Page 23 - 1898-11

Nr. 248—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

Banffy din incidentul acesta au înaintat o tul la 7 / ore sâra. Oferte marinimose se de V cm. şi frumos poleite. Casa, care nu una, apoi încă una şi âr una, pănă în fine
l
2
2
propunere subscrisă de 281 de inşi. Primul vor chita pe cale publică. pote să ardă, va fi strînsă de 2 columne începură să cânte toţi âmenii. Inimile agi­
subscris este Sigmund Abeles şi ultimul de fier. Ferestrile casei vor fi mai larg
Concert. Musica orăşenâscă va con­ tate se domoliră şi muncitorii începură la
Hugo Iziăk. Acesta, credem, e destul, ca de 6.60 metri. înălţimea casei va fi de 64 lucru cu nouă puteri. Când era în zori de
certa Duminecă sâra în 20 n. c. în hotel
cineva să cunâscă pe cei-ce voesc a ridica metri şi va avâ 17 etage. Zi, din adâncimea pământului o veste îm-
„Europa". începutul la 8 ore. Intrarea
pe br. Banffy la demnitatea de „cetăţân Colorile diloi. Foile englese anunţă, bucurătâre anunţa celor de sus, că cei în­
30 cr.
de onore", al Budapeştei. că unui Engles i-a succes a afla, mai bine gropaţi trăesc cu toţii.
dis a stabili, colorile dilei. Adevăratul En­
„Radetzky - Marseh". Am adus la tim U L T I M E S C I K L Din vieţa pictorilor. Cronica pictori­
pul său soirea despre scandalul, ce s’a pe­ gles folosesce Lunea hârtie de scris de co- lor din vâcul al 16-lea şi al 17-lea cuprinde
trecut în restaurantul „Nârodni Dum“ din Budapeşta, 16 Noemvre. In şe­ lore verde-azurie, Marţa roşie-gălbuie, Mer- multe escentricităţi de ale pictorilor mai
Olmiitz, când musioa militară a intonat dinţa de acjî a dietei, deputatul JBa- curea surie, Joia albastră închisă, Vinerea renumiţi de pe acel timp. Arnold Gelder
rabâs atacă, vehement guvernul în argintiă, Sâmbăta aurie şi Dumineca albă.
marşul lui Radetzky. Comandantul corpu­ nu picta cu penelul, ci cu degetul. Nicola
afacerea etatutei-Hentzi. In isbucni-
lui de armată, după cum se comunică a- Pacea lumii. Cetitorul va crede, că Cassana se trântea de pământ şi striga ca
oum, din causa aeâsta a interdis musicei rea fanatismului seu in contra ge­ pote aici ârăşi e vorba despre planurile pu­ un nebun când nu-i reuşia vre-un tablou.
militare de-a mai concerta în restaurantul neralului austiiac, el cjise; „âr tre­ ternicului Ţar rusesc Nicolae II. Der nu Un alt pictor italian era de credinţă, că
bui bătut cu biciul acel Maghiar,
„Narodni Dum" precum şi în „Beseda". este aşa. Aici nu e vorba despre aceea, cum umbra o pote face numai cu mâna drâptă,
care se apropie cu respect de statua să trăâscă poporele în pace, ci cum să se âr părţile luminâse numai cu cea stângă.
Mare incendiu în laşi. Luni pe la ora trădătorului de patrie, br d-vbstre omore mai iute, ca apoi să fiă într’adevăr Estevan March, când voia să deseneze o
I nâptea a isbucnit un mare incendiu în (cătră partida guvernului) conduceţi „pace". Se tratâză adecă de o sensaţională oste în atac, mai întâii! lăsa să ’i-se bată
Iaşi. Focul a fost în strada Anastasie Panu tinerimea acolo, ca se sărute piatra invenţiune, care dâcă ar fi adevărată, n’ar cu toba un marş de atac. Pictorul istorie
şi a cuprins tot rândul de case, începând statuei. Este acesta o medalie de fi tocmai bine. Un anumit Nicola Tesla Deodat Delmont în orele libere, ca a doua
dela prăvălia de luminări a d-lui Gh. D. iubileu împărătesc pentru Ungaria? cjice, că lui i-a succes a inventa un aparat, ocupaţiune, mai dedea şi de noroc. Cel mai
Şerban, pănă la porta bisericei Sf. Nicolae. E o comedie şi o slugărnicie!" Ma- cu care pote să producă cele mai groznice escentric între pictori era Italianul Ba-
Tot acest şir de case şi prăvălii au ars eu dardsz'. „O trădare de patrie!"' Ba- catastrofe în depărtări fârte mari. Aşa, de glione. Despre acesta se Z’ > & odată
C0
c
desăvârşire. Incendiul a luat nascere dela rabâs: „Pe calea acăsta ajungem la es., dice, că cu invenţiunea sa pote să lucra la o statuă în atelierul său din
o cameră din dosul magasiei de braşove­ descompunere. Dăcă se va întâmpla facă se esplodeze un vapor în depărtare Parma; de-odată cine scie ce i-a trăsnit
nie, care era ocupată de evreul Moscovici. ceea-ce a prevestit Tisz x Pista, adecă de mai multe cjeci de milurî, fără ca cei prin minte, că a sărit jos şi aşa în costu­
•Se crede, că focul a jfost pus cu intenţie. guvernarea prin ordonanţe, asta ar ce se află pe vapor să bănuâscă măcar pe- mul său de lucru şi în pantofi, călători la
Focul luase nisce proporţii aşa de mari, însemna călcarea jurământului re­ riculul, în care se află. Se dice, că la es- Roma pentru a decopia o columnă, pe care
încât cu tot ajutorul dat la timp de pom- gesc şi opositia îşî va depune man­ posiţia din Paris din 1900 acâstă ivenţie el avea să facă nisce chipuri.
peri, n’a putut fi localisat pănă Marţi di- datul, ca guvernul şi partida lui infernală va fi pusă spre vedere şi se vor
minâţa. Două-spre-flece magasii au fost pre­ se şî pâtă continua liber gospodăria face şi încercări cu ea.
făcute în cenuşe. Două din aceste magasii luihoţescâ*. Ministrul-preşedinte Banffy Ii i t e r a t u 3* ă.
sunt proprietatea d-lui G. D. Şerban. Pa­ luă cuvântul cjicând, că «opositia Revanş. Ambasadorul engles din Nea- „Enciclopedia română", publicată din
pol arangia odată o serată fârte succesă,
gubele se urcă la peste 150 de mii de lei. tinde la sguduirea constituţiei. De- însărcinarea şi sub auspiciile „Asociaţiunii
Afară de acâstă catastrofă, s’a mai întâm­ claraţiunea ministrului fu întâmpi­ care cu tote acestea l’a costat puţin. După pentru literatura română şi cultura popo­
plat şi o nenorocire, care a costat viaţa a nată cu strigări de: Minţescî, spui c© lucrul acesta ajunse la cunoscinţa os- rului român" de Dr. C. Diaconovich.
trei femei. Diminâţa se adunase la locul mincinunî miserabile! Afară cu el! peţilor, mulţi dintre ei, cari înainte lău­ A apărut fasc. XI, care cuprinde ar­
sinistrului o mulţime de lume. Pe la orele Budapeşta, 16 Noemvre. „Pester dau splendida serbare, acum începură a-o ticolele Copepode — Dami, mult preste o miiă
critica, hulindu-o în tot chipul. Ambasa­
•9 şi jumătate, patru bărbaţi şi patru femei, Lloyd" publică ordinul de (ji prea
dorul se hotărî să-’şi răsbune şi o şi făcu la număr. Cu acest fascicol „Enciclopedia"
•curioşi să vadă mai de apropa ruinele lă­ înalt pentru armată în afacerea îşi începe volumul II, care va avâ să se
sate de distrugătorul element, au pătruns strămutărei statuei Hentzi din piaţa acesta ca un adevărat Engles. El trimise termine în deoursul anului 1899 şi va
în una din odăile dela casele cu Nr. 68, St. George din Buda înaintea scâ- invitări la o nouă serată şi îngriji, ca pre- ajunge la litera M.
a căror întrare este prin stradă. Cum au lei de cadet! din Budapeşta, „unde tutindenea să se vorbâscă despre luesul
extra-ordinar al ei. Cei Invitaţi se presen- Acâstă mare publicaţiune, fascicol de
intrat însă în acea cameră, coşul casei a va sta ca semn pururea neperilor de
căcjut peste bagdadie, care s’a prăbuşit în- vitejie şi fidelitate“. Ordinul de Ţi 86 tară în număr considerabil, deore-ce toţi fascicol, arată un îmbucurător progres, care
dovedesce, că aţâţ redacţiunea cât şi co­
tr’o clipă asupra celor patru femei. Băr­ va comunica tuturor comandelor, doriau să vadă, cum îşi va revanşa amba­
baţii, cari se oprise aprope de părete, au trupelor şi institutelor militare. sadorul. Mare fu surprinderea ospeţilor laboratorii externi au trecut preste greu­
însă când văcjură, că în otelul ambasadei tăţile începutului şi sciu profita de ex-
scăpat cu viaţă. Trei din cele patru femei Fflanchester, 16 Noemvre. Minis­ nu s’a făcut nici o pregătire. Ambasadorul perinţele'i făcute. Publicaiţunea ia un ca­
acoperite sub dărâmături, printre care o trul coloniilor, Chamberlein, a ţinut
tîuără de 18 ani, au fost omorâte. A patra erî un discurs aicî, in care a cjis, că îşi primi ospeţii într’o sală de rând, care racter tot mai unitar şi mai armonic, atât
-femeie, cu mare greutate abia a putut fi pregătirile militare nu sunt la nic! nici nu era bine luminată. Nu erau can­ cu privire la aranjament cât şi la limbă ; *ot
scosă. Ea este fârte grav rănită şi a fost un cas o ameninţare contra vre unei delabre, nu erau nici mese întinse. In mai muţin se simte, că autorii Encliclo-
fine, când toţi âspeţii erau de faţă, un ser­ pediei se recrutâză din atâtea cercuri deo­
imediat trimisă la spital. puteri. înarmările se reduc numai vitor aduce în sală o lampă cu spirt. Toţi sebite.
la măsuri de precauţiune, cari sunt
Tifoidă în Fiume. Se scrie din Fiume, se aşteptau să vadă ceva surprinzător. Stă­ Dintre articolele mai însemnate ale ul­
necesare la cas când s’ar ivi vre-un
că din causa inundaţiilor întâmplate de pânul casei însă agrăi pe ospeţi cu urmă- timului fascicol amintim: biografiile româ­
conflict. Evacuarea Faşodei de cătră
curând, acolo grassâză tifoida. Pănă acum torele cuvinte: „Domnii mei! Sciu, că nesc! : Coşbuo, Cosma, Cosmovioi, Costache,
Francesî este o recunâscere a prin­
.s’au ivit 22 caşuri de tifoidă. d-vostră nu calculaţi preţul unei serate Yeniamin, Costin, Costinescu, Cotorea. Co-
cipiului, ce l’a apărat Anglia. In Cozacovici, Cozub, Crainicean,
numele Egiptului Anglia pretinde după plăcere şi distracţia, ci după spesele truzzi,
II milione de Jidani. S’au sporit, ca ei. Priviţi: rocul meu este căptuşit cu un Crângă. Creţu, Crişan, Culian, Cuza, Da-
domnia asupra tuturor acelor teri­
nisipul mării. In lumea întregă se află acji tablou dela Dominico, care preţuesce 5000 bija, Damascen, Damâ etc.: apoi în ma­
torii, cari odinidră s’au ţinut de
II milione de Jidani. Acesta o constată funţi sterlingi. Dâr acesta nu-i nimic. Aci teria geografică: Cotnari, Cotrooeni, Covur-
Egipt.
tocmai un Engles, care an de an tipăresce sunt 10 cupâne fiă-care de câte 1000 gui- luiu, Cozia, Craiova, Crimea, Croaţia,
Belgrad, 16 Noemvre. Mişcarea
w
un „Jtwisch year book . După cartea a- nii, plăbibile la banca din Amsterdam, în­ Dalmaţia, Dâmboviţa: dintre articolele is­
pentru alianţa statelor balcanice, în
cesta dintre cele 11 milione de Jidani, 8 dată după presentare!" După ce Zise aces­ torice sunt de deosebit interes: Corvina,
fruntea căreia s’a pus principele Ni-
miliâne trăescîn Europa, şi adecă : 4,500,000 tea, ambasadorul suci cuponele la olaltă Cruciade (Floru), Custozza (Herbay), Cumani,
chita al Mutenegrului şi spre care
în Rusia, 1,860,000 în Austro-Ungaria, şi le puse de-asupra lampei, lăsând să ardă Daci, Dacia, (tote trei de D. Onciul), âr
scop s’au înaintat proiecte în Serbia,
367.000 în Germania, 300,000 în România, tote. „Nu mă. îndoiesc, domnii mei", Zis® în materie sciinţificâ: Craniu şi Creer (Yas •
Bulgaria şi Grecia, a dat resultat
120.000 în Turcia, 101,000 în Anglia. Reu­ mai departe ambasadorul, „că serata mea de chide), Creştinism şi Criticism (Dragomi-
satisfăcător. Acâstă alianţă a decla-
niunile de binefacere înfiinţate de Jidani aZi nu v’a îndestulit pe toţi, fiind ea după rescu), Dalac (Dr. Felix), Covasna Cura,
rat’o de necesară însă-ş! Rusia din
sunt forte numărâse. Singur în Londra se gustul d-vostră. Cu o „sâra bună", d-nii Bâile în Dancia (Dr. Yuia) etc. — Fas­
punct de vedere al comunităţii ras-
colecteză an de an 500,000 fl. pentru sco­ mei, serata mea s’a terminat!" După cicolul este împodobit şi cu o serie de
sei şi religiunei, car! în primul rând
puri de binefacere ovreesci, âr scolele în­ acesta ambasadorul se retrase în locu ilustraţiuni forte reuşite, precum sunt: Li­
sunt ameninţate în Balcani de he­
fiinţate de elevi jidani, sunt cercetate de inţa sa. ceul din Craiova, 4 tablouri la art. Craniu
gemonia germană.
11.000 pe fiă-care an. şi Creer, lucrate în stab’limentul Brock-
Alianţa este chiămată totodată Cântecul unei copile. Cu ocasiunea haus din Lipsea, etc.
a împiedeca tendinţa Croaţilor spri­ unei catastrofe, întâmplată într’una din mi­
Un şorece — tăciunar. Un sfârşit tra- Abonamentele se fac la W. Krafft în
jiniţi de Viena, ca prin încorporarea nele Pensylvaniei, mulţi omeni au fost în­
.gic a avut flilele aceste, după cum se scrie Sibiiu (deposit general pentru România:
Bosniei şi Herţegovinei să se în­ gropaţi de vii şi au stat astfel 3 Zii®- Bei
din Timişora, croitorul Toma Pavlicsek de- E. Storck, BucurescI) şi se primesc numai
acolo din causa unui şorece. Pavlicsek a- fiinţeze un stat catolic sub condu­ mai mulţi dintre muncitori, cari se sileau pentru publicaţiunea întregă. Preţul de
cere croată. In decursul desbaterilor să scape pe cei nenorociţi, erau Nemţi,
decă sera pe la 11 âre se culca şi în scurt prenumerare: pentru un tom broşurat 10
s’a reîmprospătat vechiul plan de care parte din simţ de umanitate, parte de
timp adurmi. Gam după o oră, nisce flă­ fl., compactat fl. 11*60 (în România 25 Lei
cări mari se văcjură isbucniud afară prin confederaţie balcanică a lui Kossuth, mila femeilor şi a copiilor celor nenerociţî, resp. 28-50) In deosebi amintim, că abo­
ua D
uşa croitorului Toma. Omenii, cari intrară în care era înjghebată şi Ungaria şi lucrau la desgropare Zi - optea. In sâra naţii, cari la timpul său au achitat numai
în casă spre a veni în ajutor, aflară dula­ România. Planul acesta însă a fost Zilei a treia se adunaseră o mulţime de preţul tom. I, au să trimită fără amânare
pul cu rufele în flăcări, âr pe Toma îne abandonat, ca imposibil de a-se omeni lângă locul nenorocirei, ei erau şi preţul tomului II, ca să li-se potâ ex-
cat de fum. In urma unei cercetări s’a realisa. acum mult în credinţa, că cei îugropaţi peda fasoicolul nou apărut şi cele următore.
vor fi murit. Furioşi ei înjurau pe proprie­
■constatat, că un şorece ce s’a aflat în dulapul *
tarul minei şi era p’aci să se răscâle în
cu rufele, rocjând la nisce chibrite de fos­ D I Y E R S E . „Ţintea Viteazultradiţiuni, le­
for, acestea s’au aprins şi de-aci a urmat contra stăpânului. In apropiere sta o co­ gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-JRete-
Prima casă de aluminiu In Chicago pilă ca de 11 ani, care cu privirea spări-
nenorocirea, căruia a căcjut victimă croito­ gamd. Acâstă, pe cât seim, e cea mai com­
de present se edifică prima casă de alu­ âsă urmărea tot ce se petrecea în jurul ei. pletă scriere despre eroui Pintea. In ea
rul Toma.
miniu. Faţada casei, care e tocmai în strada După cât-va timp mica copilă începu în­ se cuprind forte interesante tradiţiuni şi
„Reuniunea pompierilor voluntar!" din cea mai de frunte a oraşuiui, se va pre tâii! mai încetinel, apoi tot mai tare să istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
blat Pintea. Se află de vâuZare la tipo­
Silişte va arangia o petrecere cu joc în senta între cele-lalte case de tot intere­ cânte:.„Din adâncul năcasului strig cătră
grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
8 (20) Noemvre c. în sala şcolei. Venitul santă. Faţada adecă va fi acoperită, după tine!" Mulţimea tăcea. In scurt timp debila
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
curat este pentru fondul reuniunei. începu­ cum se scrie, cu plate de aluminiu grose voce a copilei a fost acompaniată încă de posta 23 cr.).