Page 37 - 1898-11
P. 37
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în Mcare i}i.
Mmistraţima şi Tipografia. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăso
1MSERATE ae primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrelo Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdto ofl-
In Viena: M. Dukes Nachf ciele poştale din întru şi din
Kax. Augenfeld 4. Emerloh Lesnor afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse Abonamentul pentru Braşov
A. Oppellks Nachf. Anton Oppeilk
InBudaposta: A.V.Qoldber Adnunistrufiunea, Piaţa mare,
ger, Eksteln Bernat. In Ham Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: Marolyl 4. Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL MSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o col6uă 6 or. Cu dusul în casă : Po un an
şi 30 or. timbru pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Bătălia decisivă în dietă. decât succesorul şi discipulul devo Masă studeiiMscă lor bolnav. Şi din numărul cel de circa
tat al celui dintâiu. Pe când era în 550 al tuturor şcolarilor, oarl frecuentbză
IA
Astăcjî, Luni, se va începe în joc numai pielea Românilor, Slova şcblele nostre medii şi superibre, cel puţin
cam era. ungară importanta desbatere cilor, Şerbilor etc. oposiţiunea ma şcoleîe medii române gr. or. din Braşov. 50 se află în starea cea mai deplorabilă,
asupra proiectului de indemnitate. ghiară nu ţinea sbmă de călcările Ne pare bine, că putem înre ce-am zugrăvit aoi, ăr alţi 100 din ei, sunt
Oposiţia maghiară e hotărîtă se con de lege şi de constituţie. Numai acum gistra o scire, care trebue să umple în condiţii pbte cevaşl mai bune, dbr nici
tinue cu îndoită energie lupta par când se tratâză şi de pielea Maghia de bucurie pe toţi Românii, cari au aceştia nu trăiesc şi nu se hrănesc ast-fel,
lamentară şi faţă cu acest proiect, rilor, resimte păcatele, ce le sevâr- inimă pentru şcolă. cum neapărat ar trebui.
având ca ţintă răsturnarea cabine şesce clica dela putere în detrimen In timpurile de aefi, agitate de In faţa acestei situaţiunl întristătore
tului Banffy. Ea este de firma cre tul lor. pasiunile, cari fierb vîltbre, amenin mă întreb, ce s’a făcut pentru ajutorarea
dinţa, că va isbuti cu tactica ei ob Să o vedem dăr la lucru. Situa ţând să înghită în mocirla lor falni acestor şcolari sărmani?
strucţionistă de-a zădărnici votarea ţia e destul de tristă în tbte privin cele nostre institute de învăţământ,
Din mărinimia alor trei binefăcători:
indemnităţii în decursul anului cu ţele. Va succede bre oposiţiei să-şî ne pbte fi numai spre mâugăere vă-
a răposaţilor Gr. Ghristurian şi D. lonoio-
rent. realiseze planul de a răsturna sis cjând, că corpul profesoral, adecă
vicl cu soţia, avem 2 mititele internate,
„In desbaterea asupra indemni- temul de guvernare „corupt* şi şcbla însăşi, îşi continuă neclintit, în cari se aoioieso ou totul 7, efi: şbpte
tăţii“, scrie organul nemţesc appo- „despreţuitor de legî“, şi de a ni cu stăruinţă şi zel munca sa cultu şcolari pe an. Mai departe avem un fond
nyist, „trebue se se dea bătălia de mici periculbsa „clica, care pregă- rală şi umanitară. numit al şcolarilor săraci şi bolnavi, din
cisivă. Dela începutul lui Septemvre tesce lovitura de stat“? Corpul profesoral al şcolelor care se cheltuesc în termin mediu 60 fl.
oposiţia înainteză mereu victorios; Vom vedb în curând, care parte medii şi superibre române gr. or. din pe an pentru medicamente şi arare-orl
ea nu p6te şi nu*i este permis se va eşi victoribsă; vom vedă, dăcă Braşov, în conferenţă comună ţi şi pentru ajutorare de câţl-va florenl. Dbcă
lase nefolosit nici un mijloc spre a ameninţările lui Banffy secundate de nută în 6/18 Noemvre, a discutat, la mai luăm îngrijirea medicală .gratuită, de
scăpa Ungaria de acel regim, care Coloman Tisza sunt seribse ori nu, iniţiativa d-lui director Virgil Oniţiu, care beneficieză şcolarii noştri, — am spus,
a făcut alegeri, cum le-a descris şi dăcă guvernul actual va cuteza o cestiune de umanitate de cea mai ored, tot ce se face de sus pentru şcolarii
Rohonczy şi Dessewffy. Oposiţiunea şi va avă putere de a lua măsurile capitală importanţă pentru mulţimea săraci la noi. Resumând deci, ce vedem?
nu pbte suferi nici aceea, ca se e- extra-ordinare, ce le-a pus în vedere. şcolarilor lipsiţi de mijlbce: cestiunea Din 50-100, cari ar merita şi ar trebui să
siste mai departe un regim, care De va isbuti obstrucţiunea, că înfiinţării unei mese studenţescî, la care fie întreţinuţi gratuit, întreţinem : 7, — pe
vrea se încarce în spinarea Unga derea cabinetului Banffy va fi ur să fiă împărtăşiţi cu piâncţ gratuit ceilalţi, dbcă se bolnăvesc, îi luăm în grijă,
riei o urcare nelegală a cvotei, care marea neînlăturabilă, căci va trebui şcolarii cei mai săraci ai şcdlelor dbr pentru-ca să nu se bolnăvbscâ, pentru
înse nu pbte se încheie pactul şi să fiă înlocuit de un cabinet, căruia medii şi superibre române gr. or. sănătatea lor nu facem mai nimic.
printr’asta periclitâza existenţa mo- camera să-i voteze indemnitatea. din Braşov. E evident, că adevăratul remediu aci
narchiei şi autoritatea dinastiei. Fap Alt-fel se pbte întâmpla, ca la anul Dorim din suflet, ca acâstă no ar fi înfiinţarea unni internat pentru vre-o
tul, că acest regim mai cutâză să nou statul ungar să rămână fără bilă iniţiativă a directorului şi pro 100 — 200 de şcolari. In împrejurările ac
ridice mâna şi în contra constituţiei, budget stabilit în mod legal. fesorilor dela şcblele nostre, să aibă tuale însă ale bisericilor, ce susţin scolele,
dovedesce, că egoismul personal a De va isbuti însă guvernul şi cel mai strălucit succes şi suntem şi cari în prima linie ar fi chiămate a sări
devenit singurul motor al baronului majoritatea, ce-1 sprijinesce, se va deplin convinşi, că tote forurile la într’ajutor, de realisarea acestei dorinţe
Banffy şi al elicei sale, care tinde împlini ce a precjis Coloman Tisza cari dânşii vor face apel pentru spri- atât de juste nu pbte să fiă vorbă. Dbr
u
la lovitura de stat . la Oradea mare, săvîrşindu-se lovi ginirea scopului măreţ, vor contri putem şi trebue să pregătim calea viitoru
Oposiţionalii maghiari de tote tura de stat, de care vorbesce or bui cu inimă largă spre realisa- lui internat. Spre acest scop mi-se pare
rea lui.
nuanţele strigă necontenit în gura ganul apponyist şi dându-se esem- In loc de ori ce comentar, dăm mie un pas intermediar fbrte potrivit şi
mare, că guvernul Banffy calcă pe plu cum se pbte susţine puterea în cele următore esposeul întreg uşor de realisat: înfiinţarea unei mese pen
tbte terenele dreptul şi legea. Ei asi unui regim reacţionar chiar şi prin presentat de d-1 director Virgil Oni- tru şcolari, unde se proveăem cu prând gra
gură, că oposiţiunea nu mai pbte violarea constituţiei. ţiu împreună cu propunerea d-sale, tuit un număr cât vom pută mai însemnat de
suferi acesta stare de lucruri şi mai primită de corpul profesoral cu una şcolari săraci.
ales după declaraţiunile ameninţă- nimitate : Spre acest scop trebue să usăm de
tbre, ce le-a făcut ministrul-preşe- Clubul român (lin parlamen fondul nostru pentru şcolarii săraci şi bolnavi,
dinte în conferinţa partidei guver tul (lin Wiena. In timpul din urmă nu Onorată Conferenţă! care va trebui exploatat mai raţional în
nului de Joia trecută, ei dau alarmă, am primit veşti bune despre clubul parla Nu cred să fiă multe şcole medii în favorul săracilor noştri ca până acum, br
cum vecjurăm mai sus, că clica lui mentar al fraţilor noştri bucovineni. Ni-s’a ţâra nbstră, la cari numărul şcolarilor să pe de altă parte va trebui şi îmbogăţit în
Banffy şi Tisza are de gând a viola părut, că disensul întrat în club este atât raci să fiă atât de mare, în acelaşi timp vederea scopului măreţ, cu noue şi abun
însăşi constituţia, numai ca se pbtă de principiar, încât cu greu am fi putut condiţiile de traiti locale atât de vitrege şi, s’o dente resurse.
deţine şi mai departe puterea în stat. să sperăm o acţiune comună din partea spunem pe faţă, sprijinul dat şcolarilor să Fondul nostru pentru şcolarii seracl
acestei corporaţiuni, în care după tote sem
Corifeii opoeanţi vorbesc şi scriu raci de societate, de autorităţile biserioescl şi bolnavi, a avut cu sfîrşitul anului şcolar
aşa, par’că călcarea de legi şi de nele se iscase între mareşalul Lupul şi şcolare, atât de insuficient, ca la noi. espirat un capital de 3046-38 fl., din inte
doctorul Gr. Fopovicl un antagonism para-
constituţiă ar fi numai un păcat mai Condiţiile de traiii îndeosebi se în- resele căruia, de 116-49 fl. s’au chieltuit cu
lisator pentru intenţiunile naţionale ale
nou al regimului partidei dela pu acestui din urmă. Se pare însă, că am fost năspresc pe (fi ce merge. Scumpirea pieţii totul 73.27 fl., adecă 62-5°/ , capitalisân-
0
tere. Şi totuşi cabinetul Banffy, care prea pesimişti, piarele vienese vestesc o din Braşov, în deosebi a alimentelor, este du-se restul de 37.5% a intereselor plus
guvernbză de patru ani, nu este în într’o crescere atât de rapidă, încât nu tot sporul anual al fondului provenit din
conferenţă a contelui Thun, prim-ministrul
realitate, decât continuatorul brusc este nici o esagerare în aceea, dăcă cifrăm donaţiunl în suma de fl. 410.62. Ou alte
şi nedibaciu al călcărilor de lege şi Austriei, cu deputaţii români. Atât d-nul acesta scumpire numai pe ultimii 3—4 ani cuvinte : din intratele de fl. 527.11 ai anu
Lupul, cât şi d-rul Fopovid au luat parte la
de constituţie, de care s’a făcut cul acostă întrevedere, care de bună sbmă a cu 30—40 la sută. Intertenţia unui şcolar, lui întreg s’au spesat pentru ajutorarea
p a b i l în aşa mare măsură regimul care încă acum B —6 ani costa în Braşov şcolarilor săraci şi bolnavi numai fl. 73.27,
fost consacrată stabilirii postulatelor naţio
tiszaist de mai ’nainte. 14—16 fl., — aefi costă 20—22 fl. o dife br restul de fl. 453.84 s’a capitalisat. Acest
nale ale Bucovinenilor. Şe scie, că Cehii,
renţă în mediă de vre-o 70 fl. pe an, economisitor sistem s’a practicat şi mai
Totă deosebirea între starea de Croaţii ş. a. şi-au formulat încă postulatele
care ca plus de cheltuială li-se impune bie ’nainte la administraţia fondului, el e fbrte
acum şi aceea din timpul lui Tisza lor şi le-au presentat guvernului, pe care
ţilor părinţi. bun pentru a face ca fondul să crbscă, dbr
este numai, că pe acel timp violă îl sprijinesc. Se pare, că acum au fost Ro
Bine e de cei-ce pot acoperi acâstă nu bagă în sbmă necesităţile ardente, pen
rile de lege si de constituţiă se în mânii la rend. O astfel de conferenţă cu cheltuiblă de 200—260 fl. pe an, la care tru a căror acoperire s’a creat fondul.
dreptau mai vîrtos în contra naţiu contele Thun ne părea imposibilă cât timp se mai adaug celelalte spese (vestminte, După calculii, ce i-am făcut pe ulti,
nilor nemaghiare, br acum, ca urmare clubul a fost divisat. E deci probabil, că cărţi, didactru etc.) de ciroa 100 fl. în to mii 4—5 ani de gestiune ai acestui fond-
neînlăturabilă, ele au năpădit şi asu clubul român parlamentar a eşit din crisa, tal cam 300—3B0 fl. pe an! Dbr vai de media sporului anul al fondului a fost de
pra Maghiarilor nemulţămiţi cu sis ce-1 bântuia, şi aşteptăm numai să vedem
cei-ce nu dispun de aceste mijloce. Incuar- fl. 4^7, br media speselor pentru şcolarii
temul de guvernare. efectele acestei apropiărî nouă a Români
tiraţl în locale sounde, umede, murdare şi săraci şi bolnavi numai de ti. 60.
Veleităţile reacţionare, ce le-au lor bucovineni de guvernul autonomist. lipsite de lumină, lipsiţi de-o hrană bună, Eu cred, că acum a sosit timpul dela
tradus în fapte regimul tiszaist, ba răbdând chiar f6me, ei îşi istovesc cor care încolo proporţia va trebui întbrsă: de
u
ţintind a „sdrobi naţionalităţile, nu pul, încât dbcă absblvă şcolele, naţia româ- acum să capitalisăm o parte mică a inte
mai pot surprinde acfî, când le ma nbscă nu mai prea pbte face us de învă reselor, br restul de interese, precum şi
nifestă regimul Banffy, care nu este ţătura lor, anihilată fiind acbsta de trupul tbte intratele anuale (întru cât rămân în ca-
