Page 4 - 1898-11
P. 4

Pagina 4.                                                               GAZETA TRANSILVANIEI                                                                Nr. 239—1898

              crete),  închegate  din  omeni  de  re­       dilor,  ce  se  legaseră  de  schimbarea  joritatea  a  luat  la  cunoscinţă  răs  inima  societăţei,  er  nepăsarea  şi
              gulă  luminaţi,  cu  vederi  largi  şi  do­   stăpânirii  francese,  cu  cea  austriacă,  punsul.                                        lenea  ţineau  cuprinse  vetrele  pă­
              ritori  de-o  răsturnare  a  stărilor  ne­    numărul  lor  se  spori  în  chip  în-             Bucurescî,  11  Novembre.  D-nii        gânilor;  a  sciut  se  fondeze  morala
              drepte din patria lor.                        sămnat.                                       T.  Maiorescu,  V.  Lascar  şi  C.  G.       cerâscă  pe  natura  şi  inima  omului.
                    Una  dintre  cele  mai  vestite  din         Scopul  carbonarilor  era  acum,         Disescu,  după  cum  se  susţine,  în        Mântuitorul  Isus  a  4i   «Iubiţi  pe
                                                                                                                                                                                    s:
              aceste  societăţi,  al  cărei  renume  de-a  sili,  stăpânirile  şi  pe  prinţii  ti­       calitate  de  procuratori  ai  Eforiei       inimicii  voştri,  faceţi  bine  celor  ce
              a  străbătut,  şi  se  pomenesce  în  t6te  rani,  se  dea  poporului  constituţia          bisericei  Sf.  Nicolae  din  Braşov  au     ve  urăsc  pe  voi“.  Isus  a  proclamat
                                        sa
              părţile  este  aşa  4*   societate  a  şi  libertatea,  ce  ’i-se  cădea,  şi  care         îmânat  erî  d-lui  prim-preşedinte  al      libertatea,  egalitatea  şi  înfrăţirea.
               „ Carbonarilor^.                             în parte ’i-se şi făgăduise.                  tribunalului  Ilfov  o  petiţiune  prin      Cuvântul  Mântuitorului  a  rupt  lan­
                    Partea,  ce  au  avut’o  aceşti               Conduşi  astfel  de  idei  înalte,      care  chiamă  în  judecată  pe  minis­       ţurile  sclăviei,  a  ridicat  demnitatea
              bmenî  în  lupta  dusă  de  poporul  ita­     societarii  se  îndrâptă  cu  cereri  pen­    trul  cultelor  şi  instrueţiunei  publice   femeii,  făcându’o  egală  soţului  seu,
              lian  contra  apăsătorilor  sei,  a  fost  tru  ajutor,  mai  ales  la  cei-ce  puteau      pentru  ca  să  fiă  obligat  prin  hotărîre   âr nu sclava lui.
              mare.  Şi  istoria  întemeierii  socie­       să  ’i  înţelegă,  la  clasele  inteligente   judecătorescă  a  plăti  suma  de  75  000         Mântuitorul  Isus  a  biciuit  fă­
              tăţii  lor  e  interesantă.  îşi  are  înce­  ale  patriei  lor,  la  aristocraţime,  la    lei  cu  procentele  legale,  datorită  pe   ţărnicia,  lăcomia  şi  tirănia,  pentru-că
              putul  încă  în  timpul  domniei  fran-  preoţi şi la ofiţerii armatei chiar.               ultimii  ani,  apoi  a  plăti  de  acum      acestea  sunt  viţiurî  cumplite,  după
              cese,  când  o  mână  de  republican!               Şi  nu  puţini  sunt  cei-ce  le  în­   înainte,  adecă  dela  anul  budgetelor,     spiritul  Evangeliei.  Sumeţia  şi  va­
              curagioşî,  sub  căpetenia  lor  Capo-  tind,  pe  cât  numai  pot,  ajutorul.              care  va  începe  la  1  Ianuarie  1899      nitatea,  cari  sunt  rădăcina  atâtor
              bianco,  începură  se  propoveduescă  Ba,  ca  un  semn  al  aprobării  lupte­              câte  75,000  lei  pe  fiă-care  an,  sâu    rele  şi  nefericiri,  au  că4ut  3ub  sabia
              contra  stăpânirii  regelui  Murat,  der  lor,  chiar  femeile  din  clase  înalte,  in­    a  plăti  odată  pentru  tot-deuna  un       cuvântului dumne4eesc.
               de  frică,  ca  se  nu  fia  prinşi,  se  re-  struite, intră în şirul membrilor societăţii,                                                  Mântuitorul  Isus  predica  îndu­
                                                                                                          capital  ale  cărui  procente  anuale  se
              fugiară  în  pădurile  cele  întinse  ale  înfiinţând  aşa  (fisa  loja  Grâdinărese-       corespundă  aceleaşi  sume.  Petiţiuuea      rarea,  pacea,  iubirea  şi  iertarea  ne­
               Calabriei şi ale Abruzzilor.                 lor ,  insuflând  curagiu  bărbaţilor  şi     4ice,  că  suma  anuală  de  87,500  pe      dreptăţilor,  ce  ni-s^au  făcut;  prin
                                                               u
                    Aci,  simţindu-se  la  adăpost,  se  dându-le,  după  ale  lor  moduri  şi  pu­       care  ministerul  cultelor  şi  instruc-     acâstă  semâna  Isus  pacea  între
               organisară, luându şî numele de „Car-  tinţe,  mână  de  ajutor  la  „curăţirea            ţiunei  publice  era  dator  s’o  plătescă,   omeni  şi  depărta  neunirea  dintre
                      u
               bonari ,  de-o  parte  pentru-că  în  a-  grădinei",  la  curăţirea  patriei  lor  de      a  refusat  s’o  dea  din  1  April  1897.   fraţi.  Şi  aceste  mijloce  dulci  au  dat
               ceste  păduri  se  făceau  în  câtăţimi  străinism.                                        Acesta  sumă  anuală  nu  este  o  sub-      sbor  creştinismului,  pe  care  aprâpe
               mar!  cărbuni,  de  alta  fiind-eă,  îm­           Fiind,  după  sămânţa  sa  cea  din-    venţiune  sâu  o  gratificare  benevolă,     20  de  secuii,  cu  tote  persecuţiunile
               pinşi  de  lipse  mari,  adese-Or!  înşi-şî  tâiu,  originar  din  Neapol,  carbona-       ci  este  echivalentul  pentru  nisce  pro­  şi  chinurile  câte  s’au  ivit  în  decursul
               membrii  societăţii,  deşi  dmen!  în­       rismul  întins  în  curând  peste  totă       prietăţi  imobilare,  scutiri  şi  bene­     lor,  n’au  fost  în  stare  se  1  împedece
               văţaţi  şi  de  lume,  trebuiau  se  se  în-  Italia,  ajunse  la  mare  înflorire  în                                                  în  mersul  seu;  ba  a  pătruns  până
                                                                                                          ficii,  ce  le-a  avut  biserica  Sf.  Ni­
               deletnicescă  a  face  cărbuni,  pentru  părţile  unde  libertatea  era  mai  căl­         colae  din  Braşov  pe  teritoriul  Ro­      în    palatele    Cesarilor,    sfărîmând
               a  câştiga  câte  ceva,  cât  şi  pentru  a  cată  în  picidre,  mai  pălmuită,  în        mâniei.  —  Procesul  a  fost  rapartisat    4eii lor.
               se  pute  străcura  printre  lume,  nebă­    Neapol  şi  în  părţile  de  sus  ale  Ita­   la secţia tribunalului de Ilfov.                   Cu  ce  uşurinţă  şi  cu  ce  mul-
               gaţi în semă şi nebănuiţî.                   liei.  Cu  membrii  de  ai  acestei  te­                                                   ţămire  a  trecut  poporul  sub  jugul
                    Societatea  se  împărţia  în  sec­      mute  societăţi  ne  vom  întâlni  ade­            Madrid,  11  Noemvre.  In  minis­       cel  blând  al  lui  Isus,  acâsta  nu  tre-
               ţiuni  (despărţeminte),  pe  car!  le  nu-  sea  în  spicuirile,  ce  vom  face  în        terul  de  esterne  spaniol  se  confirmă    bue  să  o  mai  spunem;  pentru-că
               miau    n Vendite“,  adecă  loc,  unde  numerii  viitori,  din  istoria  luptelor          soirea,  că  părechea  imperială  ger­       cine  simte  mai  mult  apăsarea  sclă­
               se  vindeau  cărbuni,  er  oasele,  în  crâncene  şi  mari  ale  Italienilor  pen­         mană  venin4  în  Spania  va  visita  şi     viei,  decât  acela,  care  pârtă  jugul?
               cari  ei  se  adunau  pentru  a  se  tru  libertatea,  pe  care  la  urmă  au              Cartagena.  Regina-regentă  va  în.vita      Cine  cunâsce  mai  bine  valârea  li­
                                                                                                          pe înalţii ospeţî la Madrid.
               sfătui  asupra  luptei  pentru  liberarea  şi dobândit’o!                                                                               bertăţii  decât  sclavul?  âtă  dâr  pentru
               neamului  şi  a  patriei,  erau  numite                                                                                                 ce  au  alergat  tote  popârele  la  cu­
                       11
               „barace ;  mai  multe  barace  de  ici                                                        Morala evangeliei lui Isus şi             vântul  Evangeliei.  Puţin  timp  după
               şi de colo formau o „republică".                            Iia vitare.                                                                 pironirea  pe  cruce  a  Mântuitorului,
                    T6tă  societatea  se  recunoscea,             Membrii  clubului  român  al  comitetului            învăţătorii ei.                 binefacerea      evangelică     o    vedem
               după  anumite  cuvinte  cu  alte  înţe­      comitatens  —  Sălagiu  —  se  invită  a  se                                               pusă  în  lucrare;  pretutindenea  ve­
               lesuri,  ca  de  esemplu;  „Răsbunare  presenta la conferenţa ţinândă în 14 Noem-               Nu  este  studiu  mai  demn  de         dem  şcâle  cari  contribuiau  la  îndul­
               pentru  mielul  sugrumat  de  lup“.  De-  vre a. c. 5 6re p. m. în Zelau.                  om  şi  de  respectarea  lui,  ca  studiul   cirea  moravurilor  şi  la  împingerea
                                                                                     ;
                                                                                  * , .   .*              moralei,  pe  care  a  învăţat’o  Mân­
               visa  societăţii,  cuventul  ei  condu­                      Program :                                                                  tinerimei  pe  calea  virtuţei;  pretu­
               cător, era :   Curăţirea pădurii de lupi/“         1,  Reorganisarea clubului;             tuitorul nostru Isus Christos.               tindenea  spitale  şi  asile,  cari  serviau
                           v
               Sub  vorba  „lupi"  ei  înţelegeau  pe                                                          Ce  este  morala  lui  Isus?  Nu        de  adăpost  văduvei,  orfanului  şi
               apăsătorii  străini  ai  poporului  lor  iu­       2.  Alegerea membrilor în comitet.      este  alta,  decât  regularea  datorin-      celui bolnav.
                                                                  JBăsescî, la 10 Nov. 1898.
               bit,  âr  sub  pădure  înţelegeau  patria,                                                 ţelor  nâstre  cătră  Dumne4eu,  oătră             Acum  se  vedem,  cari  sunt  în­
               ţera scumpă a lor.                                                G. Pop de Basescî.       noi  şi  cătră  de-aprdpele  nâstru;  nu     văţătorii  acestei  morale,  şi  cari  sunt
                    Mijlâcele,  cu  cari  carbonarii  lu­                                                 este  alta  decât  arta  aceea  măreţă,  datorinţele lor?
               crau  pentru  asigurarea  Bcopului  lor,             ULTIME SOIRI                          care face a ne nobilita inima prin vir­            Invăţăţorii  moralei  evangelice
               erau  teribile,  ei  nu  voiau  nici  mai                                                  tute  a  trăi  bine  şi  sânt  şi  a  fi  fe­  a  Mântuitorului  Isus  sunt  preoţii,
               mult,  nici  mai  puţin,  decât  se  stîr-         Budapeşta,  11  Novembre.  In  şe­      riciţi.  Nimenea  în  lume  nu  a  pro­      servitorii  tuturor,  creştini  pentru  ei
               pescă  pe  apăsătorii  străini  cu  orî-ce  dinţa  de  acji  a  camerei  Francisc  pagat  o  morala  mai  bună  ca  a  Mân­             şi  preoţi  pentru  alţii.  Ei  sunt  urmă­
               preţ,  dâcă  aceştia  de  voiă  bună  nu  Kossuth  a  interpelat  guvernul  în  tuitorului  Isus;  căci  numai  Isus,  torii  apostolilor  pe  pământ.  Apos­
               vor  se  lase,  ca  poporul  să  fiă  con­   afacerea  reînălţării  statuei-Hentzi  în  trimisul  cerului,  a  sciut  aduce  o          tolii  sunt  modelul,  după  care  preoţii
               dus  de  Omeni  din  sînul  său,  de  o  Budapeşta.  Ministrul-preşedinte  Ban-  morală  cerâscă,  morală  mai  trainică                trebue  să-şi  îndrepte  toţi  paşii  şi
               fire şi de un sânge cu el.                   ffy  a  răspuns,  că  nici  nu  se  trac-  decât  vecurile.  Singur  el  a  sciut’o        tâte  mişcările,  dâcă  voesc  să  fiă  cre­
                    Sub  domnia  francesă,  numărul  teză  despre  un  fapt  politic.  Monar-  ridica  şi  întemeia  pe  iubirea  lui                  dincioşi  chiămărei  lor  dâcă  voesc
               membrilor  desnădăjduiţi  şi  cu  capul  chul  a  dispus,  ca  statua  se  se  ri­         Dumne4eu şi a umanităţei.                    să  4i°â  cum  a  4'   apostolul  Paul:
                                                                                                                                                                              s
               a  mână  ai  acestor  societăţi  secrete  dice  înaintea  şcdlei  de  cădeţi  din               Mântuitorul lumei, Isus Christos,  „fiţi  următorii  noştri,  precum  şi  noi
               nu  era  prea  mare.  Desamăgirile,  ce  Budapeşta,  şi  pentru  acâsta  e  rea-  s’a  născut  în  timpul,  când  demora-  suntem ai lui Isus Christos".
               urmară  însă  după  stîngerea  nădej­        pun4ător  ministrul-preşedinte.  Ma­          lisaţiunea şi conrupţiunea era în                  Preoţii sunt chemaţi a conduce



               fi  părinţilor  bătrâni  spre  ajutor;  deoî  umilit   In  1842  primăvara  m’am  dus  în  Ceuaş   La  săptămâna  după  cununie  am  mers   şcolarul  meu  Tâder  PopovicI,  mai  târ4iu
               mă  rog  să  te  milostivesol,  a  mă  crede  ca   (Szâsz  Csâvâs),  un  sat  în  comit.  Cetatea-  spre  a  mă  hirotoni.  Am  pornit  călare  şi  pe   Almăşan, care încă venise pentru hirotonire.
               un  bun  părinte,  că  tote  cele  spuse  de  mine   de-Baltă  (acum  Târna-mică).  Am  nimerit  la  la  Chimitelnio  am  ajuns  în  Sânger.  Preot   Diminâţă  următâre,  la  sfatul  Episco­
               sunt  pur  adevăr.  Eu  după-oe  am  primit   un  econom  român,  Alexandru  Roşea,  acesta  de  curând  venit  era  aici  Iosif  Turc,  fiul  pului  am  mers  la  protopopul  neunit  cu
               resoluţiunea  ameninţătâre,  sciind  că  n’am   avea  o  fată  frumosă,  Anioa.  Românul  era  protopopului  din  Cătina.  Am  prânejit  la  el,  numele  Gal,  ne-am  mărturisit  şi  sub  liturgia
               snplicat,  mult  m’am  mirat  şi  mi-am  c}is,  că   ginerele  lui  Asculan,  ore  când  preot  în  şi  mi-a  4is:  „Măi  Moldovan,  nu  merge  la  de  8  6re  ne-am  cuminecat.  Atunci  ne-a  şi
               ce  pote  să  fiă  causa,  de-mî  vine  resoluţiă   Mediaş,  sub  care  s’a  făcut  biserica  cea  Cluşiii,  că  eu  am  fost  Dumineoa  trecută  la  făcut  ceteţl  (lectori)  şi  subdiaconî.  Altă  4*
               fără  să  fi  suplicat.  Pentru  aceea,  deşi  slă­  pomposă  de  astădl  prin  Episcopul  de  pie  cumnatul  Georgie  Crişan  prop.  în  Săcal  şi  am  fost  la  biserică  fără  act  de  sânţire,  âr
               bit,  am  alergat  la  Măria  Vâstră,  să  mă  con­  memorie  Ioan  Bob.  Pe  acest  Asculan,  cam  mi-a  spus,  că  Episcopul  e  în  Blaşitt."  As­  a  treia  4i  ne-a  sânţit  diaconi  şi  a  5-a  4*
               ving despre lucrul subversant".              renitent  pote,  l’a  strămutat  Episcopul  Bob  cultând  cuvintele  lui,  am  luat’o  îndărăt  că­  în  31  Maiu  1842  am  fost  hirotoniţi  de
                    Episcopul  m’a  asoultat  cu  bună-voinţă  în  Şeica-mică.  El  avea  doi  feciori,  cari  tre­  tră  Blaşiti  şi  pe  sâră  am  sosit  în  Ciufud  preoţi.
               părintâscă  şi  pacienţă.  S’a  convins  şi  a  în­  când  în  România-mică  în  Rîmnioul-Sărat,  la amicul meu Nioolae Şimonfi. El mi-a spus,   După  sosirea  mea  acasă  am  chemat
               ceput  blând  a  vorbi  şi  m’a  oprit  şi  la  masă.  se  făcuse  proprietari.  La  aceştia  crescuse  oumoâ  Turo  m’a  informat  rău,  de-6re-ce  pe  protopopul  Fogaraşi  de  m’a  introdus  ca
               După  prân4  mi-a  oonferit  definitiv  paro-  fata  de  care  scriu  şi  pe  oare  am  luat’o  în  episcopul se află în Cluşiii la dietă.  paroch  în  4  âr  în  6  Iunie  la  înălţarea  Dom­
               chia Chiri leului.                            căsătoria  în  Maiu  1842.  Cununia  a  săvîr-    Când  se  crepa  de  4hiă,  am  plecat  prin   nului,  am  şerbit  prima  liturgie.  Poporul
                     M’am  dus  la  protopopul  Gawil  Foga-  şit’o  parochul  atunci  fuDgent  în  Deaş,  ca   Bucerdea  şi  sâra  am  mas  la  d-1  protopop   s’a  îmblân4it,  neînţelegerea  a  dispărut,  ba
               raşi  în  Tirimia  i-am  presentat  resoluţiă  epis-  administrator  al  filiei  Ceuaş,  fără  sgomot  şi   Ioan  Sacalai,  ou  care  aveam  cunoscinţă.  De   mulţi  în  loc  de  cucuruz  mi-au  dat  la  să-
               copâscă,  a  ehiămat  pe  mulţi  din  partida  fără  petreceri  obicinuite  la  astfel  de  oca-   aici  în  cealaltă  diminâţă,  am  luat’o  pe  Câm-   mânat,  tâmna,  grâu.  Părinţii  nu  mi-au  dat
               contrară  la  sine,  i-a  mai  eshortat  şi  li-a  siuDl.                                  piă  prin  Cianu-mare,  cătră  Aiton,  unde  era   nimic.  Casa  paroohială  am  rescumpărat’o
               împărtăşit   resoluţiă   episcopâscă.   Acum       Mi-am  adus  soţia  în  Chirileu.  Părinţii  paroch  Ioan  Trifan,  care  avea  de  soţie  pe   dela  văduva  preotâsă  cu  30  fi.  m  o.,  cele­
               nu-mi  resta  decât  să  mă  căsătoreso.  ’Ml  erau  contrari  acestei  căsătorii,  cu  tote-eă  nepdta  muerii  fratelui  meu,  preot  în  Uiora.   lalte  superedificate  tâte  le-a  dus.  Nici  gard,
               frământam  mintea,  cum  aşi  nimeri  să-ml  soţia  mea  s’a  deşteptat  mult  locuind  la  Aici  mi-am  lăsat  călăria  şi  per  pedes  apos-   nici alt ceva era, afară de casă.
               capăt  o  soţie  să  se  potrivâscă  şi  cu  părinţii  unchii  săi  în  Rîmnio,  Densa  se  pricepea  la  tolorum,  trecând  prin  Giurfalău,  pe  când   Cu  cei  două-4ecI  fior.  căpătaţi  dela
               mei  şi  cu  timpul  în  care  trăim,  să  fiă  şi  tot  ce  se  ţine  de  economia  casei  şi  era  mai  însera  eram  în  Cluşiii  şi  sciricind,  şi  Episcopul,  mi-am  cumpărat  un  pat,  dou6
               cu  ceva  cultură,  că  pe  acel  timp  nu  erau  cuprincjâtâre.  ’Ml  lipsea  însă  bună-voinţa  întrebând  am  nimerit  casa  protop.  Teodor  scaune,  o  masă  şi  alte  mărunţişuri.  Eram
               şcâle  de  fete,  puţine  dintre  fete  erau,  cari  părinţilor  şi  propusul,  ca  să  fiu  spre  aju­  Baldi,  unde  locuia  Măria  sa  Episcopul.  sărac,  ca  şârecile  din  biserică,  —-  cum  e
               să  soie  scrie  şi  ceti.  Nici  pe  la  protopopi  tor  şi  mângâiere  neputincioşilor  părinţi,  nu  Fiind  pe  însărate,  sub  boltitură  zăresc  un  4icala.
               nu se aflau astfel de fete.                   mi-s’a realisat îndată.                     |  individ,  mă  apropiu  de  şl  şi  văd,  că  e  con-  In 1843 mi s’a născut o pruncă, la
   1   2   3   4   5   6   7   8   9