Page 42 - 1898-11
P. 42
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 247-1898.
clarifice situaţia dintre ei şi guvern pe basa Viena şi Miinchen va merge direct la Ber SOIRILE BILEI. care foştii lui purtători l’au închinat din
postulatelor române naţionale. Er privitor la lin. Aşa-dâr păreohia imperială germană i păcătose consideraţii. Dela statuă studenţii,
ultimele evenimente electorale din buco şi-a ales calea mai scurtă pe uscat. Proba — 10 (22) Noemvre. în frunte cu drapelul purtat de studentul
vine, se pare că conferenţa nu a dat rasul- bil însă, că sunt cause întemeiate, pentru ardelean, Ioan Trifu, au mers la Ligă, unde
In aminterea lui Stroescu. Dumineca
tate neacceptabile, fiind că în aceeaşi şe cari Wilhelm grăbesce cătră casă. Câte-va
trecută, în Z^a S-lor arhangell Mihail şi din întâmplare fiind şi d. V. A. Urechiâ,
dinţă a camerei imperiale toţi deputaţii ro cjile înainte numai, telegrame oficiose anun i-au făcut o frumosă manifestaţie de sim
Gavril, s’a oficiat în capela română din
mâni au votat cu majoritatea în contra ţau, că corabia împăratului 'Wilhelm va de patie.
Grbverl un parastas solemn pentru odihna
dării în judecată a cabinetului Badeni. barca în Spania, şi Spaniolii se bucurau
sufletului ferioitului 'Mihail Stroescu, marele Păruelî la universitatea din Viena.
de acâsta visită. O altă telegramă anunţa,
binefăcător şi sprijinitor al causei meseria Sâmbăta trecută a fost erăşl o păruială la
că împăratul Wilhelm va visita şi Anglia,
Pactul în Austria. şi eventual va merge şi la regina Victo şilor noştri. La parastas au asistat, între universitatea din Viena. De astă-dată stu
alţii, elevii meseriaşi români în număr, denţii nâţionall-germanl s’au luat la certă
ria. Pretutindeni se făceau comentarii po
Comisiunea austriacă pentru pact a mare, aşa că era plină biserica; de-aseme- cu studenţii cehi şi poloni, pe cari cei din-
litice la aceste visite, ba se elicea chiar, că
continuat în şedinţa ei dela 19 1. c. des- nea comitetul Asociaţiunei pentru sprijini- tâiă i au numit lichele. De aici s’au născut
visita din Spania ar avă de scop contra
baterile asupra art. I. nirea învăţăceilor şi sodalilor români era erăşl îneăerărî şi păruială. Şi unii şi alţii
balansarea influenţei şi a pretensiunilor
Menger dise, că deşi atât în Ungaria, representat prin mai mulţi membri ai săi au primit ghionturl şi palme. După acâsta
americane tocmai acum, când la Paris se
cât şi în Austria se manifestă tot mai etc. D-l protopop B. Bamlescu a rostit o germanii-naţionali s’au îndreptat asupra
discută asupra tratatului de pace între
mult tendinţele de separaţiune, totuşi din frumosă predică ocasională, vorbind des jidanilor, pe cari i au alungat cu bastănele
Spania şi America.
asemănarea convenţiilor comerciale reiese, pre iubirea de apropelui, ca eflux al iubirei din aula universităţii. A trebuit să între-
că mai mulţi ram! din viaţa comercială Sultanul cere explicări. Ministrul- cătră Dumnedeu. De acâstă iubire a fost vină poliţia, ca să facă ordine. OâţI-va
devin obiect de învoială între Ungaria şi preşedinte engles Salisbury disese în cu pătruns sufletul mărinimos al lui Mihail dintre bătăuşi au fost arestaţi.
Austria. noscutul său discurs ţinut în Guilhellb, că Stroescu şi al nobilei sale soţii Elisa, cari
Mauthner cere, ca art. I să nu se des problema Angliei este de a face ordine' în prin frundaţiunea de 50,000 lei, întemeiată Osîndit pentru lesa-majestate. Cam
pentru crescerea şi ajutorarea tinerilor me prin jumătatea lunei lui -Septemvre a. c.,
bată decât atunci, când şi vor avă condi ţările Orientului, cari au pornit spre des
seriaşi români, şl au făcut pentru tăte tim după tragica morte a împărătesei-regine
ţiile, pe lângă cari pactul se pote încheia compunere. Declaraţia acâsta a luat’o în
purile numele nemuritor înaintea Români Elisabeta, în berăria din Baia-mare aten
Dvoralc (ceh tînăr) : Faţă cu împreju nume de rău Porta otomană şi Sultanul a ţiunea mai multor ospeţl a fost atrasă asu
rările de acj! şi cu obstrucţiunea ce se face provocat pe ambasadorul turcesc din Lon lor. Arată amănunţit intenţiunile nobile,
de cari au fost conduşi fundatorii, precum pra unui străin de-un esterior sălbatic.
în Ungaria, avem datoria ca punctul de dra, să câră esplicărl dela Salisbury, şi în
şi resultatele binefăcătore ale fundaţiunei Acest străin era servitorul contelui Schon-
vedere al guvernului nostru să-l întărim faţă trucât espresiunea de „descompunere s’ar
14
întemeiate de ei, — resultate, cari culmi- born, Leopold Syllaba, care numai de cu
ou guvernul ungar, ca astfel să ajungem la referi şi la Turcia, s’o respingă, fiind-că rând a fost concediat din armată. Syllaba
un câştig. Ruperea neaşteptată a raportului Sultanul este convins tocmai despre con nâză mai ales în sporirea atât de rapidă a
tinerilor Români aplicaţi la meserii, aşa că încă prinse vorbă ou vecinii săi, cari vor
nostru cu Ungaria ar fi păgubitore pentru trarul, mai ales de când împăratul Wil
numărul lor trece ac}l peste 300. Termină, beau cu compătimire de mortea tragică a
industria nostră ; de aici numai Ungeria ar helm a recunoscut puterea de vieţă a
în fine, îndemnând tinerimea să păstreze împărătesei-regine Elisabeta, şi <Zise: „Aşa
trage folosul. Noi şi ac}I, ca şi mai înainte Turciei.
eu recunoscinţă amintirea numelor acestor este, n’are nici un sens, că au omorît pe
ţinem la junctim, însă cu deosebirea, că
Afacerea Dreyfus. Curtea de cas- binefăcători ai săi. — In aceeaşi Zb după regina; mai bine să-l fi străpuns pe bă
contopirea lui în pactul vamal şi comercial 44
saţie din Paris a început erl ascultările amâ^î la 2 ore, urma în sala de desemn a trânul c... . (a vân k....), regele Jidanilor .
n’o ţinem de lucru recomandabil. Pe basa
generalilor. Primul a fost ascultat şeful scblelor române distribuirea gratuită a hai Mai mulţi dintre ospeţl alergară la poliţie
acâsta votăm liniştiţi articulul I al pac şi pretinseră, ca numai decât să aresteze pe
statului-major Boisdeffre, aZl vor fi ascul nelor procurate pentru ucenicii meseriaşi
tului.
taţi generalul Gonse şi colonelul Piquart. din fundaţiunea Stroescu. Actul distribuirei Syllaba, ceea-ce s’a şi întâmplat. Astfel
Dr. Gross întrâbă pe guvern, că a- guralivul a fost dus la Budapesta. Foiapo-
Mâne va fi ascultat căpitanul Cuignet. După a fost premers de-o scurtă vorbire rostită,
vându-se în vedere evenimentele din Unga liţienâscă scrie următorele: — „De sigure
ascultarea generalilor şi după înfăţişarea în numele comitetului Asociaţiunei mese
ria, cum îşi închipuesce el continuarea anarchist!“ Acusatul însă nu e anarchist,
lor, Curtea nu va mai asculta pe nimenea riaşilor, de membrul acestuia Gr. Maior.
desbaterilor pentru pact. Nu este nici un ci un beţiv ordinar. Şi atunci, când a dis
— aşa dâr nici pe Dreyfus. Prin urmare S’au împărţit vre-o 40 rocuri de ernă, tot
prospect, ca proiectele pactului să devină în acele vorbe, deja a golit câte-va păhară de
scirea, că Dreyfus va fi readus la Paris nu atâtea părechl de pantaloni şi 35 părechl
Ungaria lege pe cale parlamentară. Guvernul bere. — „D-ta ai fost şi soldat, nu i aşa?
44
corespunde adevărului, şi bucuria dreyfu- de cisme. Numărui elevilor ajutoraţi a fost
a trebuit totuşi să-şi facă o părere despre întrebă preşedintele de tribunal la petrac-
siştilor a fost în privinţa acesta pre de vre-o 124. Distribuirea s’a 'făcut prin
aceea, că în astfel de împrejurări cum pote tarea, ce s’a ţinut Zilei® aceste. —- „Am
matură. d-l Uie Savu, faţă de care membrii comi
să se realiseze pactul. 44
tetului nu numai odată şl au esprimat re- fost sergent! — „Şi totuşi într’un astfel
După Verlcauf, Kaiser şi Steeger, vor- JPressa rusescă şi politica An cunoscinţa pentru zelul frumos, cu care de mod infam ai cutezat a vorbi despre
44
besce raportorul Ka/tan, care accentueză, gliei, Pressa rusâscă privesce cu ochi răi d-sa înlocuesce actualmente postul de se prea bunul rege? — „Mă rog, am fost
că nici cel mai bun şi mai avantagios pact, politica Angliei, care de un timp încoce cretar. aşa de beat, încât nu-mî mai aduc aminte
nu lă va folosi Austriacilor nimic, decă ei începe să devină provocătbre, „NovostP o de fapta rea, ce-am făcut’o". Tribunalul,
nu vor fi destul de tari şi de energici pen numesce ameniuţătore, ceea-ce nu este Serbarea în memoria lui Mihaiu Vitezul. la propunerea vice-procurorulni Dr. Na-
tru a impune respectarea drepturilor lor. demn de o naţiune civilisată. Prin proce Duminecă 8 Noemvre n. la dece bre s’a messy, considerând de agravantă împreju
Raportorul spune mai departe, că e auto- dura ei fără tact în cestiunea Faşodei, An oficiat în biserica Mihaiă Vodă din Bucu- rarea, că Syllaba a fost şi soldat, l’a pe
risat a repeta ceea-ce guvernul a declarat glia a silit pe Francia de a da leoţiunl po rescl un parastas în memoria gloriosului depsit cu o jumătate an închisore. Osîn-
deja cu ocasia desbaterei generale, că adecă litice bărbaţilor de stat englesl, în ce chip domnitor MihaiQ Vitezul. Un număr de ditul s’a mulţămit cu sentinţa, care numai
ţine strîns la junctim. trebue să se porte cu prilejul încurcături peste trei sute de studenţi, plecaţi în cor- decât a şi întrat în putere de drept.
lor internaţionale „Moslcovshija Vjcdomosti pore dela Universitate, au asistat la acestă
u
A urmat votarea. Tote amendamen
află de necesar, ca Rusia să ia măsuri de solemnitate religiosă şi naţională. O dele \ Un socialist jidan fotografat. Când cu
tele au fost respinse şi articulul s’a primit
precauţiune militare faţă cu înarmările An gaţie a societăţei „Carpaţii a asistat de fotografarea în massă a socialiştilor, între
44
cu 22 contra 17 voturi.
gliei, ale cărei scopuri nicl-odatâ nu pot asemenea, împreunâud drapelul ei tricolor alţii a ajuns înaintea aparatului de foto-
fi clarificate. In acest spirit scriu tote ce cu drapelul albastru al studenţilor pentru grafare şi medicul capitalei ungare Dr.
Revistă externă. lelalte cjiare mari rusescl — vrând prin onorarea memoriei marelui domnitor. So Adolf Goldner, care şl-a mărturisit pe faţă
acâsta să mângăe pe Francesl pentru în lemnitatea a fost deschisă de oătră studen principiile sale socialiste. Dr. Goldner s’a
Iteîntârcerea împăratului Wil-
vingerea moral ce au suferit’o în con tul Nicolae Apostolescu, care în numele co opus mai întâiti poliţiei, der după-ce i-s’a
helm. Seim, că împăratul Germaniei şi-a
flictul din pricina Faşodei. mitetului naţional studenţesc a ţinut o ini- spus, că la cas de nesupunere va fi foto-
schimbat dintr’odată planul de călătorie în
mosă şi splendidă cuvântare. După d-sa d. grafat cu puterea, s’a învoit de sîlă ca de
reîntorcerea sa spre Germania. împăratul
Poenaru, student la teologie, a ţinut o fru- voie bună, ca să fiă fotografat. După acesta
va merge din Malta direct în Adriatica şi
mosă predică, la care a răspuns în cuvinte medicul Goldner s’a plâns contra căpita
în Pola va debarca, âr de aici prin Triest, nului de poliţie la tribunal. Tribunalul însă,
bine simţite preoţul Ovidiu Musceleanu.
La sfârşitul cuvântărei sale, preotul Mus pe basa ordinaţiunei ministeriale, a sistat
celeanu a făcut apel la tinerime să stăru- procedura mai departe. Deore-ce Dr. Gold
ceste - cuvinte, cu sens deosebit, nisce sino naţiunea, decât definirea ei. Mai potrivită âscă din tbte puterile pentru a obţinâ res ner încă a desvoltat multă acţiune pe te
nime. Acâstă întrebuinţare însă constitue ni-se pare definiţiunea eminentului publi taurarea bisericei Mihaiă Vodă, care să fie renul agitărilor socialiste, poliţia a avut
un abus de termeni, mai cu sâmâ în ceea cist italian, Stanislau Mancini, care ob un monument demn de memoria vitâzului tot dreptul a-1 fotografa.
oe privesce confusiunea dintre Stat şi Na servă, că: „Definirea, său mai propriu vor Mihaiă şi în care să se oficieze tbte solem
44
ţiune, confusiune neiertată pentru cei cari bind, descripţiunea unei naţionalităţi ar fi nităţile militare cu caracter religios. După „Ispita . In foiţa unui Ziar unguresc
scriu şi profesâză dreptul internaţional său cea următâre: O societate naturală de o- oficiarea serviciului divin, studenţii, în din Peşta se publică un fel de reminiscenţă
44
constituţional. menî cu unitate de teritor, de origină, de frunte cu cele două drapele s’au dus îu asupra anilor 1848/49, sub titlul „ispita .
Ortolan, inspirându-se de teoria in moravuri, de limbă, conformate pentru co corpore la statua lui Mihaiă, cântând pe Tocmai în introducere se vorbesce despre
14
fluenţelor esteriore — întrevăzută de filo munitatea vieţei şi a consciinţei sociale . drum „Deştâptă-te Române . De pe trotoare, Hentzi, arătându-se cum eroicul general în
44
sofii antici, pusă în evidenţă de Montes- Din acestă definiţiune, Maucini deduce, că de pe balcone, din uşile caselor, mulţimea diminâţa asediului Budei se plimba pe for
quieu şi Richard (Histoire naturelle de sciiuţa dreptului internaţional ar fi: „cu- privea trecând mândrul cortegiu şi’l saluta tificaţiile cetăţii şi cum tunarii honvedl îl
l’homme) şi exagerată mai în urmă.de unii noscinţa sistematică a legilor morale şi ju cu urale entusiaste. La statuă, după ce so salutau cu ghiulele. „Figura ispititore a lui
6
Hentzi — Zi® autorul — alunecă şi astăcjî
publicişti germani — definesce naţiunea: ridice, destinate a regula raporturile nece cietatea „Carpaţii" a depus o splendidă co-
printre noi, purtând cu sine venin, din care
„O reunire socială compusă din locuitorii sarii şi voluntarii dintre naţiuni 445 ]. rbnă, au vorbit d-nii Muşescu, Niculescu,
ne tornă să bem. Din statua rece din
aceluiaşi ţinut, având acelaşi limbagiu, gu Dâcă ar trebui să riscăm şi noi o pă Baboianu, Mureşanu şi alţii, în faţa unei
vernaţi de aceleaşi legi, uniţi prin identi rere în acâsta privinţă am pute cjLe, că mulţimi de peste-o mie de omeni. Festivi Buda el se trezesce şi ne sgudue ferestrile:
Trăesc şi voiu trăi pururea... Datoria n6s-
tatea de origină, de conformaţiune fisică Naţiunea nu este alt-ceva decât familia, tatea a luat caracterul unui adevărat me-
trâ însă este datoria tunarilor honvecjl: de
şi de disposiţiunl morale, prin o lungă co pricită din punctul de vedere al timpului eting. Toţi oratorii au deplâns starea în
44
a face să bubue tunurile, ca să-l alungăm —
munitate de interesa şi de sentimente, şi şi al spaţiului. care se găsesce acum cestiunea naţională.
prin o fusiune prepara'ă în curs de mai In special d. Mureşanu, în înflăcăratul Bine, bine, der între 1849 şi 1898 este o
(va urma.) mare deosebire!
44
multe vecurl . d-sale discurs, a făcut un apel energic la
Acestă definiţiune păcătuesce contra 5 ) Diritto internazionale — Prelizioni tinerimea universitară, îndemnându-i să se Qiare confiscate. Procuratura din Tu-
concisiunei ; ea este mai mult resumatul di P. S. Mancini. Ne&poli 1873, pag. 37 strîngă într’o falangă solidă şi să ridice rin a confiscat cailele trecute o mulţime de
descriptiv al elementelor, cari constituesc şi 170. din nou sus drapelul cestiunei naţionale pe Ziare. Intr’o Z> adecă s’au confiscat nu mai
