Page 29 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta“ j î flgcare fii.
ege n
Alministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe eăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăso
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
■INISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurt: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfeld A Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse. Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anion Oppellk.
In Budapesta: A.V. Qoldber- ÂdmmMraţiunea, Piaţa mare,
ger, Ekstein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
bnrg.- Marolyl &. Llabmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şSse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu­ (lîT-CLm-er de *4=5) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
blicare. — Publicări mai dese
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cftt şi inserţiunile
seria 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 245.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 8 (20) Noemvre. 1898.

tt
C o b e r e a . Kossuth scrie în „Egyetertâs , că vor să păstreze cu ori ce preţ pu­ Scirî şi mai triste ne sosesc din
statua dusă de pe piaţa S-tului terea şi de aci vine periculosul con­ comitatul Albei-inferiore. Alegerile în
Fost’a numai o întâmplare ori Q-eorge şi aşefiatâ înaintea scălei de flict în sînul Ungurilor, care a şi acest comitat locuit în majoritate
un semn ominos, un fel de cobe cădeţi apare ca un nou monument, isbucnit şi despre care nu se scie covârşitâre de Români, s’au făcut în
rea, că tocmai acuma la încheierea care cu atâta mai tare esprimă unde va duce. 15 1. c. Aprâpe în tâte cercurile a-
anului al cinci-4ecilea aniversar dela aceea, ce a mâhnit naţiunea ma­ cestui comitat candidaţii Românilor
isbucnirea turburărilor dela 1848 ghiară, cu cât a trecut mai mult Revista politică. au căfiut, graţie nepăsării păcătâse
s'a împrospătat ărăşî afacerea sta* timp de atunci „de când acest sol­ din partea conducătorilor. Chiar şi
tuei lui Hentzi ? dat a îndreptat arma sa în contra Trecând în revistă întâmplările în cercuri, în care pănă acum repre-
Nu seim ce mai stă scris în patriei saie . „După cei 49 de ani săptămânei, nu putem să nu vorbim sentanţii în adunările comitatense
a
stele, dăr toţi din t6te părţile pre­ trecuţi acăstă reînviere a lui Hentzi mai întâiu despre alegerile pentru au fost Români, în parte mare, de
simt, că încurcăturile cele multe şi nu dovedesce decât, că nu este uitare*. congregaţiunile comitatense, cari s’au rândul acesta i-am pierdut. La Abrud
patimile cele mari, ce se ivesc acjî Dăr nu numai oposiţia ma­ făcut 4fiel® acestea în cele mai multe de pildă, n’a fost ales nici un Ro­
atât în Ungaria, cât şi în Austria, ghiară, ci şi partida guvernului este părţi. Despre aceste alegeri am ves­ mân, în Alba-Iulia singur unul, în
nu vor pute se aibă o deslegare nemulţămită de rescriptul ministru­ tit la timp pe cetitorii noştri, chiă- Aiud nici unul, în Murăş-Uiâra nici
normală şi liniştită. Ungurii văd lui comun de răsboiu Kriegham- mând pe ămenii luminaţi din sînul unul, în Vingard nici unul. Cei mai
deja apropiindu-se umbra fiordsă a mer, prin care acesta a făcut cu­ poporului, cari au durere de sărtea bine s’au purtat Românii din cercul
reacţiunei. Fantasia lor îşi zugră- noscut armatei ordinul Majestăţii şi bunăstarea lui, să se pună în Blaşiului, unde au fost aleşi 6 Ro­
vesce tot feliul de icbne posomo­ Sale. Nu le-au plăcut, că ministrul frunte şi cu vorba şi fapta să lucreze mâni, la Ighiu unul, în cercul Aiu-
rite pentru viitor. Ore să fiă înte­ de răsboiu a căutat să ridice însem­ într’acolo, ca numai unde se păte dului 2. *
c
n
meiate temerile lor? nătatea etatuei lui Hentzi, 4i ® ^> să alegă bărbaţi Români devotaţi, Vestisem pe cetitorii noştri, că
Şi cum se va înfăţişa acăstă re- că ea „va rămână tot pe terenul bra­ cari în adunările comitatelor să a-
acţiune; tot în haina ei vechiă, ori velor fapte de răsboiu săvârşite de pere cauea şi interesele Românilor. in Turin, oraş din frumosa Italie, s’a
deschis Congresul internaţional studen­
că va purta atilă şi pinten! ma­ acel comandant şi de oştenii săi şi Din datele ce le avem pănă ţesc. La acest Congres iau parte
ghiari? Nu numai odată oposiţia că va sta pentru tot-deuna înaintea acum despre decursul acestor ale­
rapresentanţî de-ai studenţilor şi re­
maghiară, care vede în guvernul de ochilor tinerimei militare ca semn geri, nu prea putem scote la ivălă uniunilor studenţesc! din lumea în-
acjî numai nisce slugi ale Vienei, a neperitor de vitejie şi de credinţă“• momente îmbucurătore. Singur în
imputat ministrului-preşedinte Banffy însuşi ministrul de honve4î Fe- comitatul Aradului Românii au lup­ trâgă. Parte iau dâr şi representan-
ţii studenţilor Români, atât de din­
că are o fire de reacţionar. Astăcji hârvâry, care a luat în apărare res­ tat cu stăruinţă şi zel vrednic de-a colo, cât şi de dincâce de Carpaţl.
inai mult ca orî şi când îl acusă, criptul lui Krieghammer în dietă fi remarcat. Aprope în tăte cercu­
Dela acest congres ni-au sosit scirî
că s’a făcut instrumentul cercurilor a 4*8) că pasagiul amintit „n'a fost rile acestui comitat Românii au eşit îmbucurătâre pentru noi Românii.
superibre militare, cari sunt privite tocmai norocos stilisat“. biruitori şi biruinţa acâsta o recu­ RepreseDtanţii români, cari au mers
de ea ca continuatorii operei de sub­ Nu acesta este însă întrebarea nosc înşi-şî inimicii românismului. la Turin, au fost primiţi cu iubire
minare a camarillei austriaco, şi că gravă de a4î, ci aceea, cum se va In faţa abusurilor şi încălcărilor să­
a înşelat în afacerea monumentului purta guvernul Banffy în faţa crân­ vârşite de organele stăpânirii, alegă­ şi căldură de fraţii lor italieni, şi
drept sărnn al simpatiei lor şi al inte­
Hentzi dieta şi ţâra. Fanaticii kos- cenelor atacuri ale oposiţiei, care se torii români au stat neclintiţi pe resului pentru causa drâptă a nâ-
8uthiştî una au aşteptat şi alta au încordâză din răsputeri de a-1 răsturna. lângă dreptul lor şi şi-au dat votu­ mului românesc asuprit de ocârmui-
întâmpinat în acâsta afacere. După In privinţa acâsta sunt de în­ rile pentru candidaţi Români. Bine rea ungurâscă, Congresul a ales prin­
ordinul prea înalt statua urgisită a semnătate, declaraţiunile ce le-a fă­ s’au purtat şi Românii din comitatul tre vice-preşedinţii lui pe studentul
lui Hentzi, care a apărat la 1849 cut baronul Banffy în conferinţa Sibiiului. Lucian Bolcaş, dela Oradea-mare.
fortăreţa Buda în contra revoluţio­ partidei guvernului de Joi sera. Acesta însă n’o putem 4ice des­
narilor unguri, va fi strămutată de Banffy mână în mână cu vulpoiul pre Românii din comitatul Ternavei- Maghiarii au protestat în potriva a-
cestei alegeri, protestele lor însă au
pe piaţa St. Gfeorge, unde se află bătrân Tisza Kalman a ameninţat mici, cercul electoral al Eususăului. fost nebăgate în sâmă şi alegerea
acuma, numai ca să i-se dea un loc oposiţia, că guvernul, dâcă va fi de Nu numai, că au întrat în luptă de­
Românului Bolcaş s’a confirmat.
şi mai însemnat, şi mai bătător la lipsă, va propune mesurî estra ordinare, plin desorganisaţî şi fără nici o con­ Afară de acâsta s'a votat o propu­
ochi, aşeejându-se înaintea scblei de că, de nu se va pute altfel, guver­ ducere, dâr chiar povăţuitorii lor din nere a unui Frances, prin care Con­
cădeţi din Budapesta. nul va procede şi fără autorisaţie comune, preoţii şi învăţătorii, au gresul asigură de întreg a sa simpatie
Se pbte (jice, că fiind pusă ast­ legală în cestiunea pactului, şi că stat în neactivitate şi nu s’au pre-
fel înaintea ochilor tinerimei mili­ va lua măsuri şi contra obstrucţiunii. sentat la alegere, decât în număr de pe delegaţii români şi aspiraţiunile lor
tare din acel institut ca esemplu Aceste declaraţii însoţite de asi­ tot neînsemnat. Urmarea a fost, că naţionale. Firesce, că aceste fapte ale
de vitejie şi de fidelitate, statua lui gurarea, că guvernul se bucură de Românii n’au fost aleşi decât 2—8, Congresului au măhmt mult pe Ma­
Hentzi, în loc să fiă delăturată şi încrederea corănei, mirosă tare a er şi aceştia numai aşa ca prin ure­ ghiari, cari cârcă acum prin fel de
fel de esplicărl absurde să umbrescă
uitată, a reînviat din nou. Francisc pofte reacţionare. Banffy cu ai săi chile acului.
succesul Românilor la Turin.

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. se tem, încep a emigra din sate la oraşe, A fost multă inteliginţă şi din Ro­ împăratul, alta la dieta ţării, s’a protestat
se decretâză statariul. Vine şi în Chirileu mânia şi Moldova, din Ungaria şi din Ba­ în contra uniunei Ardâlului cu Ţâra ungu-
Din întâmplările vieţii. solgâbirăul Madaras Gabor şi numai ne ri nat. N’au lipsit nici Unguri inteligenţi, ca râsoâ fără oonsensul Românilor, că nu eram
dică furci în capul satului din sus. Vedeam spioni, cari însă n’au putut spiona nimic. representaţl în dietă. S’a depus jurământ
— Note şi schiţe, de I s a i a M o l d o u a n. — furcile din casă, frica ne era mare, căci Din România era August Treboniu Lau- solemnei, că vom fi supuşi fideli dinastiei
(Urmare.) eram nearmaţi, nepregătiţi. Poporul era en- rian, din Moldeva amicul meu Petru Suciu Habsburgice dominante, că vom fi amici
n . tusiasmat, dâr nu avea arm^, nu era eser- şi alţii mai mulţi. amicilor şi inimici inimicilor. Atunci şi-au
1848/49. citat, nu era în stare să dea piept îndată Noi ne-am fost făcut de acasă un dat mâna uniţii cu neuniţii, să se strice,
Anul 1848 ou evenimentele lui fu­ cu duşmanul. steguleţ de giolgiu şi cu petele vinete, pur­ să se surupe zidul şi ura religionară, cari
neste, e cunoscut nu numai celor, cari au Blaşiul se ridica în linia primă. Se tând inscripţiunea: „1848, să trăâscă Ro­ despărţiau pe fiii unei naţiuni de un sânge
u
luat parte în revoluţia lui, ci şi celor mai decretă o adunare pe Dumineca Tomii, dâr mânii ! Când am întrat în uliţa cea mare şi de o origine. A fost de faţă Andreiu
târdii. Eu de voie, de nevoie, am luat parte, nu se putu ţină după dorinţă, şi s’a împrăş­ în marea de ămenl, nici nu ne scoborîsem Şaguna cu întreg Consistoriul şi întreg po­
însă mai mult pasivă, care a stat adecă nu­ tiat promiţându-se, că vom fi cbiămaţl la din căruţă, şi se şi reped la noi nisce mo­ porul său alături cu Lemeni.
mai din pribegie şi emigrare. Tot ce câşti­ altă adunare, calculată însă să fiă numai cani de ai Iancului şi ne răpesc stindardul, După votarea cunoscutelor punote,
gasem cu crunte ostenele, mi-s’a dat pradă din protopopi şi alţii, cari ar fi guberna- sub cuvânt că suntem Unguri. Erau, ce-i adunarea s’a finit cu „Mărire întru cei de
focului şi mi-s’a răpit de Săcui, şi am rămas mentali. Inteliginţa însă nu s’a învoit, ci drept în Sâncel vre-o câţî-va inteligenţi sus lui Dumnezeu", cântat armonios de
ârăşî în sărăcia, de unde am început, ba a esoperat adunarea din 3 (15) Maiu. La Unguri, cari voiră să introducă în adunare consistorialistul Fulea din Sibiiu.
încă şi mai rău. adunarea din 3 (15) Maiu a curs aşa tji- stindardele unguresc!, dâr nu îndrăsniră. Actele Congresalui fiind cunoscute
încă din primăvară s’a început ferbe- cend Românimea din tot Ardâlul, ba şi După-ce a întrevenit Iancu şi ne-au recu­ din jurnalele acelui timp, socotesc a nu fi
rea. In 15 Martie isbucnesce revoluţia în Unguri jobagî, locuitori printre Români, noscut, s’a potolit lucrul. de lipsă a-le mai înşira.
Francia (Paris), ca fulgerul trece în Viena treceau veseli pe sub furcile ridicate. îm­ După serviciul divin s’a strămutat In acest an încă în primăvară, fiind
şi Peştâ, şi aşa mai departe în tetă Europa. pănaţi cu crengi verejî, cântând cântece totă mulţimea poporului în Câmpul Liber­ biserica edificată în anul 1838 şi neavând
La ideia libertăţii, Românii încă n’au ră­ haiducesci, din Chirileu cu mine şi frate- tăţii sub ceriul liber, unde s’a ţinut Con­ clopotniţă, ci numai un lemn bifurcat, în
mas neactivi, mai ales inteligenţa şi după meu Vasilie am mers mai mulţi decât 60 gresul, în care Românii s’au chiămat pe care sta un clopot cam de 50 funţl cu înscrie­
ea poporul, sătul şi gârbovit sub jugul de de inşi, apoi cât erau câmpurile, văile şi sine naţiune de sine stătătore politică şi rea : 1725, semnat Mâtâ Janos, am f&eut o
fer de secuii purtat. Mişcare mare se făcu, dâlurile nu se vedea alta, decât o mare egal îndreptăţită cu celelalte naţiuni con- frumosă, înaltă de 12 grade şi am aşeefat
adunări, ici colea. Ungurii, ca cei vinovaţi, de omeni neîntreruptă. locuitore; s’au făcut două petiţiunl: una la clopotul într’ânsa, âr lemnul care slujise