Page 39 - 1898-11

Nr. 246 — 1898 GAZETA TRANSILVANIEI PagiDa 8

In chipul acesta, spune „Peters. diplomatici la Vatican, ca să arate, că ea Alegere de deputaţi la congresul elec­ Milione fumate. Direcţiunea regiei tu­
44
Vjed. , Slavii sudici din Austro-Ungaria ar sprijinesce protectoratul Eranciei asupra toral. La scrutiniul săvârşit eri asupra ale­ tunului din Ungaria şi-a făcut cjilele acestea
scăpa de jugul Germanilor şi Maghiarilor creştinilor din Orient. Camerarul Tsarilcoff, gerii deputaţilor mireni pentru congresul raportul său despre sumele incassate pănă
şi ar avâ ore-care independenţă naţională. representantul Rusiei în Vatican, a îmânat naţional-bisericesc electoral, în Braşov şi acum în acest an pe tutun. In 9 luni ale
Putem să ne aşteptăm, că aoâstă manifes­ secretarului de statRampolla o notă, în care în Sepsi-St. GeorgI, s’a constatat că au anului 1898, s’a fumat tutun în valore de
taţie a solidarităţii Slavilor de Sud, va guvernul rusesc declară, că bucuros spri- fost aleşi cu mare majoritate d-1 Arsenie 37,269,627 fl. şi 1 cr. Frumâsă sumă su­
avă urmări. Este lucru important deja ginesce protectoratul frances. Nota a pro­ Vlaicu, director la şcola comercială, şi d-1 flată în vânt în timp de 9 luni! In anul
acela, că Slavii sudici au înţeles, că nu­ dus mare bucurie în Vatican şi papa a advocat Iosif Puşcariu. acesta s’au fumat 628,940,278 ţigarete de
mai uniţi pot representa o putere şi-şi pot însărcinat pe cardinalul Vanutelli, ca în trafică, 22,930,450 ţigări de specialitate şi
Defraudarea din Făgăraş. „Peşti Na-
scutura jugul hegemoniei străine. Lucru numele său să esprime ministrului rusesc încă alte vre-o 2 milione de ţigări turcescl,
44
plo are informaţiunea, că hoţul Grilnfeld
important e 'mai departe, că mişcarea slavă de esterne mulţămita sa pentru spriginul mai mult cu 47,666,662 ca în anul trecut.
Natzi, care a defraudat banii comitatului
din Austria trece acum şi în Ungaria. promis. Cele mai căutate au fost ţigările „Cuba“.
şi ai orfanilor, n’ar fi pus mâna decât pe
Enuneiaţiunile aceste ale fâiei rusescl Aceste s’au fumat cu 33°/ mai multe ca
0
din Petersburg corăspund ideilor emanate Agitaţiune în contra principelui 6000 fl. înainte de a fugi, el sub pretext; anul trecut. Mai puţine s’au fumat dintre
bulgar. Din Sofia se anunţă, că in timpul că în Făgăraş bântue bubatul, şi-a trimis
u
de cjiarul „Svjet al colonelului Komarow, ţigările „Havana .
44
din urmă o societate secretă a început să nevasta şi copiii la Orăştie. Griinfeld a fu­
pe care l’am remarcat deja, şi în care or­ git în România. Griinfeld era un mare căr- 44
ganul rusesc vorbind de misiunea Rusiei răspândescă în ţâră nisce proclamaţiunl ti­ Călindarul „Lumei ilustrate . De6re-ce
părite, în cari se agitâză în contra princi ţaş şi om fără nici o siguranţă. în anul acesta nici un calendar german
în Peninsula-balcanică, elicea, că după eli­
pelui Ferdinand. Proclamaţiunile provocă sâu frances nu va oferi pentru 1 franc ceea
berarea Cretei vine la rând Serbia veche, Germani austriac! la catafalcul lui
pe Bulgari, să isgonâscă din ţâră pe Fer­ ce va oferi Calendarul revistei „Lumea ilus­
Macedonia, apoi Bosnia şi Herţegovina. Bismarck. Din Friedrichsruhe se anunţă, că
44
dinand, ori să-i facă sfîrşit vieţii. trată , acesta va apărâ în trei ediţiuni i
De remarcat este şi aceea, că cu oca- săptămâna trecută 30 de membrii ai reu­
Ediţia specială â franci 3 (fl. 1.50). Ediţia
sia unei petreceri aranjate la moştenitorul niunei germane naţionale „Ostmarh* din
de lux fr. 1 (65 cr.) şi ediţia populară 60
de tron Banilo al Muntenegrului, agentul Viena, au sosit acolo, ca să depună cununi
bulgar ConstantinovicI a salutat pe prin­ SOIRILE BILEI. pe catafalcul lui Bismarck. Intre dspeţl se bani (36 cr.) Gine doresee să aibă ediţia
44
cipe, ca pe viitorul guvernor al Bosniei, âr 5 aflau şi cunoscuţii deputaţi din „Reichsrath specială, să trimită Editorului Ig. Hertz
— 9 (21) Noemvre. BucurescI fl. 1 50. Cine va trimite bani:
principele Mirko a adaus, că va trece cu Schonerer şi Iro. După depunerea cununi­
trupele în Mostar, ca să vie în ajutor fra­ Teatru român de diletanţi în Braşov. lor, ei au intonat cântecul lui Bismarck. prea târejiu, îi va primi înapoi. Se observă,
ţilor, cari vor să scuture jugul nemţesc. Atragem din nou atenţiunea publicului ro­ că cărţile poştale pentru România sunt a-se
Colectă confiscată. Am adus la rândul timbra cu 5 cr.
T6te acestea sunt semnele unei se- mân asupra representaţiei, ce se va da Joi
său soirea, că poliţia din Budapesta a con­
riâse mişcări între Slavii sudici, cari vor sâra în 12 (24) Noemvre, în sala nouă de
fiscat banii colectaţi de redacţiunea (Ţaru­
da de gândit diplomaţiei austro-ungare. concerte şi de teatru, de cătră diletanţi ro­ Convocare.
44
lui „Alkotmâny . pilele aceste căpitănatul
mâni din societatea nostră braşovână, în
orăşenesc aresolvat cestiunea acâsta, şi fiind­ Conform conclusului comitetului din
scop de binefacere. Amănuntele se pot
Revistă externă. vedâ în anunciul de pe pagina a patra. Bi­ că colecta s’a făcut fără permisiune po.li- şedinţa dela 29 Octomvre a. c., societatea
44
ţienâscă, redactorul foiei, Francisc Bonicz, română de diletanţi „Progresul din Făgă­
Autonomia Cretei. „Corespondenţa letele se vând de acll încolo în librăria N. a fost pedepsit cu 20 fl., âr banii confiscaţi, raş, îşi va ţinâ adunarea generală a Il-a
Politică anunţă, că cele patru puteri ar Ciurcu.
14
adunaţi fiind pentru scopuri de binefacere, din ăst-an Duminecă în 11 Decemvre st. n.
fi dispuse să facă avansul de 4.000.000 de
In memoria lui Mihaifi Vitezul. Eri, i-au înapoiat în sumă de 1111 fl. 21 or. 1898 la orele 3 p. m. în localul societăţei
franci pentru primele cheltuell urgente pen­ Duminecă, cu ocasia sărbătorei sfinţilor ar­ — institutul „Furnica din Făgăraş, — la
44
tru stabilirea administraţiei autonome în hangheli Mihail şi Gavril, studenţimea uni­ Societatea de lectură „loan Popasu 44 care adunare generală sunt poftiţi a par­
Creta. Amiralii au decis ca pe viitor în versitară din BucurescI a pregătit o mani­ a tinerimei dela institutul teologic-pedago- ticipa toţi membrii, precum şi alţi binevoi­
zona internaţională să lase numai două festaţie în memoria lui Mihaih Vitâzul. La gic din Caransebeş s’a constituit pentru tori ai acestei corporaţiunl.
trupe rusescl, două companii englese, un ora 9 diminâţa studenţii porniră în frunte anul şcolar curent ast-fel: Preşedinte : D-1 Obiectele: 1) Deschiderea şedinţei.
batalion frances, şi un batalion italian. cu drapelul albastru, din palatul universi­ profesor Iosif Balan ; vice-preşedinte : Aurel 2) încasarea tacselor restante, eventual în­
Amiralii au cumpărat o mare cantitate de tăţii, şi au percurs bulevardul Academiei, Magheţiu teol. c. IU.; secretar: Vasilie scrierea de membri noi, şi apoi constata­
provisiunî pentru musulmanii refugiaţi. calea Victoriei, strada Mihaiă Vodă pănă Blaşiti. teol. c. III.; notar 1: Felician Ne rea membrilor presenţl îndreptăţiţi la vot.
Prinţul a fost primit în mod fârte călduros la biserica Mihaiă Vodă din Dealul Spirei. moian teol. c. III.; notar II: Alesandru (§ ul 13 şi 28 din Regulament.) 3) Rapor­
la Pireu de Cretanii, cari locuesc la Atena. Onaie ped. c. IV.; bibliotecar: Damascliin
Aci s’a oficiat un parastasjpentru memoria tul comitetului. 4) Raportul şi raţiociniul
Pentru diua numirei oficiose a Prinţului se vitâzului Domn. După aoâsta studenţii s’au Marian teol. c. IT.; vice-biblioteoar: loan cassarului. 5) Censurarea acestor raporte.
prepară o manifestaţie mare. înapoiat la statua de pe bulevard, unde au Borlovan ped. c. III.; cassar: Victor Trai- 6; Propuneri. 7) Statorirea terminului proc-
loviciu teol. c. II.; controlor: Dimitrie Nea-
Statele şi desarmarea. Pilele aces­ depus o coronă şi au rostit mai multe dis­ goe ped. c. IV. — In comitet: preşedinte: simei adunări generale. 8) închiderea şe­
tea am vădut pronunţându-se organele po­ cursuri de ocasie. dinţei.
Aurel Magheţiu teol. c. III. Membri: Va­
litice ale diferitelor state europene asupra Făgăraş, 14 Noemvre 1898.
Un dar al fostului Metropolit-Primat silie Blaşiu şi Aurel Iosof teol. c. III;
proiectului de desarmare al Ţarului. Din
Ghenadie I. P. S. S. fostul Metropolit Pri­ loan Coşariu şi Todor Şandru teol. c. II; Dr. loan Turcu, I. Berescu.
aceste manifestări se vede, lămurit cum di­
mat Ghenadie, cu ocasia mergerei sale la Marian Groza şi Vasile Uzonescu teol. preşedinte. secretar.
feritele state din Europa consideră acest
Sibiiu spre a asista la înmormântarea re­ c. I; Alimpie Radulea ped. c. IV ; Iosif
proiect.
gretatului Miron Romanul, a dăruit suma Jian ped. c. III; George Uzonescu ped. o. A vi s.
Parlamentul belgian se deschide fără
de 400 fl. şcolei „Reuniunei femeilor ro­ II, şi loan Eva ped. c. I. Obiectele neridicate şi nereclamate
mesagiu regal, deorece regele Belgiei nu
44
mâne din Sibiiu. Comitetul acestei socie­
vrâ să vină în contact cu representanţii Otrăviri cu bureţi, în massă. Mercurea dela sortitura (loteria) aranjată de Reuniu­
tăţi, primind darul înaltului Prelat, i-a tri­
socialişti şi republicani. Guvernului i-a lip­ trecută, după cum ni se scrie, s’au bolnă­ nea femeilor române din Sibiiu, se vor es-
mis o scrisore de mulţămită subsemnată 44
sit deci prilegiul de a face obicinuitele vit în OincI-bisericI 25 oficerl dela armata pune în edificiul „Albinei (în localul Mesei
de preşedinta Reun. Maria Cosma, şi de se­ studenţilor) şi se vor vinde prin licitaţiune
complimente la adresa. Ţarului. In schimb comună, otrăvindu-se dintr’o mâncare cu
cretarul Dr. Beu. în dilele: 1, 2, 3 şi 4 Decemvre st. n, a.
însă parlamentul a votat o moţiune de re- bureţi, ce s’a servit la masa oficerilor.
cunoscinţă Ţarului Nicolae pentru „gene- Unii dintre oficerl sunt greu bolnavi în c. în fie-care eh între 9 — 12 ore a. m. şi
Licitaţie în contra statului ungar. Din 3—5 ore p, m.
rosa lui iniţiativă . spitalul militar. S’a făcut cercetare, ca să
14
Milano se aounţă următorele: Tablourile şi
Tot aşa se esprimă şi mesagiul regal afla pe vândătorul bureţilor veninoşi, dâr Oei ce doresc a participa la licitaţiune,
obiectele de artă cumpărate, dâr neplătite,
italian prin care — după oum am vădut n’au putut da de urma lui. au a solvi o tacsă de intrare de 10 cr.,
de Carol Pulszky, au fost transportate la
— s’a deschis parlamentul din Roma. Me­ care se va computa în preţul obiectului,
Budapeşta, dâr ministrul de culte "Wlassies Bora pe Marea adriatică. Din Triest
sagiul aderâză cu plăcere la iniţiativa ge- ce eventual vor cumpăra.
a denegat plătirea preţului. Vândătorul se scrie, că de câte-va Jile bântue tare
nerosă a Ţarului pentru a face posibilă Sibiiu, 18 Noemvre n. 1898.
Olschlci din Milano a pornit proces contra bora, în urma căreia temperatura s’a răcit
o desarmare, dâr tot în acest mesagiu se Dela biroul Reuniunii!
slatului ungar şi prin tribunalul italian a mult şi începe a îngheţa. Corăbiile din
elice cu câte-va rânduri mai înainte, că tre­ M. Cosma, Dr. Beu,
şi câştigat 80,000 fl. înainte de a recurge causa vântului mare nu pot să între în port
bue să se îmbunâtâţăscâ flota, pentru-ca să
• la proces, el a umblat la Budapeşta, însă şi trebue să ancoreze în golful Muggia din preş. secr.
corăspundâ apărării intereselor ţării. Cu alte
guvernul unguresc l’a respins. Sentinţa apropiere. Bora suflă atât de puternic, în­
cuvinte, proiectul de desarmare este o ini­
procesului fu trimisă spre esecutare consu­ cât într’o cji a luat de pe bordul corăbiei POSTA REDACŢIUNEI.
ţiativă genefosă, dâr mai mult platonică, şi
lului italian din capitala ungară. Tote si­ pe un matroz şi l’a trântit în mare; săr­
până una alta Italia trebue să-şi sporâscă D-lui Gesto, în T. Se va publica, la rendul
linţele acestuia însă au rămas zadarnice. manul, numai cu greu a putut fi scăpat său, într’un număr de Dumineca.
măsurile de apărare. •
: Acum se află în Milano o mare esposiţie din valurile mării.
încât privesce pe Anglia, ministrul ei
de mătăsuri. Ministrul unguresc de agricul­
•de răsboiti a ţinut în Plymouth un discurs, Spion frances osândit în Germania. O ILitera tură.
tură a trimis pentru exposiţie o mulţime
un care a salutat cu bucurie propunerea de telegramă din Lipsea vestesce, că tribuna­ Minunate sunt pentru popor scrierile
de articull de mătăsărie. Olschki a secues-
■desarmare a Ţarului, a cjis însă, că nici o lul imperial a osândit la 6 ani de închisore fericitul ai loan Creangă, cari conţin cele
trat pe cale judecătorâscă toţi articulii un­
ţâră nu pote să consimtă a-şl lega mânile. pe spionul frances De Coqu. mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii ete.
guresc!, şi acum vrâ să-i liciteze în public.
Elota englesă trebue să devină iresistibilă, N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
Consulul austro-ungar din Milano înfricat, Tinerii meseriaşi românî din Bistriţă
:şi oratorul crede, că ea e destul de tare dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
s’a adresat ministrului comun de esterne învită la al doilea concert împreunat cu
pentru a resista la orî-ce combinare posi­ căci ele procură cetitorului nu numai forte
Goluehowski, să facă tot posibilul pentru în- joc, ce se va aranja acolo sub conducerea
bilă a flotelor celorlalte puteri. plăcute momente de petrecere, dâr îi dau.
cunjurarea scandalului. Golucho'wski a avi- magistrului de cor Traian Brătescu Sâm­
Pretutindeni se fac dâr închinăciuni şi forte preţiose poveţe şi învăţături. Tote
sat pe guvernul din Peşta, care însă tace bătă, în 26 Novembre n. c., pentru susţine­
la adresa Ţarului, însă din ele răsuflă şi scrierile la-olaltă costă numai 1 fl. trimise
înfundat şi nu face nimic, nu scie ce să rea corului de meseriaşi. începutul la 8
vorbesce continuu spiritul răsboiului. Dâr francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
facă. De altfel guvernul are şi alte dara- ore sâra. Intrarea: de persână locul I.
•ore nu chiar Ţarul însuşi, după publicarea Mureşianu în Braşov.
44
verl cu Pulszky. Curia din Peşta declarân- 80 cr., locul II 60 cr., locul III 40 cr.,
manifestului său, a ţinut la Odessa un dis­ *
du-l de nevinovat, în urma acâsta Pulszky loc de stat 20 cr., cocardele de joc â
curs cătră armată, în care a afirmat nece­ „David Almăşanu , schiţe biografice
44
cere să i-se plătâscă 16,000 fl., fiiud-că 25 cr. Suprasolvirile se vor cuita pe cale
sitatea înarmărilor? de loan Popea Broşura acâsta, atât de bine
atâta pagubă a avut pe urma ridicării lui (jiaristică. La joc pot lua parte numai
scrisă, presenfă şi multe momente de în­
Musia şi protectoratul Fraudei, din oficiu. Pentru acâsta sumă Pulszky a domnii provăcjuţî cu cocarde. Programa semnătate istorică. Preţul 30 cr. (cu posta
Se confirmă soirea, că Rusia a făcut paşi intentat proces erarului. constă din 13 puncte bine alese. 33 cr.)