Page 26 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 244 • 1898.

înfiinţat societăţi de credit şi că aceste so­ „După-ce regularea terenului tru patrie, guvernamentalii însă vor din- Pe Banffy puteţi să-l puneţi şi în Pan-
cietăţi prosperâză. In institutele de bani „pieţii St. George din Buda, pe care potrivă. Rogă deci pe ministrul preşedinte theon, căci istoria şi aşa îl va da afară de
române vedem resultatele reacţiunei firescl „stă monumentul, ce Eu l’am ridicat să şi părăsâscă locul ce ocupă. Oratorul se acolo.
a politicei mercantile jidovesc!, şi dâcă „ostaşilor căcţuţî la apărarea citade­ ocupa apoi de afaccrea-Hentzi. E o mare Ajunse la cuvânt Dr. Ioan Hegcdils.
aceia, în ale căror mâni se află conduce­ lei, trebue se se încăpă cât de cu­ ruşine pentru Maghiari, că statua să ia din- Guvernamentalii năvăliră la tribuna presi-
rea, şi-ar uita de chiămarea curat econo­ rând, adecă mult mai înainte de tr’un loc pentru-ca să fie pusă în alt loc. dialâ declarând, că Hegediis i-a numit
mică a institutelor, acolo e legea, care pe- „ce, conform dorioţelor Mele, pe a- Statua acesta nu este nici a Austriei, nici svindlerî. Intr'aceea luâ cuvântul Paul Ko-
depsesce transgresiunile şi crimele. Precum „cest loc se va ridica statua în a- a Ungariei, aşadâr a cui este? Cine a pu­ vacs, pe care n’au vrut să-l lase a vorbi.
au înflorit institutele românescl de bani, „mintirea Majestăţii Sale împărăte­ tut da regelui acest sfat? Nu trebue să ne Intre el şi Slcsinger se produse un vehe­
aşa vor înflori şi asociaţiunile de credit sei şi Reginei — pentru scutirea vină în minte nâgra tradare de patrie Hen- ment schimb de vorbe. Kovacs repetă, că
creştine, aşa numite „bănci ale partidei „Îu3emnătăţii pibse a monumentului tzi-ană? Statua va fi dusă la scola militară, guvernamentalii sunt svindlerî şi falsificatori,
poporale", pentru-că munca cinstită şi in­ „luptătorilor ordon următorele: unde vor înălţa ca model pe acest trădător. pentru care espresiunl preşedintele i a de-
dependentă, dâcă scopul ei e sânt, nu e Sângele ne iese în obraz şi trebue să des­
„Acest monument al luptători­ tras cuvântul. Acâsta a făcut ea viforul să
lipsită de binecuvântarea lui Dumne4eu; perăm de viitorul n aţi unei nostre. Aici
lor trebue dus în grădina şcblei de isbucnâscă şi mai tare. Petru Kassics stri­
pe când asupra economiei liberalilor ve­ sunt apoi medaliile jubilare. Ce este asta?
„cădeţi pentru infanterie din Buda- gă: In scaunul presidiul şede un anarcliist.
dem, că e blăstămul lui Dumnecjeu şi al Madarăsz: Tradare de patrie! Barabâs: N’a-
„pesta şi renovat în mod demn se Aici numai înarmaţi putem veni\ — Declara­
poporului... vem nimic contra, dâoă în Austria se ser-
„se aşeeje acolo aşa, ca să stea de­ ţia lui Kassics făcu, ca mamelucii lui Ban­
asupra acelui mormânt, unde vor bâză acest jubileu. Insă dâcă vrâu ca şi ffy să sară la Kassics cu pumnii şi să se
„Demonstraţia dela Cluşiu“ o „ f i puse Ja un loc osămintele res­ noi în Ungaria să sărbăm una din epocele ameninţe — era pe aci să se bată pentru
pectivilor căfiuţî. cele mai negre, nu seiam cum uu Maghiar cetăţenia lui Banffy.
născocire. conscient ar pute să porte acesta me­
„Cu transportarea vei încredinţa In fine spiritele se mai domoliră, aşa
Am arătat deja în numărul de „P. Ta pe comandantul corpului de dalii ? că putu să vorbâscă şi bar. Ivor Kaas,
erl, că dupăinformaţiunile dela Cluşiu, „armată IV, pe comandantul gene- Banffy: ia şi el cuvântul şi spune, că care asemănă timpurile de a4l cu cele din
tdtă afacerea cu „demonstraţiunea „ral Lobkovitz în Budapesta. oposiţia ameninţă prin activitatea ei par­ 1848, când autorităţile oraşului au dat di­
română" do acolo lansată de o fdie „T6te cheltuelile împreunate cu lamentară interesele ţării. Află, că situaţia plomă de onore lui Haynau. A41 în Unga-
este forte gravă şi r6gă oposiţia să-şi tragă
oficioaă maghiară, şi esploatată de „lucrările necesare vor fi acoperite garia poruncesc generalii străini şi sancti­
bine pe sâmă, că întrâga ei luptă, nu este
celelalte foi din Peşta privitor la o „din cassa Mea privată, pentru-că tatea legilor a încetat de a mai fi un cult.
întrunire şi la un discurs al directo­ „am şi dat ordin directorului aces- purtată în contra personei sale (a lui Banffy), Alţi oratori nu s’au mai anunţat la
rului institutului de bani „Econo­ „tei casse". ci e îndreptată pentru a sgudui constituţia cuvânt. Făcânduse votarea, Banffy a fost
mul", este dela început pănă la sler- „Conformându-mă acestui ordin prea Ungariei. ales c’o mare majoritate cetăţân de onore.
şit neadeverată. înalt, încredinţez pe Excelenţa Ta cu stră­ Ivanka: Minţesce! Ticăloşie! Nu vom Minunat!
suferi!
Avem de-a face d6r cu o miee- mutarea monumentului ordonată graţios de Banffy: Dâcă lupta, ce a-ţl pornit’o
rabila născocire făcută ca multe al­ Majestatea Sa. Exelenţa Ta să comunice
presupun, că conscient, ori inconscient e
tele cu scop de a servi haitei ban- numai decât ofiţerilor subalterni şi ostaşi­ Revistă externă.
îndreptată în contra constituţiei Ungariei...
ffy-iste ca „Wau-Wau", ca se sparie lor acesta nobilă hotărîre a domnului su­
Ministrul-preşedinte a fost împiedecat Mesagiul italian. Alaltă-erl s’a des­
oposiţia cu „agitaţiile" românesc! prem al armatei. de a şl sfirşi frasa. Din băncile oposiţiei se chis în Roma noua sesiune parlamentară,
„duşmane statului". „Aşadâr monumentul, pe care Maj.
au4i de nou strigătele de: Nu-i adevărst! j Mesagiul de deschidere face mai întâifi.
Directorul institutului de credit Sa cesaro şi apostolică regâscă l’a ridicat Jos! Ruşine! MinţescI! minţe9cl ! Josnicie! amintire despre turburările, cari au sgu-
„Economul" din Cluşiu, d-1 Basiliu în semn de recunoscinţă faţă de acei os­ şi calumnie! strigă Iuliu Justh: — Pieri de duit pacea ţării, şi cari în multe pănl au
Podoabă, a adresat corespondenţei taşi, cari în împlinirea eroică a datorinţei acolo! seconda Ivanka: Afară cu el\ isbucnit din causa miseriei. Gea mai mare
oficibse amintite, precum şi cţiarului lor au că4ut la 1849 în apărarea Budei, Furtuna abia s’a putut potoli, când binefacere la care se aştâptă acum Italienii
„Magy. Allam", o desminţire catego­ se va strămuta la un loc, unde va rămână Banffy a spus în ce chip înţelege declara­ este liniştea şi pacea, pentru-ca să se potă
e
rică, în care 4i° între altele: şi mai departe pe teatrul bravelor fapte ţia ce a făcut. ■ garanta stările sociale. Nu se pote săvârşi
de arme. El va sta totodată înaintea ochilor
In un articul apărut în nr. 262 al Scena acâsta e mult comentată de însă o muncă rodnică, fără de respectarea
tmerimei militare, ca semn al vitejiei şi fi­
clarului „Magyar Allam" cu titlul „Lăudă- 4iarele guvernamentale, cari văd în ea sem­ instituţiunilor de stat şi a ordinei sociale.
delităţii pururea neperitor.
roşia unui director român de bancă", cineva nul unei lupte şi mai vehemente, ce opo­ Raporturile Italiei cu to e puterile
se ocupă cu modesta mea persână şi-mi „Tot soldatul Majestăţii Sale va pă4i siţia e gata a purta în contra lui Banffy. sunt din cele mai cordiale. 0 dovadă des­
atribue că aşi fi cjis uisce laude şi decla­ în amintirea recunoscătore acesta prea gra- pre acâsta este răspunsul tuturor puterilor
raţii, cari dâcă ar fi adevărate aşi fi vred­ ţiosă liotărîre, ca o espresiune reînoită a la iniţiativa guvernului italian în cestiunea
nic să fiu transportat în casa de observa­ pietăţii şi stimei faţă de virtuţile militare". Cetăţenia de onore a lui Banffy. anarehismului. Peste câte-va 4h se va
0
ţie. pilele trecute tâte cp l din patrie Kriegliammer m. p. deschide în Roma conferenţa internaţio­
are e
Alaltăerl s’a făcut în consiliul co­
m’au declarat de student slovac şi au atras „Acest ordin se comunică tuturor co­ munal al Peştei alegerea ministrului-preşe- nală în contra anarehismului, cu scop de
atenţiunea senatului universitar să facă oer- mandanţilor de corp, trupelor şi institu­ a lua măsuri de înfrânară a caşurilor cri­
u
dinte Banffy ca „cetăţân de ondre al ca­
cetare în contra mea şi să mă pedepsâscă telor". pitalei ungare. Etă cum s’a petrecut acâsta minale, cari nu de mult au păşit în forma
ca pe un trădător de patrie, deorece ca Loblcovitz „alegere" : cea mai îngrozitore, uci4end o fetrniă în­
un student slovac am ţinut discurs agita­ mareşal. coronată binefăcătore şi bună.
Notarul a cetit la început lista acelor
toric la serata de cuuoscinţă a studenţilor Pressa maghiară varsă foc şi pară în membri, cari au înaintat propunerea, ca Mesagiul accentuâză apoi necesitatea
universitari români. contra cuvintelor cu care ministrul de răs-
Banffy să fie ales cetăţân de onore. Când de a-se garanta curăţenia şi independenţa
Peste câte-Ya 4il® 4' l s au boifi. Kriegliammer însoţesce ordinul prea s’a cetit numele lui Roman, acesta a stri­ alegerilor, anunţând reforme pe terenul
are e
’ con­
u
vins, că cine-va le-a păcălit şi au desmin- înalt. Magyar Hirlap 4ice, că prin decla- gat: Eu nam subscris/“ Oposiţia, pe care justiţiei.
r
r
ţit soirea neesactă dată în vileag. raţiunile sale, ministrul de râsboiii recu- majoritatea slugarnică a iritat’o la culme, Cu privire la raportul faţă de b se-
:
nâsce, că el a inspirat comunicatul cunos­
Aşa stă lucrul şi în caşul de faţă. a întors împrumutul. Toţi membri ei stri­ rică, guvernul va urma politica libertăţii,
cut din „ Armeeblatt' , lovind în faţă întrâgă
1
Nici eu şi nici un membru al inteli­ gară: „Falsificare! Crimă! Svindlerei! Po- ce se basâză pe tradiţia şi spiritul popo­
u
naţiunea maghiară şi desavuând pe BanfFy,
genţei române din loc nu avem cunoscinţă, lonyi: Subscrierea s’a falsificat. S’a aflat în­ rului italian. Religiei trebue să i-se dea
care înainte cu trei 4ile declarase în par­
că s’ar fi ţinut aici o astfel de adunare, dată, că sunt şi alte subscrieri false, între tot-dâuna stima cuvenită, însă în caşurile
lament „că nu pote recunâsee îndreptăţirea
în care eu aşi fi rostit discursul ce mi-se altele a unui membru, care se află internat singuratice guvernul va scuti drepturile
provocării la esemplu". Avem dâr de-a
atribue. în casa de nebuni. puterii civile.
face — continuă „M. H.“ — c’o eonjura-
In fine d-1 Podoabă decdară, că ţiune a camarillei în contra lui Banffy. După acâsta s’a cetit propunerea în­ Mesagiul anunţă apoi un proiect de
nu se ocupă cu politica şi că stă în „Noi însă seim, că înaintea tinerimei ma­ tre ironicele întreruperi ale oposiţiei. Unul lege pentru îmbunăţirea preoţime)’ rurale
fruntea unui modest institut de bani, ghiare, care fie că se pregătesee pentru dintre mamelucii lui Banffy, cu numele şi pentru condiţiile sorţii muncitorilor. El
care nu aie de a face nimic cu po­ cariera militară, fie pentru altă carieră, Csiky, 4ise între altele, că dâcă membrii îşi va da silinţa să uşureze dările, spre care
litica. Hentzi nu va fi modelul vitejiei şi fidelită­ consiliului se pârtă cu supunere faţă de re­ scop- va înainta proiecte de legi cu ţinta
gele, atunci meritul şi recunoscinţă nu se de-a uşura saroinele grele şi de a obli calea
Acâsta declaraţiă este, credem, ţii militare, ci modelul trădării de patrie şi
destul de lămurită şi hotărîtă pen­ al călcării cuvântului. Ordinul ministrului de pote denega nici primului său consilier. la împărţirea drâptă a contribuţiei.
tru a pune în adevărata ei lumină râsboiii nu pote cresce adoratori ai lui După-ce Csiky şi-a sfîrşit vorbirea, Noul regulament al armatei a trecut
uneltirile mişelescî ale reptilelor gu­ Hentzi, ci numai Szelles Adorjăn i . br. Lipthay Bela s’a ridicat şi cu disposi- printr’o probă grea. După câte-va corecturi
a
vernamentale. Adecă f6ia şovinistă maghiară proro- ţiunile statutare a arătat, că propunerea necesare însă, acest regulament a ajuns în
cesce, că în contra statuei eroicului ge­ nici nu se pote desbate. La acesta Csiky stadiu de statornicie. Se vor pune silinţe
neral se vor face şi pe viitor atentate de a cerut urgenţa, la care a vorbit ârăşl ca armata marină să se sporâscă conform
S t a t u a l u i H e n t z i . dinamită. Lipthay în mijlocul sgomotului uriaş, ee-1 situaţiunei geografice a imperiului şi a apă-
so
făcea majoritatea. El 4' între altele: rărei intereselor lui.
(Ordin prea înalt)
00
Sciu, că de ce Haynau a fost ales cetăţân La sfîrşit mesagiul 4> ) că activitatea
Etâ, în traducere română, tex­ Din camera ungară. de onore, nu pot scii însă, de ce să fiă Italiei în concertul statelor, în armonie cu
tul ordinului de (ţi prea înalt adre­ ales Banffy. puterile aliate, ţintesc la scopul sublim al
sat armatei din incidentul strămu­ (0 scenă viforosă.) In fine punându-se la desbatere pro­ susţinerii păcii. Ou bucurie se alătură deci
tării statuei lui Hentzi: Tocmai pe când în adunarea oraşului punerea de urgenţă, oratorii oposiţiei au la iniţiativa Ţarului, ca posibilitatea de-
Peşta se făcea alegerea lui Banffy ca ce­ fost mereu infestaţi de cătră majoritate. sarmării să se discute într’un Congres in­
Nr. 1802/preş.
tăţân de onore în cameră s’a petrecut o S’au produs scene forte sgomotose, aşa că ternaţional. Iu speranţa deslegării acestei
In următorele se publică în întregi­ scenă remarcabilă între deputaţi.
mea lui ordinul ce mi-s’a adresat mie per­ oratorii din oposiţie abia puteau fi au4iţl. seriose probleme, Italia privesce cu în­
s
sonal de cătră ministrul ces. şi reg. de Şedinţa de alaltăerl a fost destinată Un membru a 4i i că Banffy n’are alt me­ credere în viitor. Italia are nevoie de pace
râsboiii sub numărul 6526 ou scop, ca toţi vorbirilor de încheiere. Cel dintâiQ a luat rit, decât că sporesce apotecele, el nici atât în afară cât şi înăuntru ţării, pentru-ca
ofiţerii să-l ia spre sciinţă: cuvântul JBarabas Bela, care pronunţa un n’are lipsă de titluri de onâre, fiind-că în­ printr’o administraţie rigurosă, prin o re­
„Am on6re a aduce la cunoscinţă se- discurs vehement în contra lui Banffy, care suşi creâză baroni şi grofi — pe bani. Sub formă drâptă a dărilor şi prin justiţie ne­
renitâţii tale următorul ordin prea înalt nu scie să apere interesele naţionale. Opo­ Banffy Ungaria a devenit stat poliţienesc turburată, fiii ei să se potă dedica binelui
adresat mie: siţia vrâ, ca pe Banffy să-l jertfâscă pen­ — merită deci să fiă ales poliţai de ondre. adevărat.