Page 25 - 1898-11
P. 25
REDACŢIUXEA, „gazeta* jese în uscare fl.
Administraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BEAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe 66so luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentru România şl străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şdse
INSERATE ae primesc la AD-
EINISTRAŢIUNE în Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
următdrole Birouri da anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Naohf. Se prenumoră la tdte ofi-
îînx Augonfold 4. Emarloh Losnar. ciele poştale din întru şi din
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse. afară şi la d-nii oolectori.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. s Abonamentnl pentrn Braşoy
In Budapesta: A.V. Goldber- Admmistroţiunea, Piaţa mare,
gnr, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg.- Marolyl 4 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni S fl., pe troi luni 2 fl. 50 cr.
ria garmond pe o colină 6 or. Knannpo wxn <«« w Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu fxisBtm 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese ’JOBtSSXSCr. nmia luni 3 fl.—Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 8.a o namentele cat şi insorţiunile
seria 10 or. sciu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 244, Braşov, Sâmbătă 7 (19) loemvre. 1 8 9 8 .
Reînviarea monumentului Hentzi. lei, nu se va pronunţa asupra ei a- Astfel cetim în „P. Lloyd“ de cu faţa posomorită, care recunosce, că ces
cum, âr cât pentru „ Armeeblat**, Mercur! sub titlul: „Studenţi maghiari tiunea e periculosă, dâr că nu ne price
Mare descepţiune în tabăra ma susţine şi acum, că nu e o fâiă ofi şi români în Turin** următdrele: pem la ea, şi astfel e mai bine s’o lăsăm
ghiară ! cială şi nu stă în nici o legătură cu „Precum anunţă o telegramă din Tu în pace.
Vestea, că statua lui Hentzi de ministrul de resboifi. rin, studenţii români, cari sunt forte amă- Liberalii însă să ocupă cu ea. La
pe piaţa Sf. George va fi luată de Declararea lui Banffy a fost din rîţl din causa victoriei studenţilor maghiari, Neutra, la Varna, la Ciaca şi la Stomfa
acolo şi în locul ei se va aşe<ja t6te părţile cu furiă atacată de opo- au voit să părăsâscâ congresul studenţilor. nici n’ar fi cutezat să păşâscă cu atâta ne
noul monument al împărătesei şi re siţiă, care la întrebarea unuia, că ce Spre a linişti spiritele (!) preşedintele Tissier ruşinare la încălcarea drepturilor, dâcă n’ar
ginei Elisabeta, fusese salutată eu o mai aştâptă ministrul-preşedinte? — a propus, ca congresul sâ dee espresiune fi fost vorba de Slovaci. Banffy nici-odată
bucuriă nespusă, şi patrioţii maghiari a răspuns unisono: Trebue se 1 dăm simpatiilor sale pentru Români şi sâ renunţe, n’ar fi fost om vestit, dâcă comitatele Solnoc-
de tot feliul îşi făceau deja ilusii, afară! că aspiraţiunile lor n’au sâ fiă atinse. Românii Dobâca şi Bistriţa- Năsâud n’ar fi fost locuite
ca vor scăpa odată pentru tot-dăuna Tbtă mania şi amărăciunea se în urma acesta s’au purtat ârăşl în mod de Români şi de Saşi. Indivicjl „esperţl în
de acest monument urgisit. Mulţi îl îndreptă acum în contra ministrului provocător (?). In şedinţa de după amâcjl cestiunile ardelenesc!", ca Bokross Elek,
vedeau deja trecând graniţa şi îm de resboiu Krieghammer. ’I se im Tissier şi-a rectificat propunerea sa răuîn- de-asemenea mari „patrioţi**, au înflorit
podobind vr’un colţ din un oraş ne pută, că a cutezat să comenteze or ţelâsâ, declarând, că congresul respeciâză ni- numai în ţinuturi locuite de naţionalităţi.
însemnat austriac. Acolo îi e locul, dinul Majestăţii Sale şi se vorbâsoă suinţcle culturale ale fiâ-cărei naţiuni îndrep Individl de felul lui Kâhân Ezâkiel din
cjieeau ei, der nu la noi. de faptele vitejesci dela 1849 ale tăţite şi propunerea sa a fost ţinută în Maramureş şi alţi „stâlpi** liberali, numai
resboinicilor de sub comanda lui
Sentimentul de bucuriă a celor acest sens. Congresul a salutat acâstă rec acolo au putut stdree poporul, unde acesta nu
din Budapesta, în aşteptarea acâsta, Hentzi, ba mai mult, se accentueze, tificare cu aplause sgomotose, ceea ce ârăşl a fost maghiar. Sistemul liberal cu corup-
s’a fost pronunţat în aşa mod, în că scopul aşeejărei monumentului lor a mai potolit în mod însemnat pofta de ţiunile sale de mii de feluri, cu sutele sale
cât, precum seim, Vienesii au adus înaintea scâlei militare este de-a fi luptă a Românilor**. de feluri de violentări şi cu politica sa de a
în discuţiune cestiunea strămutării un semn neperitor de vitejiă şi de Ori cine va ceti cu atenţiune şi fabrica martiri, a făcut tot ce i-a stat în
monumentului şi au declarat, că credinţă înaintea ochilor junimei mi cu nepreocupare telegrama de mai putere pentru a duce lucrurile acolo, ca in
sunt gata a-1 primi între zidurile litare din acel institut. sus a fâiei unguresc!, va trebui se cestiunea de naţionalitate să stăm mai râu
oraşului lor, dâcă nu va mai fi eu- T6tă pressa maghiară, afară de primescă impresiunea, că ea mar- acum, ca în 1848.
ferit în Ungaria. câte-va (fiare guvernamentale, se cbeză o retragere faţă cu scirea ten- Fiă Slovac, fiă Rutean, ori Român, ori
ocupă în mod pasionat de acestă
Intr’aceea cjiarul militar „Ar- tenţiosă adusă mai nainte. Sârb: la valii şi la paşalele liberale din pro
meeblatt** a adus scirea, că monu nouă faşă a afacerei monumentului vincia în zadar se adresâză pentru a i se face
Hentzi şi spiritul, în care o discută
mentul Hentzi va rămână tot în Bu Ajunge, că prin moţiunea vo dreptate, înzadar cere dela ei drept şi echi
este în de ajuns caracterisat, decă tată de congresul internaţional stu
dapesta şi va fi aşeejat înaintea şcă- tate, căci numai atunci e luat în sâmă,
lei de cădeţi de acolo, ca se fia o vom cita aici următdrele rânduri denţesc, Românii şi aspiraţiunile lor decă nu e oposiţional. Dâcă e guverna
dintr’una din acele foi:
amintire neperitore de vitejie şi de naţionale au fost asigurate de în mental, atunci i-se fao frumose promisiuni,
„Cumvasci se paraliseze Banffy treaga simpatiă a acestui congres, i-se strînge mâna, i-se dau bani de cărău
credinţa înaintea ochilor tinerimei,
acestă cursă a Camarillei austriace, pentru ca ori cine se fiă în clar, că şia, rachiu, opinci, ba câte-odata şi slănină
ce va cresce în acest institut militar.
nu seim. Una seim însă sigur: că aici nu s’a tăcut nici o deosebire şi i-se iertă, dâcă e atât de cutezător, ca
Împărtăşirea acesta a fâiei mi
înaintea tinerimei maghiare — de- între Românii din România şi cei să nu vorbâscă unguresce sâu jidovesce.
litare a dat prilegiu la o interpela-
dice-se ea carierei militare, ori nu — din Transilvania şi Ungaria. Nu era Dâcă însă face parte din oposiţiă, numai
ţiă in camera ungurescă. Seim, că
Hentzi nu va fi esemplul vitejiei şi şi nu putea fi treba congresului de decât e gata gendarmul, temniţa, procu
atunci ministrul-preşedinte Banffy a credinţei militare, ci numai al tră- a stabili pană întru cât sunt îndrep
răspuns, că acea foie nu are carac dărei de patriă şi al călcărei cuvân rorul şi o întrâgă pressă coruptă, cu ca-
ter oficial şi a dat se se înţelegă, tului. Ordonanţa ministrului de res tăţite ori nu aspiraţiunile unora şi lumniile şi acusaţiunile sale pentru trădare
ale altora.
că informaţiunea adusă de ea nici boiu nu va pute cresce der adoratori de patriă, cu torturele sale ucidătâre de
nu este întemeiată. spirit.
ai lui Hentzi, ci numai âmenî ca Francisc Deak şi Iosif Eotvos au
A urmat însă curând decep Szeles Adorjan** (cel ce a făcut aten „Scola urei faţă de Maghiarî.“ creat frumosa lege despre egala îndreptă
ţiunea. A laltăerî s’a publicat ordi tatul contra statuei lui Hentzi). ţire a naţionalităţilor, dâr sistemul Tisza-
nul prea înalt al Majestăţii Sale Atâta este de-ocamdată de-ajuns Organul partidei poporale, Al- Banffy a pus lângă ea pressa jidovâscă,
v
precum şi rescriptul ministrului de spre a înţelege situaţiunea momen kotmăny“, publică în numărul său dela care cu lătrăturile sale asurejitore şi cu
reeboiu privitor la afacerea statuei tană. Ce va mai urma, vom vedâ. 17 Noemvre un articul de fond sub muşcăturile sale periculose ar face imposi
Hentzi. Şi etă, că prin acâstă publi titlul de mai sus, în care se ocupă bilă provocarea la lege şi la respectarea
care s’a dat pe faţă, că bănuelile de de politica sistemului actual de gu legei.
mai înainte au fost înTemeiate şi că, Congresul dela Turin şi foile vernare faţă cu naţionalităţile ne
în adevăr, s’a botărît, ca monumen maghiare. Critica, co o face f6ia ca Coloman Tisza, pentru a abate aten
tul lui Hentzi se fiă aşeejat în gră unguresc!. tolică ungurâseă, atinge multe puncte ţiunea Maghiarilor dela machinaţiunile co
rupte ale politicei sale anti-naţionale, a în
dina scâlei de cădeţi a infanteriei Precum am arătat în numărul de interes şi vrednice a fi remar
din Budapesta, şi încă aşa, ca el se premergător al fâiei nostre, foile un cate. din care causă reproducem aci dreptat atenţiunea naţiunei asupra aşa nu
mitelor societăţi de maghiarisare. După-ce
represente în mod demn monumen guresc! se silesc în tot chipul se părţile mai însemnate din articolul
tul lăsboinicilor, cari au căcjut în micşoreze impârtanţa faptului, că menţionat: acestea s’au înfiinţat şi după-ce au vădut,
că în prima liniă trebue să se lucreze pen
eroica apărare a fortăreţei dela Buda tînerul student român dela Oradea*
Politica de interes, uşurinţa şi lipsa de tru îmbunătăţirea situaţiunei economice şi
în anul 1849. mare, Bolcaş, a fost ales, drept ma«
bun simţ a domnirei partidului liberal, ni- culturale a elementului maghiar, âr nu nu
Actele amintite, ce le repro niiestare de simpatie pentru causa
căirl nu se manifestă atât de bine, ea în mai a benchetui şi înjura naţionalităţile,
ducem mai jos, cuprind aşa-dâr nu Românilor de dincâce, între vice-pre- cestiunea de naţionalitate. E trist, dâr tre
numai totala nimicire a speranţelor şedinţii congresului. S’a susţinut în liberalii au format din „Kulturegyleturî**
bue să spunem adevărul, că între Maghiari nisce simple cluburi guvernamentale
acelora, cari au dorit se scape de tre altele, că preşedintele reuniunei şi naţionalităţi încă niclpănăadl nu esistă
statua iui Hentzi, dâr mai constitue studenţesc! din Paris, Tiseier, ar fi E clar, că nu naţionalităţile slăbesc
iubirea şi legătura intimă atât de necesară, pe Maghiari, ci cămătăria, rachiul, încătu
şi o completă desavuare a declara- cerut ca Bolcaş se fiă admis numai
care singură p6te să constitue naţiunea po şarea lor hi ghiarele Jidanilor... In pri
ţiunilor, ce le-a făcut în cameră ca delegat al reuniunei studenţesc!
litică. Pressa liberală jidovâscă umple de vinţa economică au lăsat poporul pradă
6
înainte cu câte-va (j^ ministrul- din România, deorece congresul nu adevărată spaimă pe Maghiari îndată ce e imigraţilor din Galiţia, unor indivicjl ca
preşedinte Banffy. mai pe studenţii din România ii pote
vorba de cestiunl de-ale naţionalităţilor şi Jăger David, âr scopul şi activitatea „Kul-
Firesce, că întorsătura neaştep recund8ce ea Români. Studenţii ro- în tot chipul dă de scire naţionalităţilor turegylet'* urilor au îndreptat’o în direc
tată în afacerea Hentzi a produs mâuî se fi cerut apoi votarea după din patriă, că esistenţa lor e o adevărată ţiune contrară.
mare sensaţiâ în Pesta şi a pus în naţiuni şi se fi rămas în minoritate nenorocire pentru Maghiari şi pentru pa Dâr cine ar putâ să înşire tăte, câte
mişcare mai ales pe kossuthiştî. In Sciiea acesta a fost acompaniată de tria milenară. Sistemul liberal, de altă âmenii lui Banffy le-au comis în cestiunea
şedinţa de erî a camerei, Francisc cuvintele: „Bucuna Maghiarilor e parte, în administraţia şi justiţă consideră naţionalităţilor? S'ar putâ scrie broşuri nu
Kossuth a adresat lui Banffy întie- mare, — Românii voese se pără- de-o adevărată datoriă a sa de-a face, ca despre aşa numitele gravamine ale naţio
1
barea, dâcă ordinul preaînalt mili sescă congresul *. Maghiarii să fiă urîţî pretutindenea. Am nalităţilor, ci despre încălcarea celor mai
tar şi rescriptul ministrului de res- Cumcă scirea acesta a fost ten- ajuns aşa departe, încât o adevărată pa primitive drepturi cetâţenescl, despre a că
boifi s’a adus fără scirea lui şi dâcă denţiosă şi necorespuncjetâre adevă nică cuprinde societatea maghiară îndată ror deplină respectare chiar Maghiarii ar
ia răspunderea pentru ele? rului se vede lămurit din esplicarea ce e vorba despre cestiuuea de naţionali trebui să se îngrijâscă.
Ministrul-preşedinte a răspuns, ce au adus’o aceleaşi foi UDgurescI tate. Se tem de ea ca de foc, şi numai ici N’avem deci să ne mirăm, dâcă Ro
că cestiunea, nefiiud la ordinea cj'" a doua cji după publicarea ei. colo se găsesce câte-un părinte al patriei, mânii pentru salvarea lor economică şi-au
