Page 30 - 1898-11

Pagina 2. G-AZETA TRANSILVANIEI Nr. 245—1898.

Vuet şi ţipet desnădăjduit stră­ din dietă. S’a lăudat Banffy, că el asupra lui: etă acesta a fost ucigaşul ma­ Cărţile fiă-eârei biblioteci bine legate
bate de alungul şi latul ţerii în si­ are încrederea Corânei şi pănă când mei tale ! Trec timpurile, chipul se înve- se aşâcjă în câte-un dulap provădut cu
nul Maghiarilor. Cu câte-va c^ile îna­ se bucură de acesta încredere, nu chesce, mucigaiul uitării începe să-l aco­ cheie şi cu câte-un sertar. In dulap sunt
inte ei jubilau si se bucurau, că la va retira. El a mai declarat, că de se pere, dâr atunci tatăl maşter îl reînoesce, aşe4ate cărţile în ordine alfabetică, după
prea înalta voinţă a monarchului va ivi necesitatea, va propune mesurî îl pune în cadre de aur şi silesce pe copii numele autorilor, având fiă care număr
Statua Hentzi se depărteză din Buda, estra ordinare faţă cu lupta oposiţiei şi •să sărute chipul ucigaşului mamei lor. deosebit, însemnat afât (pe pagina primă
pentru-ca în lecui ei se se ridice va restrînge libertatea cuvântului. Mame­ Eu nu numesc pe tatăl maşter şi pe a cărţii, cât şi pe muchea ei. In sertar se
statua împerătesei-regice Elisabeta. lucii l’au aplaudat şi s’au declarat gata ucigaşi; dâcă vreţi, îi puteţi cunosce răs păstrâză câte-un esomplar din regulamentul
O mare „victorie naţională" vedeau a-1 sprijini şi apăra cu devotament pănă foind istoria nâstră. Insă mama a fost pa­ pentru funcţionarea bibliotecilor; un re­
ei în ac6sta, şi mamelucii lui Banffy în fine, apoi cu unanimitate i-au vo­ tria mea, âr copiii, sărmana mea naţiune. Va gistru al celor ce împrumută cărţi din bi­
cântau pe tote cbrdele imDurî de tat încrederea cerută. veni timpul, când ne vom trage sănia.... bliotecă (în acest registru se află câte o
laudă „marelui bărbat" Banffy, care Din cuvintele lui Barabâs, inteligen­ rubrică pentru numărul curent, numele îm-
a sciut se stbrcă dela Cordnă un tul cetitor va ghîci, că pe cine a înţeles prumutătorului, numărul cărţii împrumutate,
„succes" atât de „strălucit". Bucu­ In spiritul lui Kossuth. sub „tatăl maşter" şi sub „ucigaşi". rjiua împrumutării şi cjiua înapoierii, cărţii
ria acesta înse nu li a ţinut mult, Şi totuşi domniile lor au îndrăsnâla împrumutate); în fine copia unui catalog
Afacerea Hentzi a provocat, după
căci etă că se publică prin minis­ cum arătăm la alt loc, furia kossuthiştilor de a-se bate în piept şi a striga, că sunt al cărţilor din acea bibliotecă. In acest
trul de resboiu un ordin de 4* că- dinastici şi leali! catalog,‘pentru distincţiune, sunt însemnate
tră armată, prin care se face cu­ Unguri într’o măsură ne mai pomenită, de­ cu litere roşii şi cu semnul unei note tote
cât dor’ la 1848. In şedinţa de alaltăerl s’au
noscut, că statua lui Hentzi se va acele cărţi, cari sunt de cuprins mai greoiîi,
spus cuvinte, cari vor rămâne „neperitâre" 0 apreţiare a bibliotecilor
aşe4a înaintea şcâlei militare de cădeţi menite pentru persone cu pregătiri mai
în analele parlamentului maghiar.
din Budapeşta, unde se stee, după cum ambulante. înalte. Acâsta pentru ca bibliotecarul să
Deputatul Bălctay a cîis: Dâcă minis­
4ice comentaru) ministrului Krieg- nu dea în mâna ţăranului cărţi nepotrivite
harnmer, ca semn neperitor al împlini- trul de răsboiii Krieghammer nu va fi alun­ Revista poporală „Albina“ din pentru priceperea lui, căci acestea îl obo­
gat din locul de unde a dat ordinul său,
rei datorinţei şi fidelităţii militare. Bucurescî şi, după ea, mai multe sesc şi-l disgustâ.
atunci naţiunea (maghiară), să-şi ia satis­ alte 4iare din România-jpublică un arti-
Acest Grdin adresat prin mi­ Administrarea. Fiă-care bibliotecă am­
facţie cum sa cuvine demnităţii şi endrei cui, în care se ocupă de bibliote­
nistrul de resboiu din Viena, co­ bulantă se dă în îngrijirea unui suboomitet,
ei naţionale. Decă ea n’o va face, va veni
mandantului corpului de armată cile Jiâstre dela Braşov. Credem de ce comitetul din Braşov şi-a înfiinţat prin
timpul, când de-asupra ţărinei, care aco­
Loblcovitz din Budapeşta, cu îndruma­ interes se reproducem şi noi acest sate. Pe lângă preşedinte, oare de obiceiă
rea de a se face cunoscut trupelor, pere pe eroii maghiari, ierburi crescute vor articul. Etă4: este preotul, în sub-comitet mai este un
aduce rouă de sânge, şi rana, care este pe
a deşteptat în sinul Ungurilor o Românii dela Braşov, pe 'cât seim, bibliotecar, un casier şi un controlor. Bi­
Golgota din Arad, va sângera de nou şi. va
mare furtună. Indignaţiunea şi ne- sunt cei dintâi, cari au introdus pentru bliotecarul ajutat de controlor, distribue şi
mulţămirea se arată mai ales în sî- striga naţiunei maghiare : ia-ţî satisfacţie. ţăranii din judeţul lor sistemul bibliotecilor primesce cărţile; el mai are datoria de a
nul Ungurilor oposiţionalî, căcî, 4*° Pichler : Să se retragă ordinul de efi ambulante. (Aceste biblioteci constau din înainta la sfârşitul fiă cărui an o dare de
pe armată, căci altfel nu veţi fi în stare a
ei, prin acbsta r.i-se batjocuresce tre­ câte 80 — 100 cărţi şi se numes3 ambulante, semă comitetului din Braşov, arătând cari
linişti opinia publică iritată. Decă şi regele cărţi de câţi cetitori au fost împrumutate
cutul şi ni-se compromite viitorul, fiind-că nu rămân permanent într’o loca­
când ni-se pune ca model de fideli­ voesce ceea-ce cjice Krieghammer, atunci litate, ci din timp în timp, de obioeiă însă pentru cetire în cursul anului.
tate şi vitejie un „trădător" de pa­ el însu-şî rupe vălul, ce naţiunea l’a pus după un an de întrebuinţare, se strămută împrumutarea cărţilor pentru cetire e
trie ca Hentzi. asupra trecutului. Pumnalul împlântat în pe rând dintr’o comună într’alta. gratuită.
Ministrul preşedinte Banffy fu inima naţiunei trebue tras afară, oăcl alt­ Formarea bibliotecilor, supravegherea Resultatele. Resultatele dobândite pănă
atacat din pricina acesta într’un mod fel ea va muri. şi dirigerea lor o are comitetul despărţă­ acum cu bibliotecile ambulante sunt forte
fbrte vehement în şedinţa de alal- Barabâs: Ruşinea îmi acopere obra­ mântului I al „Asociaţiunei pentru litera­ îmbucurătâre. In adunarea generală din
tăerî a dietei, când Banffy a fost zul, când trebue să vorbesc în acest obiect. tura română şi cultura poporului român". urmă a despărţământului braşovean al Aso­
provocat se răspundă, dăcă cu soi­ Sufletele nostre sunt turburate, că ni-se Acest comitet îşi are sediul în Braşov şi ciaţiunei, ce s’a ţ’nut vara acâsta la Bra­
rea lui s’a făcut comentarul minis- aduce o umilire atât de cumplită, drept constă din cinci membrii. Activitatea lui şov, comitetul a constatat în raportul său
strului de resboiu la porunci prea răsplată pentru nobila jertfire de sine şi se întinde peste întreg judeţul Braşovului, oficios, că aceste mici biblioteci sunt ne­
înaltă a domnitorului, şi decă ia pentru lealitatea şi fidelitatea naţiunei ma­ ale căruia comune, in număr de vre-o 30, asemănat mai bine cetite chiar şi decât
răspunderea pentru aşa ceva. De ghiare. A trebuit să ajungem, ca statua lui voesce să le înzestreze succesiv cu biblioteci. bogatele biblioteci stabile de pe la oraşe.
găba a fost declararea ministrului Hentzi să fiâ ridicată, ca obiect de învăţă­ Comitetul întocmesce bibliotecile, in­ Aşa de exemplu, UDa dintre bibliotecile
de honve4î Fejervary, că ministrul mânt, cu tendinţa de a îndemna tinerimea troducând în ele numai cărţi, pe cari mai ambulante (Biblioteca Nr. I) într'un singur
de resboiu a dat „ordinul seu vătemâ- maghiară să i fiă ruşine, că e maghiară şi înainte le-a trecut printr’o censură. Cărţile an a fost ceti ă în comuna rurală Feldiora
tor“ fără soirea guvernului ungu­ să nu-se închine decât înaintea trădă­ de cuprins păgubitor pentru moralitatea de 662 persâne. Numărul cetitorilor ar fi
resc, căci oposiţia n’a încetat cu torului. cetitorilor sunt absolut exclusa din biblio­ deci 65 pe lună. Altă bibliotecă (Nr. I),
atacurile ei în contra lui Banffy, Am aucjit de vestea unei femei vă­ teci. La întocmire se ţine sâmă pe cât se dată ţăranilor din mahalaua Braşovului-
bănuindu-1 de complicitate şi decla- duve, care cu iubire îşi strîngea la sîn pe pote, ca în fiă care bibliotecă să se afle vechiă, este cetită de 100 persone pe lună
rându-1 de om, care servesce intere­ orfanii săi. Văduva femeiă avea un bărbat, măcar eâte-un volum din tote ramurile li- şi aşa mai departe.
sele camarillei din Viena. tată maşter al copiilor. El umbla prin de­ teraturei şi sciinţelor, în aşa chip, ca nu Cifrele de mai sus indică numărul
părtări şi într’o nopte, când mama şi co­ numai ţăranul şi elevul şcolei poporale, împrumutărilor. In realitate însă numărul
piii se aflau acasă, tâlharii au năvălit la ei ci şi preotul, învăţătorul şi alte persone celor ce se folosesc de biblioteol este mult
In faţa acestei agitaţiuni Banffy cu arme ucigaşe, le-au răpit documentele, eu pregătiri mai mari din comună să p6tă mai mare, căci este obiceiîi la ţăranul ro­
şi-a luat refugiu la garda sa pururea banii, comora şi la vederea copiilor au afla în ele hrana spirituală, potrivită pre­ mân de a nu ceti cartea numai pentru
slugarnică. A convocat o conferenţă străpuns inima mamei. In sufletul copiilor gătirilor proprii. sine, ci o cetesce cu glas tare în mijlocul
a clubului liberal, în care a făcut se află întipărit chipul fioros al ucigaşului Esenţialul bibliotecilor ambulante oon- familiei, aşa că unul o cetesce, âr alţi 4 — 5
să i-se voteze încredere. In confe- şi tatăl maşter, care vrâ să ţină în disci­ stă în aceea, că esemplare din volumele ascultă.
renţa acesta el a ţinut o vorbire, în plină şi să sparie mereu pe copii, le pune cuprinse într’o bibliotecă nu se mai admit S’a constatat tot-odată, că cârciumele
care s’a ocupat cu primejdiile ce înainte chipul ucigaşului, li-1 acaţă de pă­ şi în cele l’alte biblioteci, ci fiă care din de prin comunele unde s’au înfiinţat ase­
ameninţă ţâra şi constituţia prin lupta rete, şi bieţii copii trebue să-l sufere cu ele conţine cărţi deosebite, alese şi aran­ menea biblioteol sunt mai puţin cercetate de
ce a pornit’o în potriva lui oposiţia mută resignaţiune, aruncând câte-o privire jate în modul arătat mai sus. ţăranii români, de când acestora li-s’a dat

atâta timp, l’am vândut cu 8 fl. m. c., că gres li-s’a impus a-şi împlini datorinţele, ca locul care s’a numit „Câmpul Libertăţii", narea nâstră, deşi să vedea din sat, n’a
era aşa de gros, încât doi omeni cu bra­ şi mai înainte. seu pe aşa numitul loc „Unghiul tăului". avut poftă a-se presenţa.
ţele întinse abia îl cuprindeau. Acestea t6te, Dieta din Oluşifi. între arme şi tero S’au tăiat din bercul sătesc, pe care-1 cu- Că unele ca acestea au atras aten­
precum şi satul întreg în acel an fatal, în risărl striga „unio vagy halâl" (uniune seu prinseră domni i din Yidrasău — pe care ţiunea autorităţilor ungurescl, nu e nici o
26/14 Ootomvre, s’au prefăcut în cenuşă prin morte) şi peste puţin se disolvâ, mutân- însă noi l’am reîncorporat, punând ciuhe — mirare. Nota acâsta şi avu mare înriurinţâ
rebeli. du-şl sediul în Peşta, unde vecjând, că nu ca două cară de sălcii, plopi şi alte crengi asupra susceptibilităţii Ungurilor, de aici
In August s’a descărcat asupra Chi- o mai pot duce, căci se resculară şi Sârbii verdl, s’au împlântat de două părţi de am contras ura şi invidia lor, eu şi frate-
rileului o furtună ne mai pomenită pănă şi Croaţii, precum şi celelalte naţionalităţi, drum, pănă la locul destinat adunării. S’a meu Yasilie, şi cu un cuvânt toţi Chirilenii.
atunci. Eu făcusem in anul precedent un decretară ştergerea iobăgiei, constrînşl de făcut din crengi verdl o portă de triumf, Ungurii îşi închipuiseră, oă fiind Ro­
şopru pentru vite, cu 8 stîlpl de stejar, în­ împrejurări, âr nu din compătimire pentru împodobită cu covore, aici s’a săvârşi- mânii deprimaţi prin opresiunile lor secu­
ţepenit în palant şi coperit cu trestie. Yine popor, precum le place Ungurilor a-se ţirea apei, în presenţa unei mari mulţimi lare, numai decât se vor supune; îşi uita­
furtuna de cătră amâdâ-cji-apus, ia coperi- lăuda. de popor din satele învecinate, ca St.-Măr- seră însă de maltratările de secuii suferite
şul casei vecinului Moldovan Indreica, trece Cum-că ce durere au avut ei de noi, gita, Şeuşa, Molomfalău, Miraşteu, Cerghi- de Români sclavii lor, şi-au uitat că Ro­
la mine, smulge şoprul cel mare şi-l aruncă o vedem adî cu ochii, că ar voi a-ne şterge zel, Mediaşfalău, ca la 6—700 âmenl. După mânul ţine minte.
peste uliţa de 10 stânjinî în ograda lui de pe faţa pământului, dâr Dumnedeu pu­ sânţirea apei se stropi poporul şi ’i s’a publi­ De aici încolo trebuia să fim cu mare
Muntean Dănilă, cumnatul meu, şi stogul ternicul lucră în ceriu! şi pofta lor nici cat ştergerea iobăgiei. Aveam musicanţl, băgare de sâmă, că ni-se pândia tot pasul.
lui cam de 25—30 clăi îl ridică, ca pe o când nu se va împlini. apoi două butâie de bere şi unul de vin, La Vaşarheiu nu mai puteam merge, şi po­
penă, şi peste Mureş în depărtare ca de In 6 (18) Iunie 1848 s’a publicat peste omenii s’au provăcjut cu de ale mâncării porul, care mergea, era huiduit şi maltratat.
300 stînjinl, fără a cădâ un singur snop, tot locul ştergerea iobăgiei. Chirileul era şi aşa ne-am petrecut tâtă diua în cântări Ioan Oros era mai tot în Chirileul, mai
îl pune coperit cum a fost în contenit, ca vestit pentru frate-meu Yasilie, mai pe ur­ şi voie bună. mergea câte-odată nâptea acasă. Mult timp
şi când acolo ar fi fost clădit. Ore n’au fost mă prefect. Din diare, precum „Gazeta" Cam cătră amiadî sosesce şi solgăbi- s’a ţinut la noi şi Yasilie Ardelean, cleric
acestea semnele urmărilor triste? şi „Organul Luminării", sciam tote ce vor răul Madaras Gâbor în Chirileu, să vestescă eliminat în procesul lui Lemoni. Era din
După Congresul ţinut în Blaşiîi în fi publicate şi, ca să-i prevenim, frate-meu ştergerea iobăgiei, dâr în sat nu erau de­ Orlat de loc.
;
3 (15) Maiu, Ungurii se înverşunară şi mai Yasilie, Ioan Oros cancelist la Tabla reg. cât nisce neputincioşi bătrâni, babe şi mici Ungurii de cu primăvara, din Mart e,
tare, căci unii âmenl, foşti iobagi, nu mai în Yaşarheiu, Iosif Tămaş, căplan în St.- copii, rămaşi pe pada caselor. Solgăbirăul aveau garde naţionale în tote oraşele. Noi
voiră a presta robotele şi a fi ascultători Mărgita, mai în urmă paroch în Bord, reinfecta, ba şi huiduit şi inproşcat cu petrii, Românii nu puteam desvolta nici o activi­
foştilor săi domni feudali, deşi dela Con­ făcură adunare de popor în Chirileu, în înfuriat s’a depărtat din Chirileu. La adu­ tate, gubernul, ba şi miliţia era pe partea