Page 41 - 1898-11

REIUCŢIUXEA, „gazeta* ţese înicare ţi.
Alministraţiunea şi Tipografia. AOonamente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe s&ao luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoi, pe ş6se
INSERATE so primesc ia AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
SINISTRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoi.
următdrelo Birouri de ununoturl: Se prenumoră la ti5te ofi-
In Viona : M. Dukes Nachf. oiele poştale din întru şi din
Bax Augenfeld &. Emerloh Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Naclif. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta : A. V. Goldber- Administrafiunea, Piaţa mare,
oor, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
burg: ffiarolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o so- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl 50 or.
riă garmond pe o ooloni 6 or. Cu dusul In casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ !LT TT Xj LS2-IL' 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
soriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 247. Braşov, Miercuri 11 (23) Noemvre. 1898.

Pananglicanismul. americane. In discursul său dela Guild- surile strategice, ce a început să le Ei se vor gândi bine şi de mai
hall, Salisbury a afirmat între altele, ia pe mare. înarmările estraordi- multe-orî înainte de a provoca un
Pană acuma se vorbea mereu că intrarea Americei în raporturile nare ce le fac cu grabă Englesii, astfel de conflict cu rivalii lor.
numai de pangermaniem, pansla­ europene nu păte în adevăr să fiă vrond să şî asigure ca putere mari­ In tot caşul rămâne ca o ca­
vism şi din când în când şi de pan- favorabilă păcii generale, der ea va timă tăte avantagele prin echiparea racteristică notă a timpului, nisuinţa
romanism. De acum înainte însă s’a conveni cu atât mai mult interese­ numără8elor vase de răsboiu, ce se pananglicanismului din lumea vechia
ivit pe scena lumii şi ideia panan- lor Angliei. Astfel bărbatul de stat află în construcţiune în porturile şi din cea nouă de a deveni stăpân
glicanismului. engles a pus interesele păcii gene­ lor, pot să aibă de scop, de a peste mările şi comerciul lumii.
Acestei idei i-a dat nascere res- rale faţă în faţă cu interesele spe­ provoca un conflict cu Rusia mai E fărte posibil, ca acăstă ni-
boiul ispano-american, în decursul ciale ale Angliei şi ale Americei, curend, decât acesta va fi gata cu suinţă isvorîtă din interesele egois-
căruia, seim, că s’a sevîrşit un fel presentându-le ca două contraste. pregătirile salo. Englesii conteză tice ale amintitelor mari puteri mari­
de Iraternisare a Englesilor cu A m e ­ De când oştirile englese conduse de mult într’un asemenea cas la con­ time, să nască o coaliţiune a celor­
ricanii. Tot atunci s'a vorbit fbrte generalul Kitcbener au reuşit a ni­ cursul Japoniei, amică lor. lalte puteri contra lor şi cel mai de-a*
mult de o alianţă între Marea Bri- mici puterea Dervişilor în Sudan, Pentru moment însă între En­ prăpe îndemn păte să-l dea la acesta
tinie şi Stateie-Unite nord-ameri- bătendu-i cumplit la Ondurman, En- glesî nu se vorbesce, decât numai de chiar cestiunea Filipinelor.
cane. Ce-i drept esister.ţa acestei glesii sunt fărte înereejuţi în puterea periculul unui conflict cu Francia.
alianţe nu s’a constatat, d6r a ră­ lor, ce cred a fi devenit iresistibilă. Lordul Chamberlain a accentuat, ce
mas împresiunea, că este nu numai Limbagiul, de care s’a folosit lordul e drept, că Englesii doresc şi ei pa­ Preoţime» sul» pază. gioBiţie-
posibilă, ci în anumite caşuri pbte Salisbury şi acum în urmă ministrul cea, der a adaus, că ar fi absurd IICSC&. In afacerea esecutărei legei pentru
chiar probabilă. colonielor Chamberlaiu relativ la din partea Angliei să şl sisteze înar­ întrtgirea venitelor preoţilor necatolici, numită,
Sensaţia, ce au făcut’o pretu­ aplanarea afacerei Faşoda, care, se mările sale înainte de a fi delăturat şi legea congruei, ministrul de culte şi ins­
tindeni înarmările neîntrerupte ale scie, s’a terminat cu retragerea Fran- acest pericul. trucţiune publică Dr. Iuliu Wlassics, a adre­
u
Angliei în timpul din urmă, a pri­ ciei, este de altă parte cam îngâm­ E der, şi după aplanarea pacî- sat — cum anunţă „Kel. Ert. — cătră
mit o ilustraţie mult semnificativă fat şi dă a se cunăsce, că Anglia nică a afacerei Faşoda, un ghimpe tote jurisdicţiunile un ordin-cercular reser-
prin enunciaţiunile bărbaţilor de ar ave poftă să ridice nouă postu­ în raporturile dintre Marea-Britaniă vat. Ministrul accentueză în acest ordin-
stat englesî dela putere, cari au ri- late în aşteptarea, că Francia va şi Francia. Acesta păte fi cestiu- cercular datoriile importante, ce le incumbă
dicatstegul pananglicanismului, anun­ ceda. nea egipteană, despre care vorbind autorităţilor în faţa intrării în vigore a
ţând lumii solidaritatea cu fraţii de Precând fraţii de peste Ocean, la Plymouth ministrul de răsboiu a legei. Mai întâii! autorităţile vor avă să
dincolo de Oceanul atlantic, apar­ mult curtaţi de diplomaţii englesî, cţis, „că flota englesă trebue să esamineze datele, ce li-se vor presenta cu
ţinători şi ei de rassa auglo-saxonă. se gândesc acum cu totă sericsita- devină iresistibilă". A mai adaus însă privire la venitele preoţilor. Şi dedrece,
S’ar păi ea din aceste enunciărî, tea de a lua Spaniei şi insulele Fi- ministrul de răsboiu engles câte-va dice ordinul, nu pote fi problema statului
că o nouă epocă va sosi, care va lipine şi sunt dispuşi a năvăli a ouvinte, cari cnracterisăză mult si­ de-a sprigini elemente nedemne, este de
face să se înalţe stăua neamurilor doua oră asupra Spaniolilor, decă tuaţia. El a declarat, că consideră datoria autorităţilor de a face totdâuna îm­
anglo-saxone, chemând la luptă nu nu se vor învoi pe cale pacînicâ ca flota englesă destul de tare ca să părtăşire ministrului în caşurile, când vr’un
numai popărele latine, dăr şi pe Stateie-Unite să anecteze Filipinele pătă resista ori căror alianţe posibile, preot s’ar arăta nedemn de tagma sa, său
cele germane şi slave. în schimbul unui preţ de cumpă­ înţelesul practic al acestei declara- dâcă ar greşi în contra ideii de stat maghiar,
In timpul resboiului iapano- rare. pe atunci anglo-saxonii diu ţi-unî este, că în cas, când s’ar uni dâcă s’ar face culpabil de fapte nepairiotice,
american au bătut ia ochi înarmă­ Marea Britanie iau posiţiă tot mai flota francesă cu cea rusăscă, ori seu dâcă în genere ar sta şi diu alte mo­
rile englese la Gibraltar şi păte ostilă faţă cu Francia şi nu mai pu­ păte încă şi cu cea germană, căci tive morale în cercetare disciplinară.
ca n’au greşit aceia, cari au adus ţin şi faţă cu Rusia, cu care riva- mai ales în Asia ostică aceste pu­
aceste înarmări în legătută cu ma­ liseză în tăte cestiunile din Europa teri au mere până acum mână în Pertractări cu Oultul român
rele planuri ale frăţietăţii anglo- şi din Asia. Opiniunea publică în mână, flota englesă nu numai le-ar bucovinean. „Neues Wiener Tagblatt"
americane, ce de-ocamdată ţinteau Anglia privesce cu neîncredere la pută resista, der ar fi chiar supe- aduce scirea, că în decursul şedinţei de
a jumuli pe bieţii spanioli, luându-le Francia şi cu aceeaşi neîncredere se liără flotelor contrare reunite. Joi a avut loc în salonele presidiului o
Filipinele şi tot pe ce laccmii an- părtă şi faţă cu Rusia. Englesii se Cu tăte astea Englesii, cei ce pănă conferenţă lungă între contele Thun şi de­
glo-saxonî puteau să pună mâna. Nu­ tem, că vor ave în deosebi în Asia acuma n’au dat de minciună nici­ putaţii Iancu Lupul, George baron Wassilco,
mai de curend primul ministru Sa- orientală de furcă cu Rusia, îndată odată spiritul lor practic neguţăto- Dr. G. Fopovicî şi Dr. Ioan Ţurcan. Despre
lisbury a dat să se cunăscă în mod ce acesta îşi va termina reorganisa- resc, nu se vor arunca aşa uşor în scopul şi resultatul acestei conferenţe nu
demonstrativ dorinţa Angliei de a-şî rea flotei sale, apoi construirea călei aventurile unui răsboiu, care în tot transpiră nimic în pressa vienesă, este însă
strînge legăturile cu Stateie-Unite ferate transsiberice, precum şi mă­ c-asul va fi fărte riscat din parte-le. evident, că deputaţii români au stăruit să

3
FOILETONUL .GAZ. TRANS". cari derivă din natura lor morală, legile se înţelege prin naţiune ). Etimologicesce Mulţl scriitori s’au încercat se defi-
raţionale prin cari să regulâză acţiunea şi cuvântul naţiune derivă din verbus nasc nâscă naţiunea, mai nici unul însă n’a pu­
conduita lor în lume, pentru a pută coe- (naître), natalitate, naţionalitate, cuvinte tut să reuşâscă pe deplin, după cum se
Despre principiul de naţionalitate. sista şi prospera armonioamente pe supra­ cari indică origina persănei, fisice seu mo­ pote vedea din deosebitele tractate de drept
faţa globului pământesc. rale, despre a cărei genealogie ne ocupăm. internaţional. Unii confundă naţiunea cu
Ca fundament al dreptului interna­ Iuşi-şl jurisconsulţii romani, cari deşi Se vede dăr, că aci este cestia mai mult poporul şi chiar cu Stalul, făcând din a-
ţional, şi despre principalele elemente erau dotaţi de un spirit practic şi positiv, de legăturile morale şi fisiologice dintre
cari constituesc naţiunea.’) recunosceau cu tote acestea dreptului gin­ familiele şinâmurile, cari compun naţiunea, lienl, cari observă, că „il popolo ordinato a
Stato â la piu perfetta realizzazione dell’
Dreptul ginţilor este legea popârelor, ţilor o mai mare statornicie şi o importanţă decât de raporturi său legături juridice ori uomo universale in una forma individuale",
şi cari, sub formă de state independente, filosofică cu mult superioră îngustului drept politice dintre deosebitele populaţiunl, său atunci ne apropiem de noţiunea, ce trebue
4
2
constituesc obiectul sciinţei dreptului in­ civil ). indivizi, cari constituesc Statul ). să avem de naţionalitate; aşa, că din punc­
ternaţional. Dreptul internaţional având de obiect tul acesta de vedere, putem întrebuinţa
studiul raporturilor dintre naţiuni, trebue 3 ) „Qu’est-ce que une nation? se în­ ambele cuvinte : popor, naţiune, fără să că­
După-cum astronomia are de obiect trebă Renan, în monografia sa, despre na­ dem în contradicţiune seu să provocăm
mai întâii! de tote să seim, ce este şi ce
studiul corpurilor eerescî, spre a descoperi ţionalitate; rien peut-âtre de plus difficile vre-o confusiune. Aşa, de pildă, Elveţia
şi deduce din natura lor legile fisice după' 2 ) Quod quisque populus ipse sibijus â dâfinir". este un Stat confederat din trei deosebite
cari ele coesistă şi se mişcă armonic în constituit, id ipsius proprium civitatis est, 4 ) „Respubliea res populi. . . Populus naţionalităţi, pe când naţiunea germană dă
spaţiul universului, tot ast-fel şi dreptul vocaturque jus civile, quasi jus proprium autem non omnis coetus hominum quoque nascere la mai multe State. Austro-Unga-
ria de asemenea nu este o naţiune, dâr
internaţional are de obiect studiul acestor ipsius civitatis ; quod vero natura lis ratio modo congregatus, sed coetus multitudinis
inter omnes homines constituit, id apud juris consensu et utilitatis communione so- constitue cu tote acestea un Stat său un
corpuri politice, pe cari le numim Naţiuni, imperiu confederat. „La premiâre est qn’il
omnes peraeque custoditur, vocaturque jus ciatus". Cicero. De republica.
spre a descoperi şi deduce din raporturile n’existe pas de peuple autrichien"*). De
gentium, quasi quo jure omnes gentes u- Dela acăstă definiţiune au plecat păte
tuntur. — Dig, De justiţia et jure. şi s’au inspirat aceia, cari voesc să dea unde resultă, că mai multe naţionalităţi pot
*) Acest studiu asupra naţionalităţii, Jus autem gentium omni humano ge- Statului ca fundament un contract social ; forma un singur Stat, după cum o numă-
r6să naţiune să dea naşcere, seu să fie îm­
ce s’a dat de cătră d. profesor universitar neri commune est, nam usu exigente et dăr sperăm a demonstra, că naţionalitatea părţită în mai multe grupări politice.
Valerian Ursianu (fi arului Dreptul — humanis necessitatibus gentes humanae jure — care este chemată a servi de basă Sta­
u
r
csre’l publică în numărul său dela 5 Nov. quaedam sibi constituerunt. Bella enim arta telor culte şi civilisate din timpurile nostre *) Imperiul austriac nu este decât o aglo-
a. c. şi după care îl reproducem, — este sunt, et captivitates secutae, et servitutea — nu este un resultat al voinţei seu forţei me^aţiune de nouă deosebite naţionalităţi: Ger­
o întroducţiune la dreptul internaţional pu­ quae sunt juri naturali contrariae, juri enim omenescl, der este opera timpului şi a na- mani, 10. 10 000; Celto Slovaci, 1.140 000; Ma­
blic, şi care a mai fost deja publicat în- naturali ab initio omnes homines liberi nas- turei. Decă concepem însă natura poporu­ ghiari, 6.542.000 ; Poloni, 3.265.000 ; Ruşi, 3.153.000;
Croato-SerbI, 2.948.000; Români, 2.823.000; Sloveni,
tr’o monografia încă din 1884. cebantur. — Dig. De reg. juris. lui, după cum o înţeleg unii publicişti ita- 1226.000; Italieni, 755.000.