Page 31 - 1898-11
P. 31

Nr. 245 — 1898                                                  GAZETA TRANSILVANIEI                                                                               Padina 8


             ocasiunea  de  a  petrece  timpul  liber  cu  ce­     Pagini alese.                        contra  propriilor  supuşi,  contra  no­     ce  a  aruncat  peste  Dobilul  popor
             tirea de cărţi.                                                                            bililor  luptătoi!  pentru  drepturile  po­  luptător  pentru  dreptate.  S’a  şi  nu­
                  Bibliotecile  ambulante  peste  tot,  după   Luptele Italienilor pentru libertate.    porului.  Gldtele  fura  şi  ele  desfiin­   mit  acestă  vreme:  epoca  martirilor,
             esperienţele  făcute  la  Braşov,  au  însemnate                  II.                      ţate  şi  se  vesti  pedepsă  cu  mârte      din  al  căror  sânge  şi  lacrimi  înse
             folose  faţă  cu  bibliotecile  stabile.  Mai                                              faţă  de  fiă-care  locuitor,  la  care  se   a resărit şi înflorit pe pământul mân­
             întâiă  e  cestiunea  materială,  care  vorbesce   Propaganda,  pe  care  mai.  mult  va afla, că are armă!                             drei Italii flărea libertăţii şi a unităţii!
             în  lavorul  lor,  căci  a  înfiinţa  biblioteci   ca  toţi  alţii  o  făcuseră  Carbonarii     Mai  mulţ!  generali,  între  car!  şi
             stabile  în  fiă-care  comună  cere  oheltuell   în  interesul  ideilor  de  liberare  a  pa­  Pepe  şi  Rosarol,  tură  judecaţi  la
             mari.  Bibliotecile  ambulante  însă,  fiind  mici,   triei,  ajunse  aşa  de  covîrşitore,  în­  morte  printr’un  simplu  ordin  poli­    SOIRILE DILEL
                                                          cât  nu  mult  după  schimbarea  stă­         ţienesc!  Norocul  îi  slugăd  înse,  de
             costă  puţin  (abia  70—90  fl.  una,  fiind  so­                                                                                                                  »
             cotit  în  acâstă  sumă  şi  preţul  dulapului,   pânirii  trancese  cu  cea  austriacă,  la  putură fugi în Spania.                                               — 7 (19) Noemvre.
                                                          1820,  însufleţiţi!  patrioţi  crecjură,  că       Un  proces  grozav  se  începu-apoi
             legatul  cărţilor  etc.)  Tote  la-olaltă  nu  costă                                                                                          Teatru român de diletanţi în Braşov.
             mai  mult,  de  cum  ar  costa  o  singură  bi­  ar  fi  sosit  plinirea  vremii  pentru  a  contra  oficerilor,  ce  au  luat  parte  Precum  am  anunţat  deja  în  numărul  tre­
                                                          ridica  pe  faţă  stâgul  contra  apăsă­      la  mişcarea  poporală  pentru  dobân­
             bliotecă  stabilă  mai  cum  se  cade,  căci  în                                                                                        cut  de  Duminecă,  se  va  da  Joia  viitâre,
             fond  micile  biblioteci  nu  sunt,  decât  un   torilor.                                  direa  constituţiei  şi  libertăţilor:  30  în  12  (24)  Noemvre  a.  c.  în  noua  sală  de
            întreg,  o  singură  bibliotecă,  der  împărţită    Un  mic  loc  de  revoluţie,  isbuc-  de  oficer!  fură  condamnaţi  la  mârte  concerte  şi  de  teatru  din  loc,  o  represen-
            în  mai  multe  grupuri  spre  a  pute  fi  pusă   nit  pe  neaşteptate,  le  dete  prilejul.  şi  20  la  degradări  şi  temniţe!  Nu­  taţiă  teatrală  de  cătră  dame  şi  domni  din
             ast  fel  la  îndemâna  tuturor  celor  ce  apar­  Mica  garnishnă  a  orăşelului  Nala,  fu  mai la mijlocirea comandantului aus­      societatea  română  braşovână,  în  scop  de
             ţin  unui  cero  sâu  district  mai  mic  (de  10   revoltată  de  doi  oficerî  şi  un  preot,  triac  al  trupelor,  osânda  la  mârte  a  binefacere.  Se  vor  representa  următârele
            —16 comune.)                                  cu devisa: „Dumnezeu, Regele şi Cons­         celor  30  a  fost  schimbată  cu  —  în-  două  piese:  Musm6 ,  comedie  într’un  act
                                                                                                                                                                          u
                                                                                                                                                                  n
                                                          tituţia!“  în  scopul  de  a  porni  mişca­
                  Apoi  schimbarea  bibliotecilor  dintr’o                                              chisore  pe  vieţă!  Doi  inşi,  Morelli  şi  de  Frideric  Wallis,  tradusă  în  românesce
             comună  în  alta,  ridicarea  din  timp  în  timp   rea  pentru  stbrcerea  unei  constituţii  Silvati,  au  fost  totuşi  esecutaţî,  ucişî  de  Elena  Mureşianu,  şi  „Idil  la  Ţără“,  co­
            a  unora  şi  înlocuirea  lor  cu  alte  nouă,  nu   liberale  şi  drepte  pe  sâma  poporului.  prin  glonţ.  Ei  primiră  mârtea  cu  medie  într’un  act  de  Juin  şi  Flerx,  locali-
                                                          Mica  cetă,  abia  de  vre-o  200  soldaţi,
            pote  să  contribue,  decât  a  ţinea  mai  (mult                                           bărbăţie.  Pentru  sumedenia  cea  mare  sată  de  Maria  Baiulescu.  Putem  constata
                                                          se  îndreptă  spre  oraşul  Avellino
             seu  mai  puţin  în  încordare  atenţiunea  po­                                            de  alţî  traşî  în  judecată,  închisorile  a(jî  cu  plăcere,  că  faţă  cu  acâstă  represen-
                                                          (lângă Neapol).
             porului,  a-i  deştepta  curiositatea  de  a  cu-                                         nu  mai  aveau  loc.  Spre  a  face  loc  taţiune  teatrală  se  observă  în  tote  stratu­
            nosce  nouăle  cărţi  şi  prin  rcesta  a-i  des-   Pe  drum  rândurile  ei  sporiră  în  la  cei  de  nou  prinşi,  esecutau,  îm-  rile  societăţii  române  din  Braşov  un  inte­
                                                          chip  însemnat  prin  cetele  mar!  de
            yolta şi mai mult gustul de cetire.                                                         puşcându-i  ca  pe  câni,  pe  o  parte  res  fârte  viu.  De  mult  nu  s’a  mai  arangiat
                                                          Carbonari şi miliţieni (glotaşî), ce ră­      din cei închişi mai demult!
                                          11
                  „E  o  deosebită  esenţială   —  dice  ra­                                                                                         aici  teatru  român  de  diletanţi  şi  publicul
                                                          săreau  ca  din  pământ  şi  se  adăugau           Atâta  sânge  nobil  se  versa  sub  era  tocmai  doritor  de  aşa  ceva.  Mulţi  s’au
            portul  oficios  al  comitetului  dela  Braşov
                                                          nobilei  cete  de  luptători!  In  frunte  umbra  şi  paza  unei  armate  streine,  şi  grăbit  a  se  prenota  pentru  bilete  la  re-
            —  „între  bibliotecile  ambulante,  cari  sunt
                                                          îşi  puseră  stâgul  Carbonarismului:  pe  care  n’o  durea  îu  urmă  nimic  de  presentaţiunea de Joi.
            aşa          biblioteci vii, ce pururea se
                                                          colorile negru-rcşu-albastru!                 ce  se  făcea  în  jur  de  ea,  încât  ld-
            mişoă  şi  nu  scapă  un  moment  din  ochii  şi                                                                                              Fără  îndoâlă,  că  frumosul  scop,  pen­
                                                               In  Avellino  colonelul  comandant  lumea luâ câmpii, cum e vorba.
            controlul  administratorilor  lor,  şi  între                                                                                            tru  care  se  arangâză  serata  de  binefacere,
                                                          al  trupelor  se  dete  pe  partea  revol­         In  câteva  c}ile  opt  sute  de  inş!
             acele  biblioteci  bătute  de  praf,  despre  a                                                                                         îndemnă  şi  mai  mult  publicul  nostru  ro­
                                                          taţilor,  întră  sub  stâgul  carbonar,  fură  ucişi,  er  vre-o  doue  mii  de  inş!
             căror  esistenţă  poporul  nici  nu  are  cunos-                                                                                        mânesc  să  sprijinâscă  cu  căldură  nobila  în­
                                                          cucerit  şi  el  de  ideia  cea  mare  peu-  erau  puşi  fără  inimă  la  muncă  sil­
            cinţă  şi  pe  cari  c}i  şi  nâpte  le  găsescl  cu                                                                                     treprindere.  Se  scie,  că  venitul  seratei  e
                                                          tru care se aruncă în foc mica câtă.         nică.  Apoi  câţi  au  flugit  peste  gra­
            uşile  încuiate...  Ţăranul  chiar  dâcă  are                                                                                            destinat  pentru  bibliotecile  poporale  române
                                                               Regele  Perdinand  trimise  con­        niţă,  nici  nu  se  putea  tine  sâmă.
            cunoscinţă  de  esistenţă  acestor  biblioteci,                                                                                          dela  sate,  a  căror  înmulţire  şi  înflorire  e
                                                          tra  lor  pe  generalul  Campona;  tru­      Austriacii,  pe  câţî  îi  prindeau  pe  ho­
            s’a  dedat  a  crede  oâ-i  stau  pururea  la  dis-                                                                                      atât  de  mult  dorită  de  toţi.  Scopul  fiind
                                                          pele acestuia înse trecură şi ele la pa­     tarele  lor,  fugiţi  de  râul  de  acasă,
            posiţiune  şi  că,  prin  urjn&re  n’are  să  gră-                                                                                       aşa-dâr  de-a  înainta  o  causă  de  frunte  cul­
                                                          trioţii revoltaţi!                           îi închideau şi chinuiau.
            bâscă  cu  cetitul,  căci  mai  este  timp;  timpul                                                                                      turală  a  poporului,  ar  fi  de  dorit  să  ia
                                                               Regele  încredinţă  atunc!  coman­
            însă trece şi el tot nu-1 mai ajunge .                                                           Deşi  mişcările  pentru  libertate  parte  la  acestă  representaţiă  şi  cât  mai
                                            11
                                                          da  trupelor,  car!  aveau  se-1  apere,  fuseseră  de  astă-dată  (adecă  la  anii  mulţi fruntaşi din popor.
                  Constatările  acestea  au  făcut,  ca  esem-
                                                          generalului  Pepe,  der  nu  scia,  că  1820—1821)  date  numai  în  jurul
            plul  Românilor  braşoveni  încă  de  acum  să                                                                                                Observăm,  că  nu  s’au  făcut  invitări
                                                          Pepe era însu-şî capul tăinuit al Car­       Neapolului  şi  al  Piemontului,  prigo­
            găsâsoă  imitatori.  Românii  dela  Făgăraş,                                                                                             speciale.  Darurile  generâse,  ce  se  vor  face
                                                          bonarilor!  Regele  simţi  ceva  despre      nirile,  ce  urmară  după  sufocarea  lor,
            de  exemplu,  au  hotărît  să  introducă  şi  ei                                                                                         cu  acâstă  ocasiune,  fie  ca  oferte,  ori  sol-
                                                          asta  şi  vru  se  prindă  şi  se  închidă   luară  o  întindere  grozavă,  cuprin­
            sistemul  bibliotecilor  ambulante,  după  mo­                                                                                           virî  la  cassă  peste  preţ  în  favorul  biblio­
                                                          pe  general,  der  el  isbuti  se  scape,  zând  întregă  Italia,  căcî  în  cursul
            delul  celor  dela  Braşov.  Comitetul  central                                                                                          tecilor  nostre  poporale,  vor  fi  achitate  pe
                                                          trăgând  după  sine  şi  o  parte  a  tru­   prigonirilor  tiranii  tot  mai  mult  dă­
            (dela  Sibiiu)  al  Asociaţiunei  a  adoptat  şi                                                                                         cale  Ziaristică.  —  După  representaţiune  va
                                                          pelor din garnisona Neapolului!              deau  de  nâue  şi  nouă  urme  de  cons­
            el  acest  sistem,  pe  care  vrâ  să-l  recomande                                                                                       urma  dans.  Atât  cu  ocasiunea  producţiu-
                                                               Astfel mişcarea patriotică luă în­      piraţii.  Carbonarismul  adecă  se  în­
            pentru  întrâgă  Transilvania  şi  Ungaria.                                                                                              nei  teatrale,  cât  şi  la  petrecerea  cu  dans,
                                                          tinderi  fârte  mari,  pe  car!,  după       tinsese  peste  tot  cuprinsul  peninsu­
            Din  mai  multe  părţi  ale  Ardâlului  au  în­                                                                                          ce  va  urma,  va  cânta  musica  orăşenâscă
                                                          mult  încungiur,  multe  greutăţi  şi  cu    lei  şi  apucase  rădăcini  adânc!  chiar
            ceput  să  sosescâ  la  comitetul  din  Braşov                                                                                           din loc.
                                                          ajutorul  Austriacilor,  regele  neapo-      în armată.
            cereri  de-a  li-se  da  ajutor  pentru  a  şl                                                                                                Serata  de  Joi  promite  a  ne  oferi,  prin
                                                          litan isbuti se o sufoce.                          De  aceea  congresul  dela  Verona
            pută  face  biblioteci  asemenea  celor  dela                                                                                            urmare,  cea  mâi  plăcută  distracţiune  îm­
                                                               Fioros  e  tabloul,  ce  ni  l  presentă  (1822  —1823)  se  despărţi  cu  hotărî-
            Braşov,  er  presa  română  din  Ardâl  unanim                                                                                           preunată  tot-odată  cu  cel  mai  frumos  scop
                                                          cele  ce  au  urmat  —  după  acâsta.  rea luată de stăpânitorii (filei, că vor
            s’a  pronunţat  fârte  favorabil  despre  aceste                                                                                         de binefacere.
                                                          Regele  Ferdinand  a  profitat  in  mod  folosi tote mijloce trebuindâse, ca se stîr-
            biblioteci.                                                                                                                                   Anunţul,  ce-1  publicăm  în  partea  din
                                                          crud  de  biruinţa,  ce  a  raportat’o  cu  pescă rădăcinile „revoluţionarilor“ şi „car­
                  In  adevăr,  pentru  Românii  de  peste                                                                                            urmă  a  numărului  nostru  de  ac}l,  conţine
                                                          ajutor  strein  asupra  supuşilor  sei:  bonarilor“ şi a ori ce fel de societate as­
            munţi  mai  ales,  a  căror  cultură  naţională                                                                                          amănuntele.
                                                          el desfiinţa de tot armata sa (naţională  cunsă.
            esta  atât  de  restrîusă  pe  terenul  şcolar,
                                                          italiană), şi trupele streine (austriace)          Epoca  ce  urmâză  după  acâstă              Mare  defraudare  la  Făgăraş.  Din  Fă­
            bibliotecile  românescl,  ca  al  doilea  factor
                                                          aveau  se  rămână  stabil  în  ţâră,  pană  botărîre  a  celor  puternic!,  e  pâte  cea  găraş  se  vestesce  despre  o  mare  defrau­
             al  educaţiunei,  sunt  de-o  importanţă  deo­
                                                                                                                                                                             s
                                                          la  liniştirea  desăvârşită  a  ei!  La  mai  tristă,  mai  sfâşietore  în  istoria  dare,  mai  românesce  cfi   hoţie,  săvârşită  de
            sebită.
                                                          adăpostul  acestor  trupe  apoi,  el  pu­    Italiei,  prin  sângele  cel  mult,  prin  cassarul  comitatului  Grilnfeld  Ignaţ.  De
                                                          tea  săvârşi  orî-ce  fapte  de  răsbunare marea  de  lacrimi  şi  norii  de  doliu,       abia s’au desmetecit cei dela Făgăraş după
            lor.  Din  „Gazeta   şi  din  alte  diare  tot  scirl  nu!“  Ese  solgăbirâul  Madaras  în  tindă  fu­  ceau  şi  t6te  întrebările  se  învârteau  pe  adăugând,  că  „unde-i  clericul,  ciârelor?
                                                                                                                                                                                               11
                            11
            triste  ni-se  împărtăşeau,  precum  dela  Mi­  rios, şi întrâbă, că cine a strigat.       lâ.ngă  aceea,  că  „cine  v’a  învăţat,  ciârelor,  „Noi  nu  seim,  noi  nu-i  pădim  paşii  d-sale,
            halţ,  dela  Luna  de  Arieş,  persecuţiile  făcute   —• „Noi toţi!“ fu răspunsul.         să  faceţi  una  ca  aia  ?  Daţi-1  afară  şi  n’a-  noi  avem  năcazurile  nâstre!“  Frate-meu  tre­
            de  domnii  feudali  etc.  Sânge  românesc  a      Era  o  zarvă,  un  chaos,  o  învălmăşală,   veţl  nici  un  rău;  ţîpaţl  gălbeza  din  voi,  cuse  Mureşul  pe  la  hodăile  unor  Armeni  la
                                                                                                                                        u
            curs  deja  prin  Iunie  şi  Iulie.  Mai  mulţi  in­  feţe  posomorite,  furiâse,  când  l’a  pus  pă­  ciorelor, că de nu, aici la voi ernăm .  un  baciu,  mai  ascuns  între  dâlurl,  unde
            teligenţi  români,  precum  Micheş,  Balint  şi   catele  pe  solgăbirău  de  s’a  amestecat  între   —  „N’avem  să  dăm  pe  nimeni,  că  nu   era în mare strîmtorare.
            alţii  au  fost  arestaţi  şi  maltrataţi.  Lucrurile   popor.  O  clipă  numai  şi  piciârele  i-au  ajuns  ne  a  învăţat  nimeni;  -poi  toţi  singuri,  la   Intr’o  sâră  târziu  mă  pomenesc,  că
            se  încurcau  tot  mai  mult  din  di  în  qi,  din   în  grindă,  când  a  cădut  jos  t6te  hainele  olaltă,  fără  să  ne  înveţe  cine-va,  am  socotit,  vine  acasă,  unde  puţin  a  şeZut.  Şi-a  schim­
            oră  în  oră.  Acum  ’şl  luară  Ungurii  voie   de pe el erau sfirticate.                 că  aşa  ni-se  cuvine  să  facem,  cari  suntem  bat  vestmintele,  că  era  îmbrăcat  în  haine
            să-şi  facă  şi  armată  proprie  din  voluntari,   Membrii  comisiei,  turbaţi  de  mâniă  credincioşi  înălţatului  împărat ,  —  răs­  românescl.  Când  era  în  casă  s’a  părut,  că
                                                                                                                                       11
            cari  ne  fiindu-le  de  ajuns,  ş’au  permis  să   şi  cătrăniţi,  fără  a-şl  lua  diua  bună,  pă­  pundea poporul.                   aude  ceva  sgomot  şi  pe  ferestrii  sări  în
            facă recrutaţie fără a fi împedecaţ'.         răsesc  Chirileul.  „Ce  va  fi?“  se  întrebau    Aşa  adl,  aşa  mâne,  aşa  poimâne,  tot   grădină,  de  acolo  în  cimiteriu,  apoi  în  altă
                  In  4  Septemvre,  fără  să  fi  -  fost  încu-  âmenii  înfuriaţi  şi  cătrăniţi  şi  ei,  um­  câte  o  vită  şi  un  buglan  de  vin.  Eu  am  ascunZătore  pănă  în  noptea  următâre,  când
            nosciinţaţl,  ne  pomenim  în  Ohirileu  c’o  co­  blând  în  sus  şi  în  jos  fără  astâmpăr.  fost  tot  între  ei,  ca  să-i  domolesc;  numai  avisat  socrul  meu,  a  venit  cu  căruţa  cu
            misie  recrutătâre,  numai  civilă,  nu  şi  mili­  „OrI-ce  va  fi,  nu  ne  dăm  feciorii  numai  la  când  se  duceau  cătră  sâră  la  St.-Paul,  mer­  trei  cai,  a  pus  fân  mult  în  căruţă,  l’a
            tari  mixtă,  cum  fusese  cea  din  anul  1847.  împăratul,  aşa  am  jurat  noi  în  Câmpul  Li­  geam  între  popor  să-l  animez  ,şi  să  ne  pro-   acoperit  în  fân  şi  l’a  trecut  în  regiunile
            Comisia  vine  la  casa  parochială  cu  vice-  bertăţii  la  Blaşiii,  şi  nu  ne-om  călca  jură­  vedem  pe  (jiua  de  mâne.  In  sâra  a  treia,   Blaşiului.
            şpanul  Gaâl  Miklos,  solgăbirâul  Madaras  mântul .                                      unii  slabi  de  ânger  s’au  fost  hotărît  să  ne   Oătanele erau încuartirate pe la omeni,
                                                                 11
            Gabor  şi  Zeik  Laszlo.  Intră  în  oasă,  îşi    Nu  trecură  7—8  dile  şi  ne  pomenim  dea  pe  mine  şi  pe  frate-meu  ca  urditorii  cari  îi  provedeau  cu  pâne,  carnea  o  căpătau
            dau  solia,  căruţa  le-a  rămas  cu  caii  prinşi  cu  o  companiă  de  cătane  regulate  din  re­  a  tote.  Aceştia  şi-au  şi  luat  dela  cei  mai  regulat. Erau şi doi oficerî. La un om în şura
            în  curte.  S’a  adunat  popor,  fără  distingere  gim.  Carol  Ferdinand,  cu  aceiaşi  domni  co­  curagioşi  răsplata.  Li-s’a  astupat  gura,  n’au  împodobită  cu  covâre  şi  lepedee,  pentru
            de  sex  şi  etate,  de  s’a  umplut  curtea  şi  misari,  cari  drept  răsbunare  ne  puseră  că­  mai  clis  nimic.  Pe  cfiua  a  patra  am  dat  al  fluxul  aerului  se  afla  un  locotenent  numit
             casa,  încât  nu  te  puteai  întârce.  Pe  când  tunele  pe  cap.  In  totă  cjiua  se  tăia  o  vită  meu,  un  june  de  trei  ani,  gras  ca  un  pe­  Spiridon,  Român-bănăţan.  Mergeam  la  dân­
            membrii  comisiei  s’au  făcut  comotjl,  aşe-  şi  se  da  un  buglan  de  vin.  Comisarii  luau  pene,  spre  tăiat.  Yin  tot  din  St.-Paul  că­  sul  şi-l  întrebam:  „Cum  vine  lucrul  acesta
            dându-se  la  masă,  se  aude  în  tindă  un  mur­  prânzul  în  Ohirileu,  având  bucătarul  lor;  pătăm dela groful, pe (file de plug.  d-le  tenente,  D-Vostră  miliţie  împărătâscă
            mur  grozav,  ameninţător,  strigând  furios:  sera  mergeau  în  St.-Paul,  la  groful  Haller   Intr’o  di  vin  comisarii  şi  ne  pun  ace­  regulată  faceţi  şi  pe  esecutorii  Ungurilor  ?“
             „Nu  ne  dăm  feciorii  cătane  lui  Kossuth,  Ignat,  şi  în  dl   următâre  ârăşî  se  reîntor­  leaşi  întrebări,  cu  aceleaşi  batjocuri,  mai  — „Pău, spunând adevărul, nici noi nu
                                                                        ua
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36