Page 27 - 1898-11

Nr. 244 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 8

JPrinţul grecesc George se pre- hammer îi lipsesce, din 50 de ani, un an de putâ ajunge la scop, dâcă în jurul său nu de ordinea Z'l i au cerut cuvântul Fr.
0
gâfcesce a merge în Creta, ea guvernator. serviciu. vede, decât descuragiare şi indiferentism. Kossuth, Carol Eotvos, Râtkay, Hentaller,
O telegramă din Atena spune, că însăşi Basat pe dragostea de neam şi îna­ Bartha Odon, Pichler, Barabas şi Kubik.
Defraudare. Din Arad se telegrafâză,
poporaţiuuea mohamcdană a oraşelor Canea intarea lui, apelez la toţi inteligenţii din Toţi aceşti deputaţi din oposiţie s’au ocu­
Kandia, Retiimoşi altele au ales comitete, că un adjunt dela oficiul postai de acolo, Turda şi jur, ca lăsând la o parte separa­ pat în vorbirile lor cu afacerea-Hentzi.
cari să adreseze prinsului cuvinte omagiale. cu numele R. Brunner, a deslipit de pe tismul şi indiferentismul, ce oopleşesce cele Fr. Kossuth a întrebat pe ministrul-
Noul guvernator, îndată după so­ mai multe epistole mărcile şi le-a ţinut mai nobile sentimente, să alerge la adunarea preşedinte, dâcă fără soirea lui s’a întâm­
sirea lui în Creta, va da o proclamaţie pentru el. Făcându-se cercetare, s’a con­ constituantă şi înrolându-se sub stâgul ei, plat comentarul ce-1 face ministrul de răs-
cătră poporaţiunea insulei, în care garan- statat, că Brunner de mai mult timp se să-i fie sprijinitori, dându-i concursul lor boiă la ordinul prea înalt în afacerea stră­
tâză drepturi egale, pe lângă datorinţe ooupă cu meseria acâsta. In locuinţa lui moral şi material. mutării statuei lui Hentzi, şi dâcă ia răs­
egale tuturor. După organisarea serviciului s'au aflat oa la 400 de epistole, de pe cari „La revedere la adunare", acâsta să punderea pentru acâsta ?
central, prinţul va face călătorii prin insulă lipseau mărcile poştale.
vă fie lozinca. Ministrul Banffy răspunse, că recu-
Sdrtea Filipinilor. După cum se Mort de pellagră. O scire din Oradea- — silian. — nâsoe de îndreptăţită întrebtarea lui Kos­
anunţă din Washington, comisiunea de mare vestesce, că un individ cu numele suth.
pace se ocupă cu cestiuuea, câtă sumă să Roth a murit în pellagră. El a fost mult Ii St era t u r ă . Eâtvâs: Caşul e forte trist. Consoiinţa
plătâscă America pentru cedarea Filipi­ timp căutat în spital, de unde depărtân- naţiunei este adânc vătămată. Statua lui
nilor. Dâcă pertractările în privinţa acâsta du se băla l’a atacat din nou şi a murit. In tipografia „Dacia" a d-lui P. Ili- Hentzi a fost ridicată spre batjocura na­
nu vor duce la reuşită, Statele-Unite vor Acesta este primul cas de pellagră în co­ escu şi D. Grossu din Iaşi a apărut: „Er- ţiunei maghiare, atunci când eram sugru­
lua în posesiunea lor insulele şi vor porni mitatul Bihorului. nest Renan în faţa tribunalului sciinţei" sâu maţi. Statua se pune acum tocmai acolo,
o expediţie cu soopul final de a li-se oeda combaterea cunoscutei scrieri a lui Renan unde nu este iertat să fie pusă. Ea nu va
0 corabiă d spărută. Din Triest se a-
tot teritoriul, ce-1 vor pretinde. Se r}ice, întitulată: Viăţa lui Isus din trei puuote cresce Zrinyi-ii, ci numai Bocskay-ii. (Voci:
nunţă, că vaporul „Luizia-Peruele", care
că guvernul american ar plăti mai bucuros de vedere: exegetico-biblic, istorico-critic Va educa âmenl ca Haynau). Lucrul acesta
înainte cu 20 de clile trebuia să sosâscă
20—i6 milione de dolari, decât să încâpă şi filosofic. Opera marelui scriitor Vlad. infamâză trecutul nostru, şi prin atentatul
din Syra în Barcelona, a dispărut fără de
un nou răsboiii. Guetâe (l’abbâ), tradusă din rusesoe de pro- ce se comite în contra tinerimei, ni-se in­
urmă. Se crede, că în drum a naufragiat
tos. Gerasim Miron, licenţiat în teologiă. famâză viitorul.
Alianţă anglo - americană. La şi s’a cufundat cu marfă şi personal cu tot Format mare 8° de 477 pagine. Un esem-
banchetul camerei comerciale ţinut alai în mare. Ratkay vorbesce tot în acest sens.
plar costă 3 lei seu 1 fl. 50 cr. (plus 10
tăerl în New-York, la care a parti­ Dâcă nu vom primi sătisfacţie pentru fapta
Studenţi ruşi arestaţi. Din Putario cr. porto.) ministrului de răsboiii, Zis® va veni
cipat şi fostul ministru engles Herschl, *
(Polonia rusescă) se anunţă, că academia
generalul Woodford a declarat, că a primit timpul, când pe mormintele eroilor hou-
de agronomie de acolo a fost înounjurată In tipografia „Gutenberg" Joseph
ordin espres dela Mac-Kinley, să salute pe Gobl din Bucurescl a apărut: „Codul ma­ veZl şi de-asupra Golgotei din Arad va
Zilele acestea de gendarml şi miliţie, în cresce ârba, care va aduce rouă de sânge
âspele engles. Herschl răspunzând cjise, că
care timp s’au făcut perchisiţii domiciliare nierelor lumei culte pentru buna cresoere
în Anglia tot mai mult prinde rădăcini şi naţiunea maghiară va fi provocată să-şi
la locuinţele studenţilor ruşi. Au fost ares­ şi educaţia copiilor şi adolescenţilor. Bu­
ideia unei alianţe anglo-americane, pentru cdră satisfacţie.
taţi 9 studenţi. La universitatea din Varşo­ chetul florilor civilisaţiei europene, culese
caşul când ar fi periclitate de o a treia Pichler: Hentzi, ca un soldat laş a
via au fost arestaţi 15 studenţi, bănuiţi din operile a diferiţi autori francesl şi ro­
putere Anglia şi Amerioa. căZut în ghenunchî şi a cerut graţie dela
de-a face parte într’o societate secretă de mâni şi din propria esperianţă a autoru­ Kossuth după capitularea Petruvsradinului.
conjuraţiune. lui : E. Bosiavu, fost director la Ministerul
de finance". Preţul acestei cărţi, de mare Preşedintele chiamă la ordine pe Pich­
Numire. D-l Emanuil Petean este nu­ folos practic mai ales pentru părinţi, este ler pentru espresiunile-i infamante.
mit practicant salarisat la oficiul de dare 1 leu seu 50 cr. (plus 3 cr. porto.) Barabăs: Tatăl maşter, silesce pe fiiul
•- 6 (lfe) Noemvre.
din Mureş Ludoş. * său, a cărui mamă a fost ucisă, se sărute
Limbile ţărilor pe bancnotele statului.
D interesantă ilustraţiune a stărilor din Erna anului 1898/99. Faimosul Falb Avis. Primim spre publicare următâ- chipul şters al ucigaşului. Acâsta se cere
a
rul avis : Peste câte-va dile apare de sub Zî dela tinerimea maghiară. Face răspon-
cele două "părţi ale monarchiei ne vor da „profeţesce" următorele despre ierna viitore:
tipar opul: Espunerea spiritismului, de D. sabil pe Banffy pentru ordinul de Zi prea
noele bancnote de stat. Terminându-se în Luna Decemvre: jumătatea întâitt uscată,
Voniga. Studiu complet şi la noi unic în înalt. Urăsc şi despreţueso statua nâgră,
subcomisiunea pentru bancă şi valută des- apoi zăpadă. Ianuarie: zăpadă din destul, cum urăsc şi despreţueso şi pe cel ce o
baterea noului statut de bancă, s’au stabi­ temperatură domolă, apoi frig. Februar: acâstă specie de literatură. Cartea se va
estinde peste 2C0 pag. şi va cuprinde: „Is­ aduce mai aprope de noi: pe Desideriu
lit şi inscripţiunile pe noele bancnote. O jumătatea primă forte frig, apoi schimbare
toria spiritismului" şi tote speciile de arte Banffy (Strigăte: Eljen Barabas !)
parte va fi în limba maghiară, alta în repentină spre o temperatură mai domolă.
secrete şi manifestaţiunl spiritistice. Cei ce Polonyi: Eu despreţueso pe Banffy
limba germană — semn al dualismului. Dâr Martie: la început forte frig, cătră sfîrşit
doresc a avâ acâstă carte unică şi intere­ îndoit. (O voce: Afară cu Banffy!)
pe partea germană va fi indicată valorea cald, apoi zăpadă.
bancnotei şi în limbile: cehă, polonă, ita­ santă sunt rugaţi a-o procura încă de pe Ministrul Fejervary declară, că ordi­
liană, ruteanâ, română, sârbă, croată şi 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au acuma dela autor în Arad, Str. Deak Fe- nul ministrului de răsboiii s’a dat fără soi­
ocupaţiunl sedentare sunt prafurile Seidlitz rencz Nr. 18 cu preţul de 1 fl. 50 cr. rea guvernului unguresc. Der statua nu e
sloveană — corăspundător limbilor ţărilor
ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­
din partea austriacă a monarchiei, pe când tul lor la regularea mistuirei. O cutie 1 fl. esemplarul. * numai a lui Hentzi, ci a tuturor celor că-
cealaltă parte va fi curat maghiară, ca şi se p6 te căpăta dilnic prin poşte de cătră far­ Zuţi. Ura contra lui vine de acolo, că a
când în Ungaria n’ar constitui majoritatea macistul A. Moli lifeiantul curţii din Viena. Minunate sunt pentru popor scrierile călcat pretinsul jurământ dat lui Kossuth
Tuclilauben 9. In farmaciile din provincia să sâ fericitului ioan Creangă, cari conţin cele şi a bombardat Peşta. Că ar fi făcut acest
populaţiunei (58%) Românii. Sârbii, Croaţii,
ceră preparatul li ii Moli provăcjut cu marcă şi
•Germanii şi Rutenii. Noele bancnote vor luai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii etc. jurământ nu se pote dovedi, nu sunt acte
ssubscriere.
vorbi în cestiunea limbei mai elocvent, de­ N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici oficiose. Că a bombardat Peşta? Dâr în
dintr’un sat, în care esistă cetitori români, timp de răsboiii, ce aşi face şi eu în ţâră
cât multe tomuri. Cât de departe merge
şovinismul Ungurilor de astăzi denotă Corespondenţ a „Gaz. Transilvaniei". căci ele procură cetitorului nu numai forte străină în ast-fel de împrejurări, nu sciu.
faptul, că chiar pe faimosele bancnote ale plăcute momente de petrecere, dâr îi dau După discursul lui Fejervary, camera
Turda, Noemvre 1898. şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
lui Kossuth, cari presupuneau o Ungariă a treout la ordinea Zilei-
Independentă, era îndusă valorea bancnotei Ou bucuriă vedem, că interesul faţă scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
în tote limbile ţării. Guvernul maghiar de de „Asoeiaţiunea pentru literatura şi cul­
astăZi este însă mai şovinist, decât însu-şl tura poporului român" se desvoltă în cer­ Mureşianu" în Braşov. D I V E R S E .
*
-tatăl şovinismului, Kossuth Lajos. Nu li-e curi tot mai largi. Cărturarii români din
„Nu voesce!" Wilhelm I, principele de
ruşine de lumea, care va lua bancnote aus- tote părţile alârgă sub stindardul ei, ca Dietetica poporală, scrisă cu deosebită Hessa, a pătimit în anii din urmă ai vieţii
tro-ungare în mână?! luptând cu puteri unite să uşureze şi gră- consideraţiune la modul de veţuire a ţă­
sale de-o umflătură la gât. Inzadar şi-a dat
bâscă ajungerea scopului măreţ, ce acâstă ranului român, scrisă de d-l Simeon Stoica,
„Academia ortodoxă", societatea teo­ totă silinţa medicul său de casă, ca să vin­
societate îl urmăresce. In multe părţi s’au medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
logilor din Cernăuţi, în şedinţa generală dece pe principele. In cele din urmă s’a
înfiinţat şi se înfiinţâză despărţăminte nouă, Asociaţiunei transilvane, având în text un
ordinară din 10 Noemvre c. şl-a constituit simţit lipsa de a face o operaţie; însă ni­
ca cu atât mai uşor să potă fi înrolaţi toţi număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi
comitetul pe anul administrativ 1898'9 în meni nu se simţia în stare a-o face de­
sub stindardul ei. preţiosă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
următorul mod: President: Nico Cotlar- cât renumitul Martin Langenbeck, pro­
Intre aceste despărţăminte a fost şi orl-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâscă
ci’dc; secretar de esterne: Ioan Vorob- fesor de chirurgie la universitatea din
al XXII-lea, al Turdei, care deşi s’a înfi­ sănătatea, cum să se hrănâscă, cum să
■chievicl; secretar de interne: Ioan Grigo- Gottingen. Langenbeck, fiind chemat de
inţat încă de mult, a dat puţine semne de trăâscă şi de ce să se ferâscâ pentru a se
raş-Sucevan. — Secţia literară: Presidentul principe, a şi venit. Principele însă nu
viâţă, âr activitatea lui de multe-orl a fost putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun­
secţiei şi vioe-presidentul I: Georgi Vel- dete atenţiune renumitului medic şi îl lăsă
nulă, după cum a constatat şi comitetul gată. Se poteprocura şi dela Tipografia
horea-Velehorschi; adiatul I şi bibliotecar: să aştepte mult timp în antişambră, er
central în raportele sale anuale, aşa că la „A. Mureşianu" din Braşov cu 85. cr tri­
Teofil Dubravschi; adiatul II şi cassar: când în fine îl lăsa să între, îl întâmpina
urmă a trebuit să fiă desfiinţat. mis franco.
Yalerian Şesan. — Secţia musicălă: Presi- cu cuvintele nu tocmai măgulitore: „Pu-
Acuma, după cum am văZut dintr’un tere-ar el să-mi opereze acâsta?" arătând
dentul secţiei şi vice-presidentul II George
număr mai nou al „Gazetei Transilvaniei", cu degetul spre umflătură. Langenbeck
PrelicI; adiatul I şi controlor: Isidor Paş- 0LTIME BC1RL
un delegat al comitetului central a convo­ măsură cu privirea pe principe de jos pănă
can ; adiatul II şi econom: Ioan G. To-
cat inteligenţa din Turda şi jur la o adu­ Blidapeşta, 17 Noemvre. In cou- sus dicend încet: „El ar putâ, dâr el nu
moiagă. — Comisiunea revăZătore: Refe­
nare constituantă pe 26 Noemvre n. Des­ voesce !“ şi părăsi odaia. Inzadar fu totă
rent George FilievicI ; adiaţi: Dimitrie terenţa de astă seră a partidei li­
părţământul se va înfiinţa, respective reor- berale Banffy a declarat, că, decă stăruinţa şi rugarea principelui, căol Lan-
Cărbun şi George Cojooariu.
ganisa din nou, deci e timpul să lăsăm in­ va fi de lipsă, va propune mesurî genbek rămase neînduplecat şi în 27 Fe­
Medalia jubilară da aur pentru 50, ori teresele şi consideraţiunile personale, să ne estra-ordinare guvernului şi că e asi­ bruarie 1821, când principele muri de apo-
mai mulţi ani de serviciu activ în armata ridicăm mai pe sus de patimi, să scuturăm gurat de încrederea corbnei. Partida plexie, trebui să ducă cu sine în mormânt
austro ungară, după cum scrie „N. Wr. de pe piciorele nostre praful miseriilor Zil­ i-a votat apoi unanim încredere. şi umflătura dela gât.
Tgbl.“, o vor primi 61 de inşi, mai toţi nice. Să nu uităm, că cel mai puternic
generali; printre aceştia se află şi un ar- semn despre viâţă şi viitorul unei naţiuni
murar. Dintre membrii casei domnitâre va este desvoltarea sa intelectuală, este pro­ Âfoccrea-HeMtzî. Proprietar: Ittr. Aurel SluRveşiasius
•căpăta medalia jubilară de aur archiducele gresul în sciinţe şi în literatură. Asocia- Budapeşta, 17 Noemvre. Şedinţa de Redactor responsabil
Hainer. Ministrului comun de răsboiii Krieg- ţiunea acestea le urmăresce, der nu va aZl a camerei a fost forte cercetată. înainte