre- a fost destituit din post, s’a introdus în
contribui din răsputeri şi cu bună-voinţă
nevedută i-a scris sentinţa de merite. şedintele unui Congres în calitate de re contra lui procedură penală şi deja după
la instituirea administraţiei autonome în
Este semnificativ, că cuvintele presentant al unei reuniuni studenţesc! din depărtarea din postul de fişpan a fost con Creta .
11
lui Hock au fost ascultate în tăcere alt stat? damnat la 17 an. Din acestea nu se pote
2
de cătră majoritatea guvernamen Nu i aşa, că minciuna e prea prea? deduce, că eu am spriginit abusurile şi de- Dreyfus şi sentinţa Curţii de
tală, nici unul dintre membrii aces Mai pe sus de tote rămâne constatat fraudârile. Ba gândesc, că dâcă vom merge eass'ăţie. Curtea de cassaţie din Paris a
tei majorităţi n’a avut curagiul se faptul, prin însăşi moţiunea, ce Congresul îndărăt la acele timpuri, eu nu pot fi de făcut cunoscut d lui Freycinet, ministru de
desmintă aserţiunile oratorului opo- a primit’o şi despre care amintim mai sus, loc învinuit, că aşi fi fost cruţător; dim răsboifi, că a hotărît să încunoseiinţeze pe
sjţional. că Maghiarii au mâncat’o nespălată la Tu potrivă m’au acusat, că am procedat c’o Dreyfus, pe cale telegrafică şi de urgenţă,
Adevărurile crude ce le-a spus rin, graţie sentimentului înalt de libertate, rigâre brutală (Aşa este: în drâpta). Am despre introducerea revisuirei. Dosarul con
Hoch au cădut ca un fulger asupra umanitate şi emancipare, ce tinerimea aplicat un şir întreg de pedâpse: pe cale ţinând piesele acusătâre contra lui Drey
taberei guvernamentale. cultă a Europei nutresce faţă de causa ce disciplinară, pedepsind cu ridicare din ofi fus, vor fi trimise acestuia, pentru ca să’şl
lor prigoniţi, precum şi graţie dispreţului, ciu şi pe lângă estradarea păcătoşilor pe pâtă face apărarea. Un vapor va pleca în
de care s’au făcut vrednici prigonitorii. mâna justiţiei. Ba merg mai departe şi din curând la insula Dracului.
Congresul din Turin. timpul fişpăniei mele în comitatul Bistriţă-
Alianţa anylo-americană. Cercu
Năsăud aduc înainte uncas de defraudare.
La Turin s’a deschis Sâmbătă, con Noua campania. rile politice din Viena afirmă cu siguranţă
gresul internaţional al studenţilor adunaţi Un cassier a defraudat mai mult de 21,000 că există o înţelegere anglo-americană. Ele
Foile ungurescl, după cum am sem fi., cercetarea s’a pornit pe timpul meu,
acolo din tote părţile. Ei representă pă cred, că acâstă alianţă va slăbi alianţa
nalat erî, au început o nouă campanie, de defraudarea s’a constatat şi păcătosul a
tura luminată a naţiunilor şi s’au adunat franco-rusă, pe când dimpotrivă va întări
astă-dată în contra institutelor nâstre de fost osândit la 5 ani.
ca să consolideze legăturile dintre tinerimea mult scopul paclnic al triplei alianţe.
credit şi economii. Ţînta este „reglemen-
cultă a tuturor poporelor. „Aceste am fost necesitat a-le spune,
tarea“ acestor institute, şi în urmărirea ei ca întregire la cele ce s’au arătat în arti- Mobilisarea flotei americane.
După câte seim pănă acum, acest
nu se sfiiesc a recurge la cele mai neruşi culul lui „E!lenzâk . Şi le-am spus pentru- După cum i-se anunţă din Washington
w
Congres are o deosebită importanţă pentru
nate calomnii şi neadevăruri, pentru a sădi ca să nu fiu judecat unilateral. încât pri- diarului „Herald“, că d-1 Long a ordonat,
noi Românii. Representanţii tinerimei ro
în massele maghiare veninul urei şi tur vesce atacurile lui Ivanka, fiă-ml permis a pănă la hotărîrea Spaniei în privinţa Fili-
mâne de dincoce şi de dincolo de munţi,
bării, âr de altă parte pentru a storce dela repeta declararea, că nu consider de ad pinelor, se mobiliseze corăbiile de resbel
au fost primiţi de fraţii lor italieni cu o
11
guvei-n şi parlament legi şi măsuri de „ri- misibil, ca să revelez astfel de atacuri . „New-Vork , „Brooklyn“, „Texas şi „In-
11
11
deosebită afecţiune şi iubire.
11
gore brutală — vorba lui Banfify. Banffy recunosce dâr, că pe timpul dianaz" la Hampton Roads şi să ţină în
Ca moment marcant la acest congres După „Egyetârtâs", vine acum şi gu reservă corăbiile „Oregon“ şi „Iowa .
11
însămuăm, că cu tote protestele Ungurilor, vernamentalul „Peşti Naplâ“ să constate fişpăniei sale atât în comitatul Solnoc-
tînărul academic dela Oradea-mare Lucian „primejdia ce ameninţă din partea acesta, Dobâca, cât şi în cel al Bistriţei-Năsăudu-
11
Bolcaş, a fost ales vice-preşedinte al Con lui s’au întâmplat mari abusurl şi defrau SCIRILE DILEI.
mai ales maghiarimea din Ardeal. Mâne
gresului. Faptul acesta este o straşnică lec- când din pretinsa vorbire dela „adunarea dărl, din cari el, pentru a-se justifica, n’a i
ţiune, ce s’a dat Maghiarilor, cari între- din Cluşiîi , ţinută cum cjicea „Kel. Ert. descoperit decât o parte forte neînsemnată. — 5 (17) Noemvre.
u
u
prinseră gona sălbatecă în potriva tineri Câte vor fi însă caşurile faţă de cari şl-a Serbare în amintirea lui Stroescu. Du
de d-1 Podoba, fâia guvernului spune, că
mei române din Oradea-mare, precum şi o închis ochii? minecă, în 8 (20) Noemvre c., se va cele
institutele românescl de bani n’ar fi înfiin
strălucită satisfacţie, ce ni-s’a dat nouă De altă parte, Banffy mărturisesce, că bra în capela română din Grâverl un pa
ţaţe numai din consideraţiunî economice, ci a fost rigoros pănă la brutalitate. Asta i-o
Românilor de cătră tinerimea cultă a Eu pentru a-se asigura existenţa corăspuncjă- rastas în memoria fericitului Mihail Stro
ropei. credem bucuros. E nesfîrşit lanţul faptelor escu, âr la 2 ore d. a. va urma în sala de
t6re a unor anumiţi omeni. Resultatul este, u
A) doilea moment marcant este, că sale de „rigâre bndalâ , cu care a proce desemn a scâlelor române din loo îm
că o parte a maghiarimei este prinsă în
Congresul a votat o moţiune, propusă de rocii! şi e făcută atârnătâre, şi nu numai dat în contra Românilor. Nu este paţrină părţirea hainelor între învăţăceii români
în cartea activităţii sale să nu găsim ast
odată se întâmplă, că pământul maghiar dela meserii, procurate din fundaţiunea „Mi
fel de brutalităţi, nedreptăţirl şi prigoniri. hail şi Elisa Stroescu ! u
se expropriază.
Banffy şl-a arătat moneda pe amân
se opri înaintea unei mari vitrine, în care De aici foia guvernamentală trage
două feţele. Prelegeri pentru popor. Aflăm din
grămec)! de stofş şi podobe străluciau la conclusiunea, că trebue să se ia măsuri pe
11
„Tribuna , că fruntaşii români din Sălişte,
lumină, şi rămase acolo mult timp, privind cale legislativă pentru controla mai strictă
Revistă externă. lângă Sibiiu, au hotărît să ţină în fiă-care
doi pantofi de mătase albastră, mărginiţi a institutelor de bani. „In aceste cuibuleţe
Duminecă câte-o prelegere pentru popor
cu fulgi de lebedă. „Sciu eu, cui i-ar plăcâ întunecate ale creditului din provincie, tre Creta autonomă. In ultima faşă cu scop de a-1 lumina şi povăţui pe calea
u
ăştia dise el, uitându-şl că mica lui fe bue să se verse lumină, şi trebue să se vin prin care trece cestiunea cretană, ni-se
cătră progres, dându-i sfaturile de lipsă şi
meie murise şi întră să-i cumpere. Din fun dece negreşit o parte a influenţelor des- pare de un deosebit interes să dăm aci esplicându-i cestiunile, cari îl interesâză.
dul prăvăliei negustorul auclx un ţipet în tructive de naţionalitate . cetitorilor un resumat mai detailat al ma Seria prelegerilor a început’o Dumineca
11
grozitor ; alerga în faţă, dâr se retrase în „Peşti Napl6 spune mai departe, că nifestului, pe care l’au adresat admiralii
u
trecută d-1 farmacist, Dumitru Banciu. A
spăimântat, văcjend înaintea sa un om, care bate la ochi faptul, că institutele de bani puterilor europene populaţiunei cretane.
luat parte la prelegere mulţime de popor,
se rezema de biurou şi-l privea dureros cu şi autorităţile din Austria manifestă atitu Manifestul este forte hotărît. In primul loc
precum şi partea cea mai mare a meseria
ochii bleojdiţi. Ţinea într’o mână pantofii dine ostilă faţă cu obligaţiunile ipotecare se amintesce locuitorilor creştini promisiu
şilor şi neguţătorilor români de-acolo. Pro
cei frumoşi şi 0 înfăţişa pe cealaltă plină ungurescl, pe când ele împărtăşesc de fa nea, pe care au dat’o, că vor întinde o
xima prelegere o va ţinâ d-1 medic Dr.
de sânge şi abia atinsă la vârf de picături voruri obligaţiunile băncilor săsescl şi ro mână frăţescă concetăţenilor lor musul
Nicolae Comşa. —- (Esemplul fraţilor din
aurite. mânesc!, cari au mai puţină securitate. mani, şi li se anunţă că admiralii euro Sălişte întrece orî-ce laudă. Pentru-ce 6re
Acesta e, domnă, legenda omului cu Apoi se întrebă : „ Adevărat este, că în forma peni vor răspunde de siguranţa musulma n’ar putâ o face acâsta şi alte centre ro
creerul de aur. acesta băncile şi autorităţile din Austria s’au nilor cretanî. Fiă-care atac contra musul mânescl, unde avem aţâţi bărbaţi cu pre
* pus în renăul spriginitorilor propagandei manilor va fi considerat, ca un atac con
* * gătiri fruraâse: preoţi, profesori, învăţători,
valahe /“ tra trupelor europene. Apoi manifestul con
Cu totă aparenţa fantastică, acâstă le advocaţi etc. ?
Tenorul articulului din foia guverna tinuă textual: „Locuitori musulmani ai in
gendă e adevărată, dela un cap la altul...
mentală este dâr: reglementarea băncilor ro sulei! Apelul, pe care admiralii l’au adre Banffy cetăţen de onore al Budapestei.
Sunt în lumea asta omeni, cari sunt con mânescl. Pressa maghiară aşa se vede, că sat cinstei şi loialităţei concetăţenilor voş Se scie, că între mamelucii lui Banffy de
damnaţi a trăi din munca creerului lor şi
în lipsa de obiecte mai seriose de discu- tri creştini de sigur, că va fi priceput. Ad un timp încâce s’a pornit o mare mişcare,
plătesc în aur fin, cu măduva şi viaţa lor,
siune, s’a apucat de un lucru, care nu-i de miralii posedă de-altmintrelea suficiente cu scop de a-1 alege cetăţân de onâre.
cele mai mici lucruri. Pentru ei, durerea nasul ei. Sâu dor am ajuns acolo, înoât puteri pentru a pedepsi pe aceia, cari ar Oposiţia încă lucră din răsputeri, ţfilele a-
o clilnică. Aţi văcjut ce se întâmplă când nouă să nu ne fie permis nici a-ne aduna deveni infideli. Puşi acum sub protecţia cestea va fi adunarea generală a membri
nu mai pot suferi. la un loc banii câştigaţi prin crunte su nâstră, voi trebue să ne uşuraţi opera de lor din munioipiul oapitalei ungare, când
D. Munteanu —Rîmnic. dori, ca să facem economii cu ei şi să ne pacificare prin încrederea, ce ne veţi acor se va face şi propunerea de-a fi ales Banffy
ajutăm cum putem? Atât ar mai trebui să da-o. Viaţa vâstră, averea vâst'ră, onârea ca cetăţean de onâre. Cei din partida lu x
