Page 34 - 1898-11

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 245—1898.

Prin mai multe încercări s’a adeverit, facă alta, pe care apoi îşi scot şi necură- se frece bine cu sare de casă şi nu­ Asemenea o păţise şi crâsnicul, dâr
că 12 — 15 mii chilograme de măzăriche ţeeniile, ce le fac acolo. Acesta se pote mai decât vor fi frumâse, străluci- nu află curend citat din sfânta scriptură.
verde, bunăoră îngropată pe un hectar de vedea de altcum mai la tote pomele ver- tbre ca n6ua. Luând şi clopotarul din blid şi fri-
pământ, a dat dela 80 — 100 chilograme de mănose, că adecă au câte două găuri de * gându-se şi el bine cu zama, numai ce
azot, ceea-ce preţuesce tot atâta, cât 18— verme. prinse un blid în mână 4i°end: „atunci
Fruntjele de stejar uscate sunt
20 chilograme de bălegar mole produs din Vermele acesta rămâne în pome aprope cel mai bun mijloc deja de mai mulţi vădând Dumnedeu răutatea omenilor, cu
gunoiul uscat, seu cât leşia produsă din câte două luni de dile, pănă ce adecă a ani probat, de a conserva legumele potop i-au înecat pe ei!“ şi pâc trânti flă­
aprope 500 chilograme cenuşă de lemn. crescut şi s’a desvoltat de ajuns, atunci peste ernă. Lucrul se face astfel: căruia oâte-un blid de zamă în cap.
Gunoiul verde se produce în deosebi când îi vine timpul, ca să se schimbe în Se pune într’un vas tot un rend de
tomna, după ce s’a luat recolta de pe pă­ nimfă, ese din pomă şi seu torce un fel de
mântul respectiv. Atunci se ară, se semenă tort ca păianginul cu care se acaţă de o frun4s uscate şi un rend de legume, MULTE ŞI DE TOTE.
pănă ce e plin. Apoi se aşecjâ în
şi grapă vre-una din plantele mai sus amin­ crengă a pomului seu se ascunde în scorţa
pivniţă într’un loc scutit de ger. In
tite, cari apoi pănă prin Octomvre cresc şi acestuia şi acolo stă câte 14 dile pănă ce modul acesta se pot conserva legu­
se desvoltă aşa de bine, încât dau cel mai adecă se schimbă în fluture. Unii din flu­ mele în starea cea mai prospetă, Chemarea femeei în America.
bun şi mai preţios gunoiă verde. turii aceştia se ivesc deja prin Maih şi O statistică interesantă ne arată lă­
fără a-se vesteji, pănă primăvara murit chemarea femeei din America. In
Pământurile destinate pentru cultura Iunie, alţii însă numai prin August şi Sep- tai d,iu.
sâmănăturilor de primăvâră, dâcă se lasă temvre. Cei dintâiu pun oue de vară, er * America, spune statistica, este o reuniune
de cu tomnă nearate, perd o mulţime de cei de al doilea de ernă, cari adecă er- de femei constătătore din 2000 membre.
materii nutritâre din ele, deârece s’a con­ nâză cu pomele prin pivniţe, seu pe frau­ Curăţirea buţilor pentru varză De Dintre acestea 451 au absolvat scoli înalte
statat prin analisa apelor scurse din ase­ dele şi în scorţa pomilor şi numai în pri­ multe-ori se întemplă, că varza nici şi s’au oualificat pe o carieră 6re-care. Din­
menea pământuri, că aceste ape duc cu măvara următore se desvoltă din oue de nu ajunge se se înăcrescă şi deja e tre aceste 451 femei, 169 au ajuns profe­
sine partea cea mai însemnată a materiilor se fac larve său vermî. şi stricată; causa este, că vasul n’a sore, 47 au ocupaţiune în biblioteci, 28
amintite. Cel mai bun mijloc de stârpiro în fost destul de curat la aşezarea ver- stenografe, 22 îngrijitâre de bolnavi şi 19
Din acestea se pote vedâ, de ce în­ zei în el. Ca se avem peste ernă o s’au dedicat carierei jurnalistice. Dintre
contra acestor vermî este acela de a nu celelalte parte se ocupă cu astronomia,
semnătate mare e gunoiul verde şi ogorele varză bună, fragedă şi frumosă tre­
băga tomna nici odată pome vermănose în agente la societăţi de asigurare, telegra­
de tomna pentru economia câmpului, şi la pivniţă, ci mai bine este de a-le scutura bue în bute, seu în alt vas, în care
ce perderl mari îşi espun pământurile lor se pune varza, se se pună apă cam fiste etc.
din pomi şi a le da la porci, de a culege
aceeia, cari nu le ogoresc peste ernă, ci le pănă la jumătate, în acesta se pune Ceea ce privesce câştigul femeilor
preste ernă şi primăvara tote fraudele de americane este destul de mărişor. Din cele
lasă aşa în arşiţa sorelui şi spălatul ploilor, V chilă de var ars. Se astupă bine
pe pomi câte le vedem rămase aninate pe 451 a treia parte câştigă pe lună 2—3 sute
2
pănă ce se scurg mai tote materiile nutritore crengile acelora şi de a unge cu var şi vasul şi se lasă se se topescă varul.
de pe suprafaţa lor. gaz de tomna bine scărţa pomilor. In mo­ Apoi se clătăreace vasul de câte-va de mărci (12 — 13 mii fl.) şi a şâsa prarte
ori şi în fiue se golesce şi se spală din ele 1—2 sute mărci. Ba două din acele
dul acesta şi dâcă nu ne succede de a-i
bine cu apă curată. femei au ajuns de _au o leafă lunară de
Ptfmele vermendse. sterpi cu totul, totuşi se prăpădesc partea 8—12 sute mărci.
cea mai mai’e din ei. Din lista patentelor se pâte vedâ, că
Ca mai tote productele economice de
In timpul din urmă pomologii mai între femei sunt fârte multe şi inventătore,
câmp şi de grădină, aşa şi unele din pome £» 1 ia im e.
mari, cu ajutorul unei pumpe, au început a ca la 3468 de femei.
sunt supuse la mai multe bole. Intre aces­ Mincinoşii. S’au întâlnit odată doi
stropi pomii din grădină, după ce le-au *
tea pentru mere, pere şi prune cea mai mincinoşi, cari începură a-şl povesti unul
cădut florea, cu un fel de otravă de aramă Cât va costa esposiţia dela 1900 ?
însămnată este vermănoşarea. Acesta se altuia câte verdl şi uscate despre ţările
(cuprum arsenicorum), din care se pune în Pregătirile pentru marea esposiţiă din
produce de nisce vermuleţî seu larve (omide), prin cari au umblat.
100 litre de apă curată câte 50—60 de Paris, ce se va face în anul 1900, se fac
cari întră în pome, parte pe când acestea
grame şi cu acesta amestecătură se stro­ — Eu, dise unul, am văcjut în ţâra cu mare grabă. Spesele pentru zidirile es-
sunt încă în ajun de a se forma, parte pe turcâscă nisce albine cu cornele aşa de
pesc apoi pomii, întocmai precum se stro­ posiţiei sunt privite cu 38 milione franci;
când sunt deja formate. mari, ca la boi.
pesc viţele de viie atăcate de peronosporă. dintre aceştia 28 miliâne se vor plăti cu
Vermuleţii sâu moliile numite se pră­
Dâr fiind-că otrava de aramă e forte — Şi eu am vădut, adause celalalt sfârşitul anului curent. Oraşul Paris a
sesc dela nisce fluturi şi trec ca tote in­
primejdiosă, din care causă nici nu se pote mincinos, în ţâra sârbâscă făcend nisce
sectele priu aşa numita metamorfosă (schim­ votat la spese 20 milione, dintre cari 8 mi­
procura fără adeverinţă dela primăria comu­ colaci aşa de mari, ca rotele dela car. lione franci le-a şi plătit, âr statul frances
bare), şi adecă: din ouă se fac larve seu
nală, aşa nu trebue suferit pe niminea ca — Şi cum îi băga în cuptor ? întrebă a dat pănă acum 6 milione şi în anul
omide, din acestea nimfe sâu coconi, âr din
să se atingă cumva de ea, său de pomele cel dintâiîi. acesta va mai da încă 7 milione franci.
acestea după 14 cjile ese fluturai în totă
stropite de curend, ba nice erbă se nu se Cum întrau şi albinele tale în Restul va fi plătit de persone private.
forma lui. —
folosescă pănă ce nu o au spălat bine
Fluturii aceştia sunt de o eolore nâgră coşniţă!
ploile. In modul acesta se pot scuti po­ * O a,l em. d. ar "0.1 şt e ptem el,.
închisă, aripile pe partea de-asupra au un
mele de vermî, de-ore-ce când se apucă să
punct negru mare, âr pe partea de-desupt Atunci vedend Bumnedeu... „Co- NOVEMBRE. are 30 4ile. BRUMAR.
roda la coja lor, se otrăvesc cu acea otravă
sunt cam surie. Mărimea lui e de un cen­ răbierul vorbesce de vânturi, er plugarul
şi cad morţi la păment. u pilele Călend. Iul. v. CiUend. Gregor.
timetru, âr când stă cu aripile întinse ori- de sămânţă , diceau străbunii noştri, noi
sontal, ajunge pănă la trei centimetri. El vom dice, că la feştanii se vorbesce mai Dum. 8 f Ar h Rflili., Gavr.20 Eelice
sbâră mai cu sâmă după apusul sorelui, E O V E Ţ E. mult din sfânta scriptură. Luni 9 S. Onisifor, Perf. 21 f Intr. în biser
când femeiuşele, cari sunt cu ceva mai La o asemenea feştaniă a fost odată Msrţ) 10 S. ap. Olimpiu 22 Oecilia
mari ca bărbătuşii, îşi depun ouăle pe un preot cu diecii săi, cărora le-a poruncit, Mer. 11 M. Mina şi Victor 23 Clemente
Joi 12 -j- S. păr. Ioan 24 Ioau botez.
fraudele şi coja pomilor, unde clocindu-se Un mijloc. contra funimjinei. Se că acela, care nu va vorbi cu citate din Vin. 13 f S. Ioau Crisost. 25 Catarina
de căldura sorelui, es tot atâtea omide, scie, cum că pe vasele, cari lerb pe sfânta scriptură, nu va ave parte la prând. Sâm. [14 f Sf. apost. Filip 26 Oonrad
cari trecând de pe frunzele seu coja po­ ioc, se pune o pătură de funingine, Tocmai se aducea zama ferbinte pe
milor, întră în fructele acestora, pe cari le care din ce în ce devine tot maigrdsă. masă. Cus'ssuB uîceţeâ Spaşcm.
găuresc şi încep a se nutri cu miedul lor Fiind -că funinginea este un condu­ — „Spre cer ridic ochii inimii mele“, Din 19 Noemvre 1898.
şi al simburilor din ele. cător reu de căldură, vasul se în- dise preotul binecuvântând mâncarea. Bancnota rom. Cump. 9.51 Vând. 9.53
La început vermuleţii sâu moliile călcjosce anevoie şi ferbe mai târcjiu — „Slugă bună şi credinciosă, preste Argint român. Cump. 9.46 Vând. 9.4S
acestea sunt de tot mici şi subţiri, dâr de-o parte, er de altă parte pentru puţine ai fost; preste multe te voiri pune, Napoleond’orl. Oump. 9.52 Vând. 9.55
Galbeni Oump. 5.60 Vând. 5.65
după ce apucă în pome şi se satură bine, bucătăresa harnică este ruşine, ca ea întră întru bucuria Domnului tSu“, adause
Ruble RusescI Oump. 127 Vând. 128-
cresc şi se fac mai mari şi mai groşi, aşa se aibă vasele negre de funingine. cantorul, luând cu lingura din zamă şi bă- pjărcl germane Cump. 58 50 Vând. —
încât numai pot eşi pe gaura aceea, pe Cel mai bun şi mai lesne mijloc în gându-o în gură, der atunci se şi întorse Lire turcesc! Oump. 10.70 Vând. —•—
care au întrat în pomă, ci sunt siliţi să-şî conţi a funinginei este, ca vasele se fript în altă parte, fără ca se dică ceva. Scris.fono. Albina 5°/ 101.— Vând. 102 —
0

vre-o câ.ţî-va călăreţi se reped pănă în Mi- din Ogra, Ungurul Trombitas Mârton, îmi
şi Matrieula şi eu servitorul trec Mureşul. privire pe drum în sus şi văd, că armata
raşteu. Ungurii observând, că vor să fiă ungurâscă nu era mai departe decât de 3 iese înainte în drum, şi me întrebă unde-i
Era o zăpăcâlă mare, nu sciai de ce să te
prinşi, au luat’o la fugă, casele rămase ne- chilometri de mine. Mă temeam să nu cum­ D. Prefect, fratele Domnii Tale, eu ’l văzu­
apuci. ’MI iau rămas bun dela tatăl-meu,
arse erau părăsite, âmenii răspândiţi, ca vai va se aibă avangardă la făgădău, de altă sem diminâţa în Chirileu, der simţind că.
dela soţia, oare avea în mână o părechiă
de ei. A ars atunci şi frumâsa biserică. parte mă temeam să nu se repâdă vre-o vin ai lor, am deşertat, (frăţie ungurâscă).
de schimburi şi o ciovîrfă de carne de oie,
După-ce s’a stins focul, s’a reîntors ce rămăsese dela cină Apoi caut pe frate- câţl-va călăreţi asupra mea. ’L l’as în dram fără a-i răspunde, şi pe
în Ohirileu, unde am petrecut noptea. Di- meu, care dispunea trecerea armatei peste Tot atâta! am gândit. Merg înainte, lângă cimiteriul unguresc o iau de drumul
minâţa frate-meu a scos armata la câmp, Mureş. Aveam trei poduri, cari se mânau am înaintat, am trecut făgădăul. Duşmanii lui Traian. şi eâud ajung cam unde-i acum
apoi el cu vre-o câţl-va inşi ârăşl a mers cu rude, unul dela St.-Paul tras în sus, n’au avut ante-posturî, căci şi ei aveau gara la Oipăn, privesc îndărăt şi văd ar-
pănă la Miraşteu. La Recea a trimis, ca unul dela Mclomfalău slobodit în jos şi respect de mulţimea dela Cbirileu. Dela 4ând vre-o câteva case în Ogra, dau pin­
vedete, vre-o ICO inşi, cari, cam pe la 10 unul al sătenilor, luat dela Curtea din St.- făgădău dincolo, urc drumul pe o colină, teni la oal, şi când eram la curmătura
ore a. m. au venit anunţând, că armata Mărgita pe cjile de lucra. ’Ml iau rămas am iuţit mersul şi când eram în culme, am Şeuliei, văd că ard nisce case şi în Cipău.
ungurâscă, care au fost în ritul oii, e d'n- bun şi dela dânsul, revin în curte, în ju­ întâlnit mai multe muieri, fete, copii, îna­ Oontinuez dramul şi ajung în Bord la casa
jos pe Miraşteu şi înaintâză pe dram în jos. rul clăilor de fân pâsceau mai mulţi cai intând din cătrău venem. Eu le-am între­ preoţâscă.
u
Aveam în ogradă 8 clăi de fân, două înşeuaţf, iau unul la vedere mai bun, pe bat, că uude merg? „Ducem la bărbaţi, la — „Unde i fratele Aron? întreb pe-
preotâsa.
stoguri de grâu, ca 100 merţe grâu curat oblâncul şelei era înfăşurat un chepeneag fraţi de mâncare la ChirileuL Le-am dis:
în coşuri la casa din dărăt de-asupra piv- alb, care al cui a fost, nu sciu. Preotâsa „uu mergeţi dragile mele, oă Ungurii sunt — „Dumnealui e în Ernut la comitet!“
îmi răspunde.
niţii. Casa era încărcată cu de tâte, paturi, trece cu negoţul ei la preotul bătrân în în drum şi lagărul dela Chirileu a trecut
(Va urma).
mese şi alte acarete; în ciurdă vite, boi, S.-Mârgita, ca şi când ar fi mers în ţâra Murăşul. Ele nu m’au ascultat şi pănă la
vaci, porci: tote le las pradă destinului. românâscă. Eu mă arunc în spatele călăriei Ogra tot astfel de ducătâre de mâncare am
In pripă umplu vre-o 10 saci cu grâu, iau şi pornesc cătră drumul ţării. Când eram întâlnit, şi nici una nu mi-a primit sfatul.
nesoarî vestminte de pat, un Eueholcgin aprope de făgădăul des amintit, arunc o Dincolo de şura grofului, căpitanul

66
-
Medicii recomandă, după terapia modernă, întrebuinţarea Apa amară „Franz losef , recunoscută co singurul mijloc salin purgativ
de apă minera'â naturala; dintre acestea cu deosebire şi plăcută la beut. Se cap ătă pretutindeni.

i