Page 32 - 1898-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245—1898

hoţia săvârşită de Fabian Marsovits, se­ cu totul încrederea în neguţători şi nu mai D-şora Leontina Gărtner. Piarul din ţiu, a impresionat atât de plăcut, încât nu
cretar de stat trimis ca director al herge- vrâu să împrumute acestora bani. Din America „Baston Eveniny Transcript" scrie
ne mai putea sătura de a-1 asculta.']
liilor de stat din Făgăraş, care a furat causa asta comerciut merge rău de tot. următârele despre splendida reuşită a unui
Cătră 11 ore se începe şedinţa în sala
cjecî de mii de florini din banii încredinţaţi Orisa acâsta, care însâmnă cea mai gro­ concert dat de d-şora Gărtner, cunoscuta de prelegeri. Preşedintele, d-l loan Pop,
lui, şi âtă că acum Grilnfeld Ignaţ Ta în­ zavă decadenţă a moralităţii şi omeniei, nostră concetăţână: „D-şora Gărtner, a se­ prin un cuvânt de binevântare declară des­
trecut. Jupanul Grunfeld a pus mâna pe este a se mulţămi stăpânirei, care a um­ cerat un astfel de entusiasm, încât merită chisă şedinţa. Imediat luâ cuvântul Rev.
80,000 fl. şi a luat cu ei frunza ’n buză. plut biât-a Marmaţiă cu Jidani. Aceştia prin deosehita atenţiune. D-şora Gărtner, o damă
Dn. Vicariu, arătând scopul întrunirii de
El a pus mâna nu numai pe banii comita­ lăcomia şi şarlataniile lor au pus bine tînără din Germania (? — Red), care de
acjl şi punând la inimă fiă-căruia însemnă­
tului, ci şi pe ai orfanilor, ce i încredin­ orl-ce credit, au păpat totă omenia, căci present petrece în New-York, manuâză cu tatea rolului, ce 1 are învăţătorul în timpul
ţase lui spre „chivernisire" fişpanul Guido — cjice „A-ny“ —• nu esistă comitat în perfecţiune instrumentul său, cello, şi jocul
de ac}I, în fine împlâră darul şi ajutorul
Bausznern. Hoţul e urmărit acum de gen- ţâră, unde să se găsâscă atâtea acte false său brilant a însufleţit pe toţi, câţi l’au as­
lui Dumne4eu peste activitatea de a4l a
darml şi poliţie, dâr slabă nădejde de a fi şi falsificate, ca în Maramureşul cel ji- cultat. Dânsa e de o înfăţişare drăgălaşă reuniunei. învăţătorii ascultă în piciore
prins. S’a pornit o strictă cercetare, pen­ dovit. şi jocul ei plin de spirit, âră technica aceste sfaturi adevărat părintescl, âr pe fe­
tru a-se constata suma furată, care se crede, artistică îî câştigă onorea de a fi prima
Noua cale ferată dela Sighişora la ţele lor ai fi putut ceti şopta : în adevăr,
că e mai mare de 80,000. Pe urma lui artistă în cello în Statele-Unite . — Feli­
u
Agnita s’a terminat şi s’a predat clilele după atâtea sacrificii şi ani de muncă, ai fi
Grunfeld vor plăti ârăşl „Valahii", că de cităm şi noi pe tînăra domnişâră!
acestea comunicaţiunei. Noua liniă s’a con­ binemeritat locul altora!“ „Să trăâscă",
ce sunt ei în ţâra acâsta, dâcă nu să-i plă-
struit pe cheltuâla comitatului Târnavei răsunâ puternic, âr faţa emoţionată a ne­
tâscă pe toţi, âr ce le mai rămâne, să li-se Un nou călindar românesc, pilele aces­
mari, are o întindere de 50 chilometri şi tea va apărâ la BucurescI un nou călindar întrecutului muncitor e traversată de două
bată la dobă pentru dare.
a costat 989,000 fl. Ohilometrul s’a venit românesc, care se va numi „ Călindarul Mi- lacreml.
în 19,800 fl. Cheltuelile au de-a le purta La cetirea apelului nominal răspund
Serbare în amintirea lui Stroescu. Mâne nervei", editat şi lucrat de noul institut de
locuitorii comitatului peste tot, venitele u 26 membri ordinari, 2 fundatori şi câţl-va
Duminecă, în 8 (20) Noemvre e., se va cele­ arte grafice şi editură „Minerva al d-lor
nouei linii ferate însă de sigur, că nu vor ajutători. Incassarea taxelor se face prin o
bra în capela română din Groverl un pa­ Filip, Moroian, PopovicI şi Tălăşescu. Noul
fi ale lor, ci le vor folosi cei ce au pute­ comisiune de doi membri.
rastas în memoria fericitului Mihail Stro­ călindar va fi unic în felul său, cuprin4ând
rea în mână. Aşa s’a întâmplat şi cu alte Urmâză punctul 4 din program: trac-
escu, âr la 2 ore d. a. va urma în sala de un material forte ales şi bogat, cu mulţime
linii ferate construite în cea mai mare tarea bucăţii de cetire „Pruncul bun" cu
desemn a seolelor române din loc îm­ de ilustraţiunî artistic esecutate şi în dife­
parte cu bani storşl de pe spinarea contri­ elevii din desp. al II-lea, lecţiune practică
părţirea hainelor între învăţăceii români rite colori. Lipsa unui asemenea călindar
buabililor români. de învăţ, local V. Farcăş. O critică severă
dela meserii, procurate din fundaţiunea „Mi­ a fost forte simţită pentru familiile frun­
a urmat acestei lecţiunî, au fost multe pă­
hail şi Elisa Stroescu!“ taşe române, cari sigur, îl vor saluta cu
Furt. Ni se comunică, că Joi noptea reri şi pro şi contra pănă ce sa trecut la
bucuriă. Preţul va fi 80 cr. (plus 10 cr.
s’au întâmplat în Braşovul-vechiii două ca­ cetirea disertaţiunei „Munca şi cruţarea".
Vinurî falsificate. De când a ajuns şi porto).
şuri de furt. Anume, văduvei Iuliana Gus- D-l G. Vlad, autorul disertaţiei, şl-a dat
negoţul cu vinuri pe mâna Jidanilor, fal­
beth ’i-s’au furat două gâsce şi un ham de Concert. Musica orăşenâscă va con­ multă ostenâlă şi ar fi nimerit’o mai bine
sificarea acestei beuturi a luat şi la noi
cal, âr locuitorului G. BrendOrfer ’i-s’au fu­ certa mâne sâră, Duminecă, la otel „Eu­ cred, dâcă ar fi cetit’o într’o adunare de
întinderi grozave. In Budapesta s’au găsit
rat tote rufele, ce erau întinse pe funiă, ca ropa", având un program bogat şi ales, popor, ba ar merita să se şi publice într’o
de ourend forte mari cantităţi de vinuri
să se usuce. Ambii păgubaşi locuesc în constătător din 10 punote, între cari şi o foiă poporală. Pentru zelul şi ostenâlă pres­
falsificate, âr acum s’a întâmplat acelaşi
Strada de mijloc. piesă nouă românâscă: Fantasie despre tată i-s’a esprimat mulţămită protocolară.
lucru la Oluşiii. Dâr nu numai Cluşiul, ci
cântecul român „Norocul perdut" de Hum- Procesul verbal din adunarea trecută,
tâte oraşele din Ardeal, după cum se Cununii. Mâne în 8 Nov. v. se cu­
mel. începutul la 8 ore. Intrarea 30 cr. după cetire, se verifică; asemenea se ce­
crede, sunt pline de vinuri falsificate. Din nună d-şora Maria D. Sibian din Braşov
tesc raportele comitetului şi al cassarului,
cercetările de pănă acum se vede, că vinu­ cu d 1 Nae Georgescu în comuna Poiana, Doue calfe de prăvăliă, tineri români,
rile falsificate au fost aduse în Ardeal dela judeţul Ialomiţa (România). — Fiă într’un cari amândoi vorbesc limba română, ger­ se primesc fără observări şi autorilor li-să
milionarul Kann Armin din Cinclbisericl, ceas bun! mană şi maghiară, doresc să afle aplicaţiă; dă absolutorul.
unul la manufactură, âr altul la băcăniă. Pentru ţinerea adunărei de primă­
care a transportat şi în Budapesta numă- — D-nul Vasile I. Târâş din Satu­
rose vagone de vinurî falsificate. El vindea lung (Săcele) şi d-ra Susana 0. Trandaburu, A-se adresa la administraţia clarului nostru. vară s’a ales comuna DeşanI, cu care oca-
siune va ţinâ lecţiune practică învăţ, local
vinul transportat gata la locuinţă cu câte fiica d-lui Oprea Trandaburu din Puroă-
V. Turdean, âr disertaţiune S. Spuderca
12—16 cr. litrul. Unui cumpărător dela renl, se vor cununa mâne, Duminecă, în 8 Adunare de învăţători.
Oluşiii i s’a oferit în cinste întreg vinul (20) Nov. în biserica română gr. or. din învăţ. în Şona.
S’a primit unanim propunerea venită
cumpărat, precum şi mai multe sute de Purcărenl. Ilenî, 12 Nov. n. 1898.
florini pe de-asupra, ca să tacă şi să-şî re­ dela preşedintele desp. Sibiiu, prin care se
— D-l loan I. Stănescu din Gernat şi Despărţământul reuniunei învăţători­
tragă pîra ce a înaintat’o contra falsifica­ recârcă şi acest desp. a întreveni la Prea
d-ra Maria I. Bortoş, tot de-acolo, se vor lor români gr. cat. din Vicariatul Făgăra­
torului, dâr cu tote acestea nu şi-a retras’o. Ven. Consistor pentru edarea unei foi pe­
cununa mâne, Duminecă, în biserica S-lui şului şi-a ţinut adunarea de tomnă în 6 dagogice. S’a însărcinat biroul desp. ca să
Afacerea e acum în cercetare. 0 făie din
Niculae diu Oernat. Noemvre n. în sala scolei gr. cat. din
Oluşiii spune, că un neguţător de vinuri se pună în înţelegere cu Tipografia semi-
Dorim fericire tinerelor părechl! Ilenî. A luat parte aprope totalitatea mem­
de acolo şi-a adus dela Kann Armin 10 narială din Blaşiti, eventual şi cu alte ti­
brilor în frunte cu neobositul preşedinte pografii pentru tipărirea a 40 esemplare din
butoie de vin. L’a cumpărat ca vin vechiu Tunete şi trăsnete în Noemvre. Din
onorar, Revd. Dn. Vicariu B. Raţiu ; apoi
minunat cu câte 12—14—16 cr. litrul, după Roit, comit. Bihorului, se scrie, că clilele Statutele reuniunei, deore-ce în despărţă­
învăţ, dela scola comunală, mai înainte mânt numai doi membri au statute, âr de­
calitate, şi adus gata acasă. Lunea trecută acestea asupra acelei comune s’a deslăn-
grăniţărâscă din Copăcel, precum şi un sele întrevenirl la On. comitet central nu
poliţia a confiscat alte 8 butoie de vin, ce ţuit o mare furtună, însoţită de trăsnete,
frumuşel număr de popor din loc în frunte au avut resultat.
au sosit dela CincI-bisericI, âr Marţi de ca în dricul verei. Trăsnetul a lovit în casa
cu vrednicul lor părinte sufletesc Gornea. Urmând, în fine, alegerea comitetului
asemenea au fost confiscate vinurile din unui locuitor, cu numele loan Luncan. Pe
La 9 ore a. m. toţi cei preserîţl iau şi a delegaţilor pe un nou period de un
două pivniţl mari. Aceste vinuri, cari nici lângă totă plâia torenţială, casa a ars
parte în corpore la serviciul divin. Bise­ an, cu escepţiunea unui delegat şi a cas­
n’au văcjut viţa de viie, se vindeau ca „vi­ aprope total.
rica, îndesuită de lume, ne-a surprins plă­ sarului, s’au reales toţi cei vechi.
nuri fine vecin*.
Numire. Ministrul de justiţie a numit cut, fiind obicinuiţi a vedâ atâta popor nu­ Abia cătră 7 ore sâra, preşedintele
Crisă de bani în Maramureş. O fâiă pe practicantul dela judecătoria cercuală mai în cjiua de Pascl. Cântările au fost închise adunarea, mulţămind celor presenţî
ungurâscă din Maramureş se plânge, că din Reghinul săsesc, Parteniu Barbu, vice- esecutate de cătră învăţători în cor cu fru­ şi cu deosebire Rev. Dn. Vicar pentru
băncile ungurescl de acolo, câte au rămas notar la judecătoria de cerc din Sebeşul mos succes, âr cuvântul dela finea servi­ bunăvoinţa, cu care ne-a onorat, partici­
încă nebancrotate pănă acum, şi-au perdut săsesc. ciului, rostit de Rev. Dn. Vicariu B. Ra­ pând neîntrerupt dela 9 ore diminâţa, aşa
seim; pe noi ne-au jurat să fim credin­ 4ilele la Chirileu, scotea omeniB într’nn tot am fi mai avut, însă nu aveam muniţie: dali a-i folosi ca jobagl, au surpat cope-
cioşi şi ministeriului unguresc". rît, îi înturna în drâpta, în stânga, aşa 4i- praf de puşcă, glonţe, apoi armele erau de rişul bisericii şi s’au dus la locurile de
Comisia veni ârăşl cam prin 14—15 când mai nimica totă. Aici chiar în gura diverse sisteme, unele cu cremene, altele unde îşi trăgeau originea, rămânând bise­
Septemvre, când la Blaşiti se întrunise adu­ Secuimel trebuia să fiă o prefectură mai cu capse. S’a făcut o colectă de 60 fl. m. rica de zid nestricată. Dela acest făgădău
narea cea armată. Nu apucase a-se aşe4a prefecţionată, dâr ce să faci ? — că nu ne c., şi pe tribunul Petru Bontă, teolog din trebuia armata trimisă înainte să tragă un
la masă şi sosesce un călăreţ diu D.-S.- avea nimeni de grijă! Apoi să putâ vedâ Şeuşa, l’a trimis frate-meu în sâra aceea la cordon pănă în Chirileu. Povăţuitorii erau
Mărtin, dă o scrisâre vice-şpanului Gâl desastrul ce trebue să urmeze, că fără mij- Mediaş, să cumpere praf, capse, glânţe, Alexandru Ludoşi, feciorul protopopului din
Miklos, o desface, i-se schimbă faţa, se lâce, fără omeni esercitaţl, fără arme, nu alice de lupi, cremeni, cu un cuvânt tot Ludoş, şi Alexandru Boer, feciorul proto­
uită spăriaţî unii la alţii, dau scrisorea unii e modru să efeptuescl ceva lucru de is­ ce trebuesoe pentru armele de diverse sis­ popului din Lechinţa. Aceştia sosind la fâ­
dela alţii, se scolă, şi se duc cu scrisorea la pravă. teme, ce aveam. Nâptea am petrecut’o în gădău, au zăbovit, prin4ând pe făgădar, sub
locotenentul Spiridon. Şi pentru el era o Peste vre-o câte-va 4he am mers la voie bună. cuvânt, că a înjurat pe Români, că de ce
scrisâre dela majorul Glococian, o desfaoe Blaşiîi. Am aflat pe Domnul Axentie lângă Diminâţa următâre prin Craifalău, se prind ei cu domnii.
şi numai decât dă aspră poruncă, să se bată satul Blaşiîi eserciindu-şî pe omenii săi în­ suind dâlul am ajuns în Bord, aici ârăşl Cordonul s’a întâr4iat a-se pune în
toba şi să pornâscă cătră Blaşiîi. Carnea armaţi bine, de îţi era mai mare dragul să am petrecut o nopte, că doră va sosi tri­ aplicare, căci cealaltă parte a armatei sub
nu era fârtă, cătanele o scoteau din' cas- te uiţi la ei. I-a dat fratelui meu invia- misul Bontă, însă n’a sosit Cam pe la 8 conducerea fratelui meu, a întrat în St.-Paul
trone, cum o găseau. Era o privelisce, de-ţl ţiune să întorcă acasă şi să întreprindă ore am pornit prin Şeulia, Ogra, pe drumul mai din jos de locul, unde e acum gara
era drag să te uiţi la ei. Feciorii erau mai desarmarea domnilor, cari se vor afla în ţării. călei ferate. In capul satului la fântâniţe,
toţi Români. prefectura sa. Din sus de Ogra armata s’a împărţit i-a eşit înainte plebanul catolic Kolozsi
Peste vre-o două 4^ e s a Am reîntors, şi lângă cei cu care mer­ aşa, ca jumătate să înainteze pănă la fă- Jânos, groful cel tinăr Haller Lajos şi vre-o
’ reîntors şi
fratele meu Vasilie. El ne-a enarat, cum a serăm noi la Blaşiîi, s’au asociat din satele gădăul ce era lângă drumul ţârii. Acest patru kossuth-husarl. Imbiindu-se de paoe,
decurs acea adunare înarmată, la care a pe unde treceam mulţime de popor armat fâgădău, era ca o fortărâţă, construit în au întins mâna fratelui meu ; el însă a re-
asistat şi comisariul ministerial, Vaj Miklos, din Capâlna, St.-Măria, Cetatea de Baltă, 1834 din biserica ungurâscă din Chirileu, fusat a-i da mâna. Plebanul vă4ându-se re-
cum s’a constituit comitetul de pacifica- Tătârlana, şi alte sate din prefectură. Am pe care cei 17 Unguri armaliştî, pe cari îi fusat, a tras pistolul de două-orl fără a-se
ţiune ş. c. 1. sosit pe însărate în Şomfalău la protopopul aveau conţii din St.-Paul în timpurile, descărca, apoi printre mulţimea cu cai ageri
A început a-şl organisa şi el prefec­ Nemeş, care avea şi dânsul un fecior stu­ când erau datori în insurecţiunl a-i pune oa nisce smei, au trecut pe la curtea din
tura. A pus în lucrare facerea de lănci. dent în Blaşiîi. Protopopul ne-a primit cu pe picior de resbel, dâr venind în desve- sus, unde locuia Haller Lajos, şi peste rîtul
Un obşitar din St.-Paul, Vicu, venia în tote musicanţi şi sâra am cinat la dânsul. Arme tudine insurecţiunea şi voind domnii feu­ pe care era să fiă tras cordonul, pe dina-