Page 38 - 1898-11
P. 38
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 246- 1898.
drul de pănă acum) să lă folosim în mod Rog Onorata conferinţă, ca să pri- care soldat scie, că o enunciaţiune a Ma- „Oolonisările, cjice articulul, sunt de-o
efectiv pentru şcolarii săraci şi bonavl. măscă în principiu ideile aci .espuse şi să jestăţii Sale, a capului suprem al armatei, importanţă extra-ordinară în primul loc
Media sporului anual pe anii proximi autoriseze direcţiunea şcolară, pentru ca în nu se dă nicl-odată trupelor fără a fi în din punct de vedere naţional. Naţionalităţile
(pe basa calculilor ce am făcut) se pâte conţelegere cu representanţa fondului pentru soţită de cuvinte ministeriale, prin cari se constitue un pericul pentru Maghiari, nu
stabili ou fl. 450, din cari fl. 150 folosin- şcolarii săraci şi bolnavi, să facă toii paşii arată şi eventual se explică însemnătatea din oausă, că patria e locuită, pe lângă
du-se pentru medicamente, capitalisare şi necesari pentru câştigarea şi asigurarea re enunciaţiunei împărătesei. Maghiari, şi de locuitori de alte limbi, ci
mici ajutâre, — rămân anual la disposiţia surselor financiare mai sus indicate. Aşa s’a întâmplat şi în caşul de faţă, şi pentru-că forte mari teritorii din corpul
fondului spre întrebuinţare încă fl. 300. este de însemnat, că ordinul împărătesc s’a patriei sunt locuite esclusiv de naţionalităţi
Aceşti 300 fl. propun, ca fondul să-i fo- publicat tuturor corpurilor de armată. Fapt străine“. A vindeca relele causate de na
losăscă pentru înfiinţarea unei mese, la care Situaţia politică. este, că afacerea monumentului din Buda ţionalităţi numai prin instrucţiunea pu
şcolarii noştri cei mai lipsiţi să fia împărtă pesta atinge întrăga armată, şi că în textul, blică nu se p6t*. „De geaba- răspândim lu
(Declarnţiunile Ini Banffy. — Afacerea Hentzi. —
şiţi de beneficiul prânzului gratuit. prin care a însoţit ministrul de răsboifi or
Partidele maghiare. — ProYisoriu.) mină printre Valahi, căci prin sporirea inte-
Deore-ce însă din suma acâsta nu ar dinul publicat tuturor corpurilor armatei, lingenţeii valahe cresc numai şi se întăresc
Decl-araţiunile ministrului-preşedinte
pută fi împărtăşiţi mai mulţi de cel mult trebuia să se ţină sâmă nu numai de ra tendinţele de desbinare, şi cu atât mai numă-
Banffy în conferenţa clubului liberal, că de
5 şcolari pe an, propun, ca să se ia încă porturile ungurescl, ci şi de modul de pri roşl vor fi sămănătorii de neghină, cari otră
următorii paşi pentru atingerea scopului va fi de lipsă, va introduce măsuri estra- vire şi de disposiţia înlregei armate. vesc sufletul poporului celui bun şi de
indicat: ordinare faţă cu atitudinea întrasigentă a Un corespondent al lui „Alkotmâny omeniă .
w
44
oposiţiei din dietă, a provocat un viu ră
Din „Fondul Coresi să contribuim a avut prilej de a vorbit c’un personaj înalt După acestea spune fâia lui Jekel-
u
câte 100 fl. pe an, asemenea să apelăm la sunet de indignaţiune în tote cercurile po militar, amic intim al lui Krieghammer, falussy, că pentru a nu scăpa din mână
ambele societăţi de lectură ale studenţilor litice maghiare, cari condamnă sistemul ac cai’e i-a declarat, că ministrul de răsboifi Ardealul, esistă un singur mijloc : „icuirea
tualului guvern. Ou ore cari presimţiri si
noştri dela gimnasiu şi scâla comercială, ar considera ca o onore pentru el, decă ar de Maghiari în mijlocul masselor Vala-
nistre, pressa ungurăscă oposiţională vor-
pentru-ca să contribue împreună cu 100 fl. trebui să demisioneze în afacerea Hentzi, himei . Acesta, cjice, e o promblemă atât
44
anumit pentru scopul mesei studenţescl. besce despre suspendarea constituţiei şi des fiind-că atunci tote simpatiile armatei comune de importantă şi vitală, încât ori-ce jertfe
Astfel cbiar din puterile nostre, ale pre introducerea regimului absolutistic, cu ar fi pentru el. s’ar adune pentru resolvarea ei, n’ar fi prea
corpului prof. şi ale şcolarilor, am dispune folosirea mijlăcelor de forţă. Unele dintre mari şi orl-ce întârejiare de-e lucra în di*
organele ungurescl declară cu întristare, că Pentru ilustrarea situaţiunei trebue să
în primul an de fl. 500, — din cari deja mai spunem, că „partida naţională , a lui Ap- reoţiunea acâsta, e necorigibilă şi fatală.
14
putem întreţină vre-o 8 şcolari cu prând Banffy vestesce pe faţă anarchia, că acăsta ponyi, a avut o conferenţă, în care s’a dis Mijlocele, ce ’i-se pun însă ministrului de
gratuit pe timpul celor 10 luni da şcolă. o face deodată cu enunciaţiunea, că are cutat asupra unei adrese, ce partida vrâ s’o agricultură prin articolul V al legei din
Dăr, D-lor colegi, cu aceste încă nu deplina încredere a Coronei pentru eseeuta- 1894, sunt nesuficiente. Resultate mari nu
rea planurilor sale precise, dela care nu se înainteze monarchului şi în care să câră
am epuisat resursele ordinare, la cari va mai cu mijloce mari se pot dobândi, şi Un
pote abate. remediile corânei în grava situaţie politică
trebui să ne refugiăm şi, cred, cu deplin din Ungaria. Conferenţa s’a ocupat şi de garia nici odată n’a făcut nisce investiţiunî
u
succes. „Budapesti Hirlap esplicând, ce va să afacerea Hentzi, invinuind fărte energic pe mai roditore, de cum le-ar face printr’o
Biserica S.-tului Nicolae din Scheifi însemneze amintita enunciaţiune a minis- Banffy, că nu s’a gândit, ce neplăceri va colonisare în stil mare.
Braşov a remunerat pe şcolarii noştri, cari trului-preşedinte, dice, că după anul nou causa prin proiectul strămutării ei, şi ce Din raportul ministerial se vede, că
făceau parte din corul bisericesc, cu fl. 400 guvernul va încassa pe calea ordonanţelor umiliri va aduce „naţiunei . In ce privesce chiar şi în marginele restrânse de acum,
44
anual, cari bani se împărţiau între corişti. dările ce nu i-s’au votat; va chita cheltue- atitudinea în parlament a partidei, ea a colonisarea se lovesce de cea mai mare pe-
Ou anul acesta şcolar comitetul bisericei lile tot pe acăstă cale; va da armatei co decis să pretindă retragerea proiectului pen decă prin aceea, că nu se află colonişti
S-lui Nicolae a'sistat plătirea acestei sume, mune recruţi, ce parlamentul nu i-a votat; tru indemnitate şi să se pună la ordinea cjilei destul de potriviţi. Unii conchid de-aci, că
un lucru, pe care eu din punct de vedere cuota o va lăsa îu buna chibzuinţă a Co proiectele pactului. Dâcă guvernul nu va Maghiarul nu e pentru oolonisare, deârece
chiar pedagogic l’am aprobat. Şcolarii ronei ; va introduce pactul încheiat cu ceda, atunci el nu va primi indemnitate nu-i place să se depărteze de casa pă*
noştri nu-i permis să se obicînuăscă a fi banca austro-ungară fără provisoriu şi pact nici în doi ani de cjile, şi. partida va îm rintâscă.
salarisaţl pentru că participă în mod activ legal; pe calea ordonanţelor va susţine co piedeca votarea proiectului cu tote mijlo- Acâsta însă autorul articulului din
la serviciul nostru divin. Acăsta este o muniunea vamală; va hotărî tot în acest cele ce-i stau la disposiţie. Cu alte cuvinte, cestiune nu o crede. Se provocă la faptul,
datorinţă de onăre pentru ei. Ei bine, dăcă mod referitor la dările de consum ; cu gu ea a proclamat obstrucţiunea. că de (jecl de ani emigrările la America
asta aşa este, apoi eu nu-mi pot imagina vernul austriac său va încheia un proviso iau tot mai mari întinderi, chiar şi în cele
o mai frumosă elocare a celor 400 fl. pe riu pe basa statului quo pentru anul viitor, Acelaşi spirit domnesce şi în sînul mai neaoşe ţinuturi ungurescl.
fiă-oare an, decât decă biserica S-lui Ni- său pe calea ordonanţelor va introduce celorlalte partide din oposiţie. Succesul colonisărilor a fost mult în
oolae drept mulţămită pentru serviciul be proiectelef pactului. Prin acăsta el va ig In mijlocul acestei mari turburărî, greunat şi prin aceea, că până acum s’a
;
nevol de cântăreţi, ce-’l fac şcolarii noştri nora drepturile parlamentului, probabil, că „Neue Freie Bresse“ iese la ivelă c’o scire ţîntit tot la înfiinţarea de comune nouă,
în biserică, destină acăstă sumă fondului pe întrăga durată a anului viitor, — ăr ominâsă, în care se dice, că Banffy va pe când dâcă statul ar cumpăra proprie
pentru şcolarii săraci şi bolnavi, cu me acăsta nu este alt-ceva decât: absolutism. face să fiă interpelat cu privire la aceea, tăţi în comunele esistente din Ardeal şi
nirea specială a se folosi pentru masa stu- Absolutismul contemplat de „Bud. că ce se va întâmpla, dâcă provisoriul de pe acele proprietăţi ar aduce numai decât
u
denţâscă. Propun, ca în acest sens să se Hrlp. nu păte decât să creeze cele mai budget nu va putâ fi votat pe cale parla câte 10—15 colonişti, succesul ar fi mai
facă o representaţie la comitetul bisericei erave scrise interiore, şi la turburările par mentară? In răspunsul ce va dela interpe
asigurat. Pentru aceşti colonişti să se în
S-tului Nicolae, care sunt convins, că nu lamentare se vor adauge şi turburările ivite laţie, Banffy va răspunde cu aceea, că va
fiinţeze apoi pretutindenea şcăle de stat, cari
ne va refusa cu justa nostră cerere. din eventualele cateclisme internaţionale, cere un nou provisoriu. să asigure coloniştilor susţinerea naţiona
In fine propun a se interveni la di păntru-ca „cu drepturile constituţionale să Astfel se presentă deocamdată situaţia. lităţii şi să-i ajutore tot-odată a „rema-
piară însu-şl parhmentul .
u
recţiunea, respective adunarea generală a ghiarisa pe Maghiarii „valahisaţî etc.
u
44
institutului „Albina“ din Sibiiu, ca ajutorul Iritaţiunea, ce domnesce din pricina Aiscctarea Bosniei si Herte- Acesta este mersul ideilor espuse în
ţ
•
anual de 100 fl., ce ni-1 dă la fondul nostru acăsta în sinul Ungurilor, o potenţăză fără govissei. „Zastava din Neoplanta pri- articulul revistei budgetare „Kozgazdâsagi
44
în vederea scopului măreţ, umanitar şi na îndoială în mare măsură afacerea llentzi. mesce din Yiena soirea, că anectarea ofi Szemle . Indâmnă tot odată guvernul, so
44
ţional, ce urmărim, să ni-1 ridice la 500 fl. In şedinţa dela 18 1. c. a camerei s’a făcut cială a Bosniei şi Herţegovinei se va în cietatea şi biserica, ca mână în mână să
pe an. propunerea, ca să se pună la ordinea dilei tâmpla în 2 Decemvre a. c. când va fi ju lucreze întru realisarea „sublimelor idei,
14
declaraţiunile guvernului în acăstă afacere.
Pe lângă acestea, cu susţinerea obi bileul de 50 de ani de domnie ai monar ca singurul mijloc pentru „crearea unităţii
Banffy şi cu ai săi au fost contra de a-se 14
ceiului frumos al colindatului, am pută în chului Francisc Iosif. Se cjice, că împăratul naţionale .
provoca o discusiune specială în afacerea
fiă-care an constitui una său 2 trupe de Germaniei şi-a dat deja învoirea la anec- Articulul, al cărui autor de-almin-
Hentzi, motivând cu aceea, că guvernului
colindători dintre studenţi, cari bine pre tare, ba că pe timpul petrecerei sale în trelea e un anumit Vargha Gyula, e re
i-se va da prilej a-se pronunţa în afacere
gătiţi, sub conducerea câte unui profesor, să Constantinopol a făcut paşi în privinţa produs şi de alte foi guvernamentale, cari
cu ocasia desbaterei proiectului de indem
colinde pe la Crăciun şi anul nou la famiile aoâsta. Este fârte îndoios, dâcă Rusia şi îi dau mare importanţă.
române fruntaşe din Braşov, folosind nitate. Propunerea oposiţiei a cădut, ăr a Italia mai ales, se vor învoi la acâsta. In Se vede din tote, că maghiarisatorii
guvernului a biruit.
prilejul de-a colecta oferte benevole pentru cestiunea anectării ministrul comun de răs se simt desilusionaţî cu încercările de ma
Nespus de supărătore e pentru şovi-
scopul indicat. boifi Krieghammer şi ministrul de finanţe ghiarisare de pănă acum şi ar vrâ să-şi
Decă tote aceste demersuri îşi vor niştii maghiari partea personală a afacerei. Kallay au călătorit în Dalmaţia, de unde încerce norocul şi alt fel. Să şi-l încerce
avă succesul dorit, şi eu nu mă îndoiesc Toţi se aşteptau, ca ministrul comun de răs- prin Herţegovina vor merge la Serajevo, numai.
boiii să dimisioneze în urma declaraţiunilor
despre acăsta, atunci budgetul intratelor ca să ia măsurile necesare pentru anectare.
ministrului de honvedl Fejărvâry, care a
anuale pentru acoperirea speselor prânzului După „Zastava , guvernator suprem în
44
dis, că Krieghammer putea să-şi compună Mişcarea slavă în Austro-Ungaria.
gratuit al şcolarilor noştri săraci se va pre- Bosnia Herţegovina va fi numit arohiducele
senta astfel: mai norocos pasagiul referitor la Hentzi. Leopold Salvator. Este interesant ceea-ce scrie cjiarul
Dimisiunea lui Krieghammer însă n’a ur rusesc St. PeiersburgsJcija Vjedomosti des
u
1) Fondul pentru ajutorarea n
mat, dimpotrivă el călătoresce tocmai acum pre Slavii din Austro-Ungaria.
şcolarilor săraci şi bolnavi din ve
prin Dalmaţia. In cestiunea maghiarisării prin piarul rusesc cjice, că dâcă se vor sa
nitele sale ordirare.................................. fl. 300.
Tote foile guvernului, cari diceau, că tisface pretensiunile Cehilor, în Austro-Un
2) Fondul „Coresi . ... „ 100 colonisărî.
44
căderea ministrului de resboiu Krieghammer garia tote vor reveni îu calea cea bună a
3) Cele 2 societăţi de lectură
este neevitabilă, asigură acum, că tote Revisla ungurâsoă „ Kozgazdasâgi liniştii interiore. Insă cestiunea cehă, dice
ale studenţilor noştri................................„ 100.
faimele nu sunt adevărate şi că diferenţele Szemle , al cărei redactor e faimosul Je- foia din Petersburg, s’a schimbat deja de
44
4) Dela biserica S-lui Nicolae
între Krieghammer şi Banffy „s’au aplanat kelfalussy Ioszef, publică în numărul său mult în cestiune slavă. Slavii monarchiei
pentru participarea în corul biseri
pe cale paclnică“. pentru Octomvre un articul privitor la habsburgice uisuesc puternic la o unire şi
cesc a studenţilor...................................... „ 400.
Interesant este un comunicat al mi- politica de maghiarisare prin colonisărî. unirii lor naţionale a câştiga şi recunâscere
5) Dela „Albina , pe lângă
44
nisteriului de răsboifi, ce-1 publică o făie Articulul e scris pe basa raportului mi- lolitică.
100 fl. luaţi în vedere sub plusul
vienesă şi în care se cjice între altele: ni-teriului unguresc de agricultură pe anul Despre acâsta s’a vorbit deja — con
contemplat de:...........................................„ 400.
Asupra ori cărui cunoscător al rapor 1^97, care raport, după cum se scie, pre- tinuă cjiarul rusesc — în adunarea slavă,
6) Dela colindatul în favovul
turilor militare a făcut o stranie impresiune sint.ă în colori fârte posomorite resultatele ce s’a ţinut nu demult în Tersato, la care
fondului..................................................... „ 100.
mirarea cercurilor parlamentare unguresc!, colonisărilor de pănă acum. au participat representanţl din partea Croa
fl. 1400. că ordinului împărătesc în afacerea strămu- Ou tote acestea, articulul de care ţilor, Vencjilor şi Sârbilor. Acolo s’a discu
Suma acăsta cred, că va ajunge pentru tărei statuei Hentzi i-s’a alăturat un „co- voibim pledâză cu nou foc pentru conti tat despre reîncorporarea Bosniei şi Herţego
14
a da prâncj gra.uit pe 10 luni de (Iile la mentar al ministrului de răsboifi. Espre- nuarea colonisărilor şi încă în măsură mult vinei la corpul viitorului stat, a cărui capi
22 — 24 şcolari. siunea „comentar e simplu neesactâ. Fiă- mai mare, ca pănă acum. tală ar fi Agr am.
44
