Page 31 - 1898-11
P. 31
Nr. 245 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 8
ocasiunea de a petrece timpul liber cu ce Pagini alese. contra propriilor supuşi, contra no ce a aruncat peste Dobilul popor
tirea de cărţi. bililor luptătoi! pentru drepturile po luptător pentru dreptate. S’a şi nu
Bibliotecile ambulante peste tot, după Luptele Italienilor pentru libertate. porului. Gldtele fura şi ele desfiin mit acestă vreme: epoca martirilor,
esperienţele făcute la Braşov, au însemnate II. ţate şi se vesti pedepsă cu mârte din al căror sânge şi lacrimi înse
folose faţă cu bibliotecile stabile. Mai faţă de fiă-care locuitor, la care se a resărit şi înflorit pe pământul mân
întâiă e cestiunea materială, care vorbesce Propaganda, pe care mai. mult va afla, că are armă! drei Italii flărea libertăţii şi a unităţii!
în lavorul lor, căci a înfiinţa biblioteci ca toţi alţii o făcuseră Carbonarii Mai mulţ! generali, între car! şi
stabile în fiă-care comună cere oheltuell în interesul ideilor de liberare a pa Pepe şi Rosarol, tură judecaţi la
mari. Bibliotecile ambulante însă, fiind mici, triei, ajunse aşa de covîrşitore, în morte printr’un simplu ordin poli SOIRILE DILEL
cât nu mult după schimbarea stă ţienesc! Norocul îi slugăd înse, de
costă puţin (abia 70—90 fl. una, fiind so »
cotit în acâstă sumă şi preţul dulapului, pânirii trancese cu cea austriacă, la putură fugi în Spania. — 7 (19) Noemvre.
1820, însufleţiţi! patrioţi crecjură, că Un proces grozav se începu-apoi
legatul cărţilor etc.) Tote la-olaltă nu costă Teatru român de diletanţi în Braşov.
mai mult, de cum ar costa o singură bi ar fi sosit plinirea vremii pentru a contra oficerilor, ce au luat parte Precum am anunţat deja în numărul tre
ridica pe faţă stâgul contra apăsă la mişcarea poporală pentru dobân
bliotecă stabilă mai cum se cade, căci în cut de Duminecă, se va da Joia viitâre,
fond micile biblioteci nu sunt, decât un torilor. direa constituţiei şi libertăţilor: 30 în 12 (24) Noemvre a. c. în noua sală de
întreg, o singură bibliotecă, der împărţită Un mic loc de revoluţie, isbuc- de oficer! fură condamnaţi la mârte concerte şi de teatru din loc, o represen-
în mai multe grupuri spre a pute fi pusă nit pe neaşteptate, le dete prilejul. şi 20 la degradări şi temniţe! Nu taţiă teatrală de cătră dame şi domni din
ast fel la îndemâna tuturor celor ce apar Mica garnishnă a orăşelului Nala, fu mai la mijlocirea comandantului aus societatea română braşovână, în scop de
ţin unui cero sâu district mai mic (de 10 revoltată de doi oficerî şi un preot, triac al trupelor, osânda la mârte a binefacere. Se vor representa următârele
—16 comune.) cu devisa: „Dumnezeu, Regele şi Cons celor 30 a fost schimbată cu — în- două piese: Musm6 , comedie într’un act
u
n
tituţia!“ în scopul de a porni mişca
Apoi schimbarea bibliotecilor dintr’o chisore pe vieţă! Doi inşi, Morelli şi de Frideric Wallis, tradusă în românesce
comună în alta, ridicarea din timp în timp rea pentru stbrcerea unei constituţii Silvati, au fost totuşi esecutaţî, ucişî de Elena Mureşianu, şi „Idil la Ţără“, co
a unora şi înlocuirea lor cu alte nouă, nu liberale şi drepte pe sâma poporului. prin glonţ. Ei primiră mârtea cu medie într’un act de Juin şi Flerx, locali-
Mica cetă, abia de vre-o 200 soldaţi,
pote să contribue, decât a ţinea mai (mult bărbăţie. Pentru sumedenia cea mare sată de Maria Baiulescu. Putem constata
se îndreptă spre oraşul Avellino
seu mai puţin în încordare atenţiunea po de alţî traşî în judecată, închisorile a(jî cu plăcere, că faţă cu acâstă represen-
(lângă Neapol).
porului, a-i deştepta curiositatea de a cu- nu mai aveau loc. Spre a face loc taţiune teatrală se observă în tote stratu
nosce nouăle cărţi şi prin rcesta a-i des- Pe drum rândurile ei sporiră în la cei de nou prinşi, esecutau, îm- rile societăţii române din Braşov un inte
chip însemnat prin cetele mar! de
yolta şi mai mult gustul de cetire. puşcându-i ca pe câni, pe o parte res fârte viu. De mult nu s’a mai arangiat
Carbonari şi miliţieni (glotaşî), ce ră din cei închişi mai demult!
11
„E o deosebită esenţială — dice ra aici teatru român de diletanţi şi publicul
săreau ca din pământ şi se adăugau Atâta sânge nobil se versa sub era tocmai doritor de aşa ceva. Mulţi s’au
portul oficios al comitetului dela Braşov
nobilei cete de luptători! In frunte umbra şi paza unei armate streine, şi grăbit a se prenota pentru bilete la re-
— „între bibliotecile ambulante, cari sunt
îşi puseră stâgul Carbonarismului: pe care n’o durea îu urmă nimic de presentaţiunea de Joi.
aşa biblioteci vii, ce pururea se
colorile negru-rcşu-albastru! ce se făcea în jur de ea, încât ld-
mişoă şi nu scapă un moment din ochii şi Fără îndoâlă, că frumosul scop, pen
In Avellino colonelul comandant lumea luâ câmpii, cum e vorba.
controlul administratorilor lor, şi între tru care se arangâză serata de binefacere,
al trupelor se dete pe partea revol In câteva c}ile opt sute de inş!
acele biblioteci bătute de praf, despre a îndemnă şi mai mult publicul nostru ro
taţilor, întră sub stâgul carbonar, fură ucişi, er vre-o doue mii de inş!
căror esistenţă poporul nici nu are cunos- mânesc să sprijinâscă cu căldură nobila în
cucerit şi el de ideia cea mare peu- erau puşi fără inimă la muncă sil
cinţă şi pe cari c}i şi nâpte le găsescl cu treprindere. Se scie, că venitul seratei e
tru care se aruncă în foc mica câtă. nică. Apoi câţi au flugit peste gra
uşile încuiate... Ţăranul chiar dâcă are destinat pentru bibliotecile poporale române
Regele Perdinand trimise con niţă, nici nu se putea tine sâmă.
cunoscinţă de esistenţă acestor biblioteci, dela sate, a căror înmulţire şi înflorire e
tra lor pe generalul Campona; tru Austriacii, pe câţî îi prindeau pe ho
s’a dedat a crede oâ-i stau pururea la dis- atât de mult dorită de toţi. Scopul fiind
pele acestuia înse trecură şi ele la pa tarele lor, fugiţi de râul de acasă,
posiţiune şi că, prin urjn&re n’are să gră- aşa-dâr de-a înainta o causă de frunte cul
trioţii revoltaţi! îi închideau şi chinuiau.
bâscă cu cetitul, căci mai este timp; timpul turală a poporului, ar fi de dorit să ia
Regele încredinţă atunc! coman
însă trece şi el tot nu-1 mai ajunge . Deşi mişcările pentru libertate parte la acestă representaţiă şi cât mai
11
da trupelor, car! aveau se-1 apere, fuseseră de astă-dată (adecă la anii mulţi fruntaşi din popor.
Constatările acestea au făcut, ca esem-
generalului Pepe, der nu scia, că 1820—1821) date numai în jurul
plul Românilor braşoveni încă de acum să Observăm, că nu s’au făcut invitări
Pepe era însu-şî capul tăinuit al Car Neapolului şi al Piemontului, prigo
găsâsoă imitatori. Românii dela Făgăraş, speciale. Darurile generâse, ce se vor face
bonarilor! Regele simţi ceva despre nirile, ce urmară după sufocarea lor,
de exemplu, au hotărît să introducă şi ei cu acâstă ocasiune, fie ca oferte, ori sol-
asta şi vru se prindă şi se închidă luară o întindere grozavă, cuprin
sistemul bibliotecilor ambulante, după mo virî la cassă peste preţ în favorul biblio
pe general, der el isbuti se scape, zând întregă Italia, căcî în cursul
delul celor dela Braşov. Comitetul central tecilor nostre poporale, vor fi achitate pe
trăgând după sine şi o parte a tru prigonirilor tiranii tot mai mult dă
(dela Sibiiu) al Asociaţiunei a adoptat şi cale Ziaristică. — După representaţiune va
pelor din garnisona Neapolului! deau de nâue şi nouă urme de cons
el acest sistem, pe care vrâ să-l recomande urma dans. Atât cu ocasiunea producţiu-
Astfel mişcarea patriotică luă în piraţii. Carbonarismul adecă se în
pentru întrâgă Transilvania şi Ungaria. nei teatrale, cât şi la petrecerea cu dans,
tinderi fârte mari, pe car!, după tinsese peste tot cuprinsul peninsu
Din mai multe părţi ale Ardâlului au în ce va urma, va cânta musica orăşenâscă
mult încungiur, multe greutăţi şi cu lei şi apucase rădăcini adânc! chiar
ceput să sosescâ la comitetul din Braşov din loc.
ajutorul Austriacilor, regele neapo- în armată.
cereri de-a li-se da ajutor pentru a şl Serata de Joi promite a ne oferi, prin
litan isbuti se o sufoce. De aceea congresul dela Verona
pută face biblioteci asemenea celor dela urmare, cea mâi plăcută distracţiune îm
Fioros e tabloul, ce ni l presentă (1822 —1823) se despărţi cu hotărî-
Braşov, er presa română din Ardâl unanim preunată tot-odată cu cel mai frumos scop
cele ce au urmat — după acâsta. rea luată de stăpânitorii (filei, că vor
s’a pronunţat fârte favorabil despre aceste de binefacere.
Regele Ferdinand a profitat in mod folosi tote mijloce trebuindâse, ca se stîr-
biblioteci. Anunţul, ce-1 publicăm în partea din
crud de biruinţa, ce a raportat’o cu pescă rădăcinile „revoluţionarilor“ şi „car
In adevăr, pentru Românii de peste urmă a numărului nostru de ac}l, conţine
ajutor strein asupra supuşilor sei: bonarilor“ şi a ori ce fel de societate as
munţi mai ales, a căror cultură naţională amănuntele.
el desfiinţa de tot armata sa (naţională cunsă.
esta atât de restrîusă pe terenul şcolar,
italiană), şi trupele streine (austriace) Epoca ce urmâză după acâstă Mare defraudare la Făgăraş. Din Fă
bibliotecile românescl, ca al doilea factor
aveau se rămână stabil în ţâră, pană botărîre a celor puternic!, e pâte cea găraş se vestesce despre o mare defrau
al educaţiunei, sunt de-o importanţă deo
s
la liniştirea desăvârşită a ei! La mai tristă, mai sfâşietore în istoria dare, mai românesce cfi hoţie, săvârşită de
sebită.
adăpostul acestor trupe apoi, el pu Italiei, prin sângele cel mult, prin cassarul comitatului Grilnfeld Ignaţ. De
tea săvârşi orî-ce fapte de răsbunare marea de lacrimi şi norii de doliu, abia s’au desmetecit cei dela Făgăraş după
lor. Din „Gazeta şi din alte diare tot scirl nu!“ Ese solgăbirâul Madaras în tindă fu ceau şi t6te întrebările se învârteau pe adăugând, că „unde-i clericul, ciârelor?
11
11
triste ni-se împărtăşeau, precum dela Mi rios, şi întrâbă, că cine a strigat. lâ.ngă aceea, că „cine v’a învăţat, ciârelor, „Noi nu seim, noi nu-i pădim paşii d-sale,
halţ, dela Luna de Arieş, persecuţiile făcute —• „Noi toţi!“ fu răspunsul. să faceţi una ca aia ? Daţi-1 afară şi n’a- noi avem năcazurile nâstre!“ Frate-meu tre
de domnii feudali etc. Sânge românesc a Era o zarvă, un chaos, o învălmăşală, veţl nici un rău; ţîpaţl gălbeza din voi, cuse Mureşul pe la hodăile unor Armeni la
u
curs deja prin Iunie şi Iulie. Mai mulţi in feţe posomorite, furiâse, când l’a pus pă ciorelor, că de nu, aici la voi ernăm . un baciu, mai ascuns între dâlurl, unde
teligenţi români, precum Micheş, Balint şi catele pe solgăbirău de s’a amestecat între — „N’avem să dăm pe nimeni, că nu era în mare strîmtorare.
alţii au fost arestaţi şi maltrataţi. Lucrurile popor. O clipă numai şi piciârele i-au ajuns ne a învăţat nimeni; -poi toţi singuri, la Intr’o sâră târziu mă pomenesc, că
se încurcau tot mai mult din di în qi, din în grindă, când a cădut jos t6te hainele olaltă, fără să ne înveţe cine-va, am socotit, vine acasă, unde puţin a şeZut. Şi-a schim
oră în oră. Acum ’şl luară Ungurii voie de pe el erau sfirticate. că aşa ni-se cuvine să facem, cari suntem bat vestmintele, că era îmbrăcat în haine
să-şi facă şi armată proprie din voluntari, Membrii comisiei, turbaţi de mâniă credincioşi înălţatului împărat , — răs românescl. Când era în casă s’a părut, că
11
cari ne fiindu-le de ajuns, ş’au permis să şi cătrăniţi, fără a-şl lua diua bună, pă pundea poporul. aude ceva sgomot şi pe ferestrii sări în
facă recrutaţie fără a fi împedecaţ'. răsesc Chirileul. „Ce va fi?“ se întrebau Aşa adl, aşa mâne, aşa poimâne, tot grădină, de acolo în cimiteriu, apoi în altă
In 4 Septemvre, fără să fi - fost încu- âmenii înfuriaţi şi cătrăniţi şi ei, um câte o vită şi un buglan de vin. Eu am ascunZătore pănă în noptea următâre, când
nosciinţaţl, ne pomenim în Ohirileu c’o co blând în sus şi în jos fără astâmpăr. fost tot între ei, ca să-i domolesc; numai avisat socrul meu, a venit cu căruţa cu
misie recrutătâre, numai civilă, nu şi mili „OrI-ce va fi, nu ne dăm feciorii numai la când se duceau cătră sâră la St.-Paul, mer trei cai, a pus fân mult în căruţă, l’a
tari mixtă, cum fusese cea din anul 1847. împăratul, aşa am jurat noi în Câmpul Li geam între popor să-l animez ,şi să ne pro- acoperit în fân şi l’a trecut în regiunile
Comisia vine la casa parochială cu vice- bertăţii la Blaşiii, şi nu ne-om călca jură vedem pe (jiua de mâne. In sâra a treia, Blaşiului.
şpanul Gaâl Miklos, solgăbirâul Madaras mântul . unii slabi de ânger s’au fost hotărît să ne Oătanele erau încuartirate pe la omeni,
11
Gabor şi Zeik Laszlo. Intră în oasă, îşi Nu trecură 7—8 dile şi ne pomenim dea pe mine şi pe frate-meu ca urditorii cari îi provedeau cu pâne, carnea o căpătau
dau solia, căruţa le-a rămas cu caii prinşi cu o companiă de cătane regulate din re a tote. Aceştia şi-au şi luat dela cei mai regulat. Erau şi doi oficerî. La un om în şura
în curte. S’a adunat popor, fără distingere gim. Carol Ferdinand, cu aceiaşi domni co curagioşi răsplata. Li-s’a astupat gura, n’au împodobită cu covâre şi lepedee, pentru
de sex şi etate, de s’a umplut curtea şi misari, cari drept răsbunare ne puseră că mai clis nimic. Pe cfiua a patra am dat al fluxul aerului se afla un locotenent numit
casa, încât nu te puteai întârce. Pe când tunele pe cap. In totă cjiua se tăia o vită meu, un june de trei ani, gras ca un pe Spiridon, Român-bănăţan. Mergeam la dân
membrii comisiei s’au făcut comotjl, aşe- şi se da un buglan de vin. Comisarii luau pene, spre tăiat. Yin tot din St.-Paul că sul şi-l întrebam: „Cum vine lucrul acesta
dându-se la masă, se aude în tindă un mur prânzul în Ohirileu, având bucătarul lor; pătăm dela groful, pe (file de plug. d-le tenente, D-Vostră miliţie împărătâscă
mur grozav, ameninţător, strigând furios: sera mergeau în St.-Paul, la groful Haller Intr’o di vin comisarii şi ne pun ace regulată faceţi şi pe esecutorii Ungurilor ?“
„Nu ne dăm feciorii cătane lui Kossuth, Ignat, şi în dl următâre ârăşî se reîntor leaşi întrebări, cu aceleaşi batjocuri, mai — „Pău, spunând adevărul, nici noi nu
ua