Page 33 - 1898-11

Nr. 245 - 1898 GAZETA TRANSILVANIEI P gina 5.

■că nici n’a putut prândi, mulţumindu-se nu- Din şedinţa comitetului desp. I. al e) Premiile se vor distribui acelor
<mai cu dejunul ce-1 va fi luat acasă îna­ „Asociaţiunei" ţinută în 5 (17) Noemvre doui lucrări, cari vor fi judecate ca cele
inte de plecare ; d-sa mai preferi a petrece 1898. mai bune, şi anume: prima va fi premiată
între învăţător! a-le da desluşiri unde se Andreiu Bârseanu, Nicolae Bogdan, cu suma de 20 {doui-cţed) corone, a doua cu Gunoiul verde.
cereau şi a contribui astfel la frumosa reu­ direct, desp. notarul comit. 10 ($ece) cordne. Pe când la noi plugarii în mare parte
nită a adunărei de adl. 01 uşi ti, 10 Noemvre n. 1898 nici cu gunoiul obicinuit dela animalele de
Sera luarăm parte cu toţii la masă, Premii pentru învăţători. (adresa: Szechenyitir nr. 23). casă nu sciu gunoi cum se cade pământul,
în casa părinţilor învăţătorului. Masa a C o n c u r g . Presidiul reuniunei înv. gr. cat. din comi­ er gunoiele provenite din minerale, precum
fost bogată şi ne-am ospătat bine, căci e sarea, varul, cenuşa ş. a. nu se între-
Comitetul central al „Reuniunei* în­ tatul Oluşiului.
4
acâsta ni-a fost şi prântjul şi oină. Nu au buinţeză mai de loc, pe atunci plugarii
văţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei" escrie lacob Mnreşian,
lipsit nici toastele, între cari amintesc al harnici de prin alte ţări, ba ici colea chiar
concurs de premii pentru elaborarea urmă- preşedinte.
Ev. Dn. Vicar pentru stăpânii casei, al şi de pe la noi, în economiile purtate mai
târelor teme :
preşed. I. Pop pentru D-l Vicar, al par. înţelepţesce au început a întrebuinţa şi
1) „încât s’ar pute delâtura prin lă­ Lite ratară.
Cornea pentru învăţători, al învăţător. A. gunoiul verde pentru gunoirea şi îngră-
ţirea cunoscinţelor naturale credinţa de­
Stroia pentru păr. Cornea, care a imitat Cultura Plantelor. Din preţiosul şarea pământului.
şartă şi superstiţiunile din popor?"
forte bine frumosul esemplu al şefului său, „Manual de agricultură raţională" al d-lui Sub gunoiu verde se înţeleg tote acele
2) „Să se arate importanţa studiului
participând cfiua întrâgă fără întrerumpere George Maior, profesor la şcola centrală de plante verdl, cari crescute pe pământul
religiunei în şoâla poporală". agricultură dela Ferăstrău, în BucurescI, a
şi luând parte activă la desbaterea şi pre- arător, cu ocasiunea aratului se întorc sub
3) „Datorinţele învăţătorului ca cres­ apărut în Tipografia „A. Mureşianu" din
eisarea unor cestiunl de importanţă, âr Braşov, partea II. Fitotechnia seu cultura brazda de pământ, ce se ară cu plugul,
cător faţă de direcţiunea greşită a socia­
pe de asupra oferind şi frumos aiutor la specială a plantelor. Acest volum se estinde pentru-ca să se potă asimila şi întrupa
lismului modern".
cassa Reuniunei nostre. Durere, că alţi pe 611 pagine, format mare şi conţine în acolo ârăşl pământului, din care au crescut
Premiul pentru fiă-care temă e de
preoţi, nici măcar cei din nemijlooită apro­ text 202 figuri. Cuprinsul e forte bogat, Ou cât plantele numite sunt mai multe
5 fl. Un premiu este pus de M. On. D. Iu­ arătând cu de-amăruntul soiul, modul de
piere n’au aflat cu oale a se presenta. şi cu cât sunt de un soi ii mai bun şi mai
lian Ancean preot gr. cat. din Surduc; cultură, bolele şi vindecarea lor etc. pentru
Buna înţelegere, interesul, seriositatea unul de On. D. Teofil Grigorescu, învăţător fiă care plantă, precum cereale (tot felul ales, cu atât şi gunoiul verde produs din
şi zelul membrilor manifestat cu acâstă primar la şcbla gr. cat. din Lăpuşul un- de bucate, ca grâu, săcară, orz, ovăs. orez, ele se va face mai bun şi mai preţios.
ocasiune ne îndreptăţesce a spera, că acest gureso şi unul din cassa reuniunei. mei ti, cucuraz, hrişcă, etc.); apoi mazere, După cum se scie, plantele verdl conţin
despărţământ îşi va înplini chemarea. Estensiunea operatului are săfiă3—4 linte, măzăriche, rapiţă, mac, şofran hemeiă, cel mai mult azot, care contribue la nu-
in, cânepă, tutun, cartofi, tot felul de sfecle
Un membru. cole format cuart. Terminul lucrârei: Du­ hren, curechiu şi alte multe. Apoi diferitele trirea sămenăturilor într’un mod forte bine­
mineca Tomei anul 1899, pe când opera­ plante de nutreţ, ca lucemă, trifoiil, mohor, făcător. Azotul numit, ajungând prin arat
cucuruzul verde de nutreţ, diferite compo- în partea'mai din jos a pământului, de acolo
tele sunt de a-se subşterne la comitetul
ULTIME SOIRI central, dimpreună cu o epistolă sigilată, siţiunl pentru fânaţe şi păşuni artificiale străbate prin rădăcini direct la nutrirea să-
etc. Alt capitlu tractâză despre cultura fâ- mânăturilor, sub formă de materiă organică.
pe care va fij scrisă devisa concurentelui, naţelor, altul irigaţiunl, altul despre păşuni
Viena, 18 Noemvre. „Neue Ireie âr înlăuntru sub sigil numele aceluia. Se scie mai departe, că pentru nutri­
Pre8se“ în fâia de e6ră comunica etc. rea plantelor sunt de lipsă două feluri de
La premiile acestea pot concurge nu­ Pentru fiă-care econom, acâstă carte
din inforraaţiunî competente, că soi­ e de cea mai mare trebuinţă, putându-i materii nutritore: materia organică, care
rile despre retragerea ministrului de mai învăţători actuali şi respective mem­ servi ca cea mai bună călăuză în toţi ramii adecă provine din organele plantelor şi
brii ordinari ai reuniunei.
resboiu Krieghammer sunt de-ocam- Din şedinţa comit, centr. al Reuniunei economiei sale. Asemenea scrieri nici n’am une-orl şi dintr’ale animalelor, şi materia
dată pure combinaţiunî. avut pănă acum în limba română. Tote anorganică, care provine din sărurile,cenuşele
învăţătorilor gr. cat. din jurul Gherlei, ţi­ gazetele nostre, tote reuniunile economice,
Viena, 18 Noemvre. Contrar soi­ nută în Gherla la 1 Octomvre st. n. 1898. toţi bărbaţii noştri luminaţi şi pricepuţi în şi celelalte minerale aflătâre în pământ.
rilor răspândite pănă acum, împăra­ Ioan Pap iu, JDionisiu Vajda, ale economiei, au salutat cu multă bucuriă Dâcă pământul se ară atunci, când
tul Wilhelm în drumul său spre Ger­ preşedinte. secretar. apariţiunea acestei preţiose cărţi, care face pe el sunt o mulţime de plante verdl, din
* onore literaturei nostre, putând sta faţă cu acestea se desvoltă multă materiă organică.
mania nu se va reîntbrce prin Spa­ cele mai de frunte scrieri de acest fel ale
nia, ci va debarca în Pola, şi de Punându-se la disposiţiunea subscri­ celor mai culte popore din Europa. De aci ne putem esplica forte uşor, pen-
sului presidiu două premii pentru cea mai tru-ce în ogorele lăsate seu necultivate un
aici prin Austria va merge la Ber­ Tuturor economilor români, cari do­
reuşită resolvare a temei date, prin acâsta resc să facă o înaintare în purtarea eco­ an, se face grâul şi săcara mai bine, ca
lin. Hotărîrea acesta a surprins
se scrie concurs la următorea temă: nomiei lor, le recomandăm deci să-şi pro­ în cele cultivate în tot anul. Negreşit, că
pe toţi. cure acâstă preţiosă carte. Preţul volumului
„Se se presenţe o colecţiune de poesii azotul, ce se află în plantele, cari se întorc
II este 4 fl. (trimis cu posta recomandat
poporale, snove din gura poporului, în cari cu ocasiunea ogorului sub brazdă, îngraşă
Convocare. si se reoglindeze fidel limbagiul acelei comune 4 fl. 25 cr.) Pentru România 10 lei, plus în mod forte însemnat pământul respectiv.
porto.
Despărţământul I. al „Asociaţiunei în carea locuesce respectivul concurent; even­ Din partea întâiii Agrnlogia, care trac- Văclând acestea, plugarii harnici nu
pentru literatura română şi cultura popo­ tual si se pună ca adaus un tractat despre tâză despre cultivarea pământului: aratul, s’au mulţămit numai cu plantele, ce an
semănatul, guuoitul etc. etc., de asemenea
u
rului român va ţinâ o adunare extra-ordi- însuşirile fonetice ale limbei poporale din res­ se mai pot căpăta esemplare cu preţul de crescut ele de sine pe loc, ci au sămănab
u
nară, Duminecă în 15 (27) Noemvre a. c. pectiva comună, modul de pronunciare etc . 2 fl. 50 cr. (plus porto recomandat 25 cr.), chiar anumite plante, pe cari după ce au
în edificiul seâlelor centrale române gr. or. Condiţiunile de concurs sunt urmă- Pentru ambele tomuri de-odată procurate crescut şi s’au desvoltat încât-va, le-au
•din Braşov la orele 3 p. m. târele: este a se plăti porto 40 cr. întors prin arat sub pământ, ca pe un fel
a) Lucrările, respective colecţiunile, Se pote procura dela Tipografia „A. de gunoih verde. Asemenea plante sunt:
v
O r d i n e a d e cjL sunt a-se scrie curat şi clar; să se scrie Mureşianu" din Braşov. măzărichea, rapiţa, hrişcă, săcara, grâul
1) Deschiderea adunărei. numai pe câte-o lăture a hârtiei rămânând * ş. a., cari au adecă mai multe rădăcini şi
2) Raportul comitetului despre lucră­ dosul aceleia gol; să fie mai bine puţin, „Pinten. Viteazultradiţiunî, le­
rile sale dela adunarea din Braşovul-vechiii gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Bete- o vegetaţiune mai puternică.
dâr bun, decât mult şi rău. Gunoiul verde e de o însemnătate
■{14/26 Iunie a. c.) încoce. ganul. Acesta, pe cât seim, e cea mai com­
3) Raportul despre starea cassei. b) Lucrările sunt a-se presenta la a- pletă scriere despre eroul Pintea. In ea deosebită pentru plugărit: prin el se îm-
4) Alegerea comitetului despărţămân­ dresa subscrisului presidiu la Cluşiă cel se cuprind forte interesante tradiţiunî şi pedecă scurgerea leşiilor din pământul ară­
tului pe trieniul 1899—1901. mult pănă în 1 Ianuarie n. 1899. istorisiri din tote părţile, pe unde a um­ tor în pătura mortă de sub pământ cu oca­
5) Propuneri de sine stătătore. c) Concurenţii să fiă învăţători români blat Pintea. Se află de vândare la tipo­ siunea ploilor torenţiale; înăbuşesce cres-
grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
La acâstă adunare se învită toţi mem­ din comitatul duşului. cerea buruenilor nefolositore şi veninose
torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
brii Asociaţiunei din acest despărţământ şi d) Manuscrisele nu se retrimit, ci ră­ şi dă tot-odată şi pământului o parte în­
posta 23 cr.).
în genere toţi amicii cuiturei române. mân în archiva reuniunei spre păstrare. semnată din materia nutritore, numită azot.

intea căruţei mele ca la 20 paşi, ca fulge­ aceste sate era şi Nasna. Preotâsa mea i a mai aprope de locul, unde era să se esecute lejul din mână şi n’am arestat pe guber-
rul au trecut în sus şi nu s’a oprit pănă spus lui Pop Vasilie, ce a audit vorbindu-se, Pop. Pănă au reîntors ei, omul din turn nator. Mintea Românului oea din urmă!
în ritul oii (Vajaji rit) unde erau adunaţi l’am desmântat şi noi toţi să nu mârgă se scoboră şi dă de soire, că din jos de Gub. Miko nici n’a mers în piaţa Va-
insurgenţii săcui. acasă, dâr nu l’am putut abate dela propo- cătră Recea (un făgâdău de pâtră, în faţă şarheiului, ci prin uliţa plugarilor (Kis
Frate-meu intrând în St.-Paul a aflat sul său. S’a dus, era tocmai lună plină, cu Vidsasăul) se apropie vre-o câţl-va că­ utza) s’a dus la Agyagfăliu la adunarea Să-
pe bătrânul grof Haller Ignat în piaţa cea timp frumos. S’a desbrăcat de hainele de lăreţi kossuthiştl şi vre-o 4 cară. Se bate cuilor. Las’ că şi el sta râu înaintea lui
■mare largă, lângă zid, cu tote armele şi mai nainte şi a îmbrăcat haine ţărănescl, alarmă, se adună omenii în rânduri strînse Berzentzei Laslo şi era p’aci s’o păţâscă.
trâscurile; le-a încărcat pe două cară şi in­ a încălţat opinci, ca să nu fiă ounoscut. Cu şi cuprind drumul. Peste puţin sosesc, în Noi nu sciam, oum să folosesc stratagemele
trând la plebanul Kolozsi a cules şi de nisce feciori din sat a eşit la uliţă (Stra­ frunte un hiuteu cu 6 cai, apoi două că­ şi înşelătoriile în resbele. Am aşteptat mai
aoolo armele, care le-a aflat, fără să se dă). Nimeriseră cei din Vaşarheiu, despre ruţe şi 24 călăreţi. Sare un om cât un uriaş, pănă sera, der dorinţa nu ni-s’a împlinit.
facă alte pagube la curtea lui Haller Lajos. care am pomenit, şi pâte nici l’ar fi cunos­ Nonicu Diacului din Miraşteu, şi prinde frâ­ Am reîntors deci în Chirileu şi de
Pănă a zăbovit el prin sat, lagărul intrând cut, dâr mergând mai încolo s’au întâlnit nele oailor. Din calâscă se ridică un domn aci neam dus la Ernut. Locul acela, unde
în curtea din sus, a prădat’o de n’a rămas cu alţi feciori, cari, precum se povestea, l’ar bătrân şi tjice : „Domnilor şi omeni buni! se ţinâ târgul de vite până mai în anii tre­
nimio, sub cnvânt, că proprietarul era ales li trădat, şi aşa întorcându-se l’au prins, Eu sunt Miko Imbre, gubernatorul, ce cuţi, era cuprins de mulţimea Jînarmată.
deputat pentru dieta din Peşta. Indignat l’au dus în Vaşarheiu, l’au legat de un vreţi ?" Noi cei onoraţiorl întrăm in castel, aşter-
de acest lucru, frate-meu a sosit ou restul stîlp, lângă fântână, şi în 4 Octomvre l’au — „Noi vrem, Măria ta, să mergem la nem masa să cinăm, afară se face sgomot,
armatei în Chirileu, âmenii cât prin cortele, spândurat în otarul Mediaşfalâului, aşa cât Vaşarheiu, să eliberăm pe Vasilie Pop, pe întră în castel şâse inşi, aducând cu sine
cât în jurul bisericei au petrecut nâptea. din casa preoţâscă din Nasna îl puteau ve­ care vrâu să-l spândure, şi Măria ta vei un individ. Era un trimis din Turda, ou o
Intre tinerii, care fugise dela casele dea părinţii lui. rămânâ aici până se va libera prinsul ştafetă, în care Turdenii însciinţa pe fraţii
lor şi se mai ţinea prin Chirileu, era şi Adunaţi fiind atâta sumedenie de nostru!" lor din Vaşarheiu să grăbâscă în ajutor,
e
fiul preotului gr. or. din Nasna, teolog. Pe omeni, deşi Bânta nu sosise, s’a ridicat — „Eu (jic P onorea mea de grof că Iancu se apropie de Turda. Ne punem
acesta, ce-1 ajunge într’o sără, înainte de poporul, am mers în Miraşteu, cu scop să şi de gubernator, că oât ajung în Vaşarheiu la cină, şi abia luăm două piese de mân­
desarmarea întâmplată, s’a dus acasă. Toc­ mergem să eliberăm pe Vasilie Pop. S’a de loc vi-1 trimit aici". care, când âtă că se luminâză ferestrile.
mai în acea di preotâsa mea, având afacere suit în turnul bisericei un om, că fiind lo­ Frate-meu lipsia, âr noi ne-am încre- Sărim în sus, se vede foc mare, ardea Mi-
Ia un croitor în Vaşarheiu, a mers la oraş cul plan nu se putea vedâ departe. Era la 4ut parolei grof eşti şi gubernatorescl. Peste raşteul. Se bate alarma, plecăm, şi în marş
.şi la croitor a auc^it pe calfe cjicând: la 6000 mii de omeni, mulţi bine înarmaţi. puţin a sosit pe altă stradă frate-meu şi I. forţat ajungem în Chirileu. De aici un des­
mâpte vom merge la vânat pe sate. Intre Frate-meu cu Oros şi alţi câţl-va, au mers Oros; se făcea tot ţîră, că am scăpat pri- părţământ cu frate-meu şi cu Oros şi ma