Page 43 - 1898-11

Nr. 247—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

puţine ca opt Ziare. Intre acestea sunt: „La peştii gratis. D-1 cassar, dâcă-i flămând, trimisul lui Allah şi al Sultanului din Stam- să dau banii. Un muncitor nu-şl pote ni­
Stampa", care a fost confiscat pentru un ar­ observă peştii Românului, dâr nu vrâ să bul, e domnul Somalului, emirul Suleiman. mic pune la o parte, fiind-că ceea-ce câş­
1 -
e
ticol cu totul nevinovat; cjiarul umoristic „II observe şi paragraful, care Zî° > gr® * Femeile l’au rîs" tigă mănâncă tot".
Parquino" pentru o caricatură, care în ces tate pănă la 25 chilograme e iertat să ducă Membrii „expediţiei" petrecură acolo Ceilalţi pasageri încă auZiră vorbele
tiunea-Dreyfus batjocurea pe doi generali călătorul cu sine. ndptea, ca vai de ei. A doua Zi guverna­ muncitorului, devenind şi ei curioşi să
francesl; „L’Birichin", o foiţă mică, din M torul engles din Zeila auZend de vestea vadă banii cei noi.
causă că, o poesie n’a fost supusă cen- lor, s’a dus să-i aresteze. înger prinZend de — „Te rog nu poţi să-mi dai un flo­
surei; „Democraţia" „Oristiania" din oausa „Mission hongrois“ în Dsibut. veste a îmbrăcat vestminte sdrenţâse şi a rin nou în locul unui vechili", Zis® un pa-
unor polemice; „Voce dell’ operario" din fugit pe corabie. El a minţit, că este dr-ul sager cătră muncitor.
— Din tainele „expediţiei din Somai.—
u
causă, că a atacat într’un articul pe franc­ Kyofiotis. Guvernatorul li-a spus, că ono­ — „Cu totă plăcerea", răspunse
masoni ; „Italia Reale", fiind-că se ocupa Unul din membrii expediţiei din So­ rabila „societate" nu pote debarca, fără acesta, „pentru mine e tot una, ori că-i
de enciclica Papei şi în fine diarul umo­ mai, Iuliu Szâsz, publică în „Bud. Hrlp." un concesiune din Aden. duc acasă soţiei mele bani noi, ori vechi".
ristic „La Luma" a fost confiscat din causa istoric interesant al acestei „expediţiunl", Planul de „cucerire" al ţărei Somai Cu acâsta schimbul s’a început şi în scurt
unui chip obscen. Pentru trei din aceste 8 ai cărei membri 'recrutaţi în mare parte s’a nimicit. In urma acâsta bieţii Maghiari timp muncitorul îşi împărţi toţi banii cei
foi, procuratura a sistat procedura. din sînul Maghiarilor doritori de cuceriri ajunşi în Dsibuti au devenit prada celor noi cu de cei vechi. După acâsta se dădu

transmarine, sunt numiţi in batjocură „ Mis­ mai grele torturi sufletesc! şi trupesc!, t6tă jos din tramcar şi îşi perdu urma în altă
Dela societatea de patinat din loc pri­
sion hongrois“. lumea batjocurindu-i cu titul de „Mission direcţiune. Bucuria pasagerilor cu nouăle
mim următorul avis: Mâne, MercurI, se va
In primele luni ale anului 1898 — hongrois". bancnote n’a durat mult. In Ziua următ6re
începe vendarea biletelor de abonament în
spune Szâsz — s’a întâmplat, că „emirul" înger şi-a făcut urechia tocă la recla- tâte Ziarele locale aduseră soirea, că popo*
casa reuniunei. Se atrage atenţiunea abo-
nenţilor din anul trecut, că după 5 De- înger Soliman s’a întovărăşit în Constan- maţiunile membrilor „expediţiei" de a li se raţiunea Vienei este păgubită de mai multe
tinopol cu medicul grec Kyofiotis şi cu in­ da ce li-a promis în Budapeşta. El le răs­ mii de florini de cătră un om, a cărui de­
cemvre st. n. va trebui să se plătescă o
taxă de întârziere de 50 cr. Preţurile abo­ ginerul Frideric Lachmann. Este de prisos punde : „V’am spus, că în ţâra mea vă scriere personală de cătră toţi cei păgubiţi
namentelor sunt ca şi anul trecut, şi anu­ a mai spune, că titlul de „emis", „doctor" plătesc rentele. Fiind însă că nu am ţărâ, consună întru tote. Acel om necunoscut
şi „inginer" erau usurpate. Triumviratul n’am nioî un obligament faţă de D-v6stră". s’a folosit de nesciinţa publicului şi l’a în­
me : Pentru patinatori 3 fl., copiii 2 fi.
acesta şi-a început înşelătoriile. Mai întâia Szâsz spune, că trăiesc în cea mai şelat. Acest „geşeft" a putut dura numai
Străinii (pe timp de 14 Zile) 1-50 fl. Pri-
ua
viitorii 1-50 fl. Abonenţii noi, afară de s’a adresat fabricantului Krupp din Băren- mare miserie. La oţele nu mai au nici un pănă Zi următore la 12 ore, când banii
acâsta, mai au să solvâscă o taxă de în­ dorf, pe care înger voia să-l amăgescă cu credit, bagagele li-s’au conficsat şi „mission cei noi s’au pus în circulaţie, âr muncito­
scriere de 1 fl. aceea, că voesce a construi o cale ferată hongrois" umblă ruptă de fome şi sete pe rului dextru i-a succes şi într’o jumătate
a
în ţâra Somai. Krupp s’a lăsat înşelat şi a strade, nime nu le întinde vre-o bucătură, de Zi desemnat 6000 de astfel de banc­
dat pentru întreprindere un avans de aşa încât sunt ameninţaţi a muri de fome. note false, pe (care apoi le-a dat şefu­
Cum sunt tratatî la noi ţăranii 10,000 franci, sumă pe care a luat’o Lach- Altă ce aduce pofta de glorii şi de lui său.
> y
maun. In basa contractului Krupp îşi pierde cuceriri!
români.
banii, dâcă rupe legăturile cu înger. Fi- ULTIME SOIRI
Batjocura, dispreţul şi volnicia, resce, că „principele din răsărit" a făcut ffj 11 e p a t» r ă.
cu care sunt trataţi la noi ţăranii să fiă denunţat lui Krupp, în urma cărei Budapesta, 22 Noemvre. Şedinţa
„Cosmopolis". Revistă internaţională de erî a camerei a fost extra-ordi-
români chiar şi din partea celor denunţări s’a şi retras cu risicul de a-şl
(în 3 limbi). Pe an 12 broşuri â 1 fl. 50 nar de sgomotbsă. Oratorii din opo-
mai din urmă slujbaşi ai statului, pierde paralele. Din aceşti 10,000 de franci
cr. (A. Hartleben’s Verlag in Vlien). Bro­ siţie au luat cuvântul eraşî In afa-
ni-se arată destul de evident şi în înger a jucat pe „principele" în Oonstan-
şura pe Noemvre 1898 a acestei interesante cerea-Hentzi. Miuistrul de honvecjf
corespondenţa următbre, ce ni-se tinopol.
trimite de pe Someş şi care ar fi In Constantinopol Iuger a făcut cu- reviste universale cuprinde următorele : Fejervâry ia în apărare pe Hentzi
In limba germană: „Paracelsus", Schau- Zicând despre membrii partidei ap-
de dorit se se aducă şi la cunos- noscinţa unui bogat Rus cu numele Vla-
spîel in einem Act (Arthur Schnitzler). Die
cinţa direcţiunei din Cluşiu. a căilor dimir Obermuller, care-şl prăda averea în bisher ungedruckten Briefe Napoleon’s I. ponyiste, că sunt intamatorî şi boy-
ferate. Ea este următdrea: călătorii aventuriose. înger a îndemnat pe (A. v. Boguslawski, Generallieutenant). Eine cotiştî. Cuvintele lui Fejervary au
Obermuller să mergă înainte la Dsibuti şi Erinnerung an Cobden und Bright (W. provocat o furtună ne mai pomenită.
De pe Someş, 19 Nov. 1898. să rămână acolo pănă va sosi şi el. Mai Liebknecht). Politisches in deutscher Be- El n’a mai putut ae ajungă la cu­
leuchtung („Ignotus"). vânt. Din tabăra estremilor şi a ap-
On. D-le Redactor! In 11 Noemvre târZiu a trimis în Dsibuti şi pe servitorul
In limba englesă: Sania: A. Sketch pouyiştilor mereu’i-se striga: Nu vei
n. c. călătorind eu cu j trenul dela Tergu- său, Mohamed Selim, cu depeşi gata, pe cari
(Evelyne E. Rynd). Rousseau’s First Love. vorbi pănă când nu-ţl vei cere ar-
Mureşului spre Sălagiu, la gara din Apa- Obermuller trebuia să le dea la o anumită
The Truth about Madame de Warens (Fran-
hida a trebuit să aştept 3’/ ore. Aici au adresă în Budapesta şi la timp fixat. In cis G-ribble). Rembrandt (William Sharp). tare! Afară cu sîm'biiaşul austriac!
2
venit 3 ţărani români cu câte un vas mic depeşi se Zicea, că şeihii aşteptă pe înger, Italian Literaturo (Helen Zimmern). Notes Afară cu el! Jos cu el! Şedinţa a
cu peşti, ca să plece la Cluşifi să-i vândă. că mărfuri în preţ de 3 milidne stau gră­ on New Books (Andrew Lang). The Globe trebuit se fie suspendată de două-
and the Island (Henry Norman). orî. Preşedintele a declarat, că nu
YăZend cassarul dela gara Apahidei, madă — şi alte minciuni de acestea, menite
3
■în limba francesâ: Les „Noces Noires" mai vrâ se presideze. Erau 3 / bre
cu numele Kovâcs, că ţăranii români au a zăpăci lumea. 4
de Guernaham, suite et fiu (Anatole le
pescl, s’a dus şi a Zis unuia din ei: „te Intr’aceea înger începu să choeheteze Braz). Le Salon de Madame Swetchine d. a. când miniştrii, cari părăsiseră
-olâh, gyere ide". (Vino încâce, măi Va­ cu Ungaria. Lachmann şi Kyfiotis au mers (Victor du Bledi. Le Livre en Suâde (O. sala desbaterilor, au reintrat ârăşi.
3
lahe.) Apoi a continuat dicend ţăranului la Budapesta şi după multe umblări li-a G. de Heidenstam). Femmes d’Amârique S’au aprins luminările. La 4 / s’a
4
să-i alâgă trei pesci, cari îi are mai fru­ succes a forma un consorţiu maghiar, care (The Bentzon). La Littârature Italienne redeschis şedinţa. Sgomotul infernal
moşi. A şi ales Românul trei pescl din cei a încheiat contract cu Înger, dând acestuia d’Aujourd’hui (Ernest Tissot). Revue du s’a reînceput, fără ca cineva să fi
Mois (Interin).
mai frumoşi. Kovâcs a întrebat cât costă? deocamdată 5000 de franci. Cu banii aceştia putut ajunge a vorbi. Cu tbte insis­
A pe u d i c e : Notiţe literare şi dra­
Românul a răspuns 1 fl. 60 cr. Atunci înger s’a dus şi el la Peşta unde ducea tenţele, Szilagyi n’a voit se presi-
matice. Revista scrierilor periodice, nem-
funcţionarul ungur s’a uitat ca un tigru viaţă de prinţ. După câte-va conferenţe ţesce, englezesce şi franţuzesee. deze şedinţa. La 5Y şedinţa s’a sus­
4
spre Român şi i-a cţis: Valah puturos*! ţinute în ministerial unguresc de comerciit, s’a pendat erăşl pănă la 7 bre. Cu to­
v
u
(„biidiis olăh ) cum cutezi a cere atâta? l’a iscălit un contract, pe care l’au legalisat tul şedinţa a fost suspendată de IO
V a r i e t a t e .
înjurat şi i-a promis în batjocură 30 cr., cu notarul pub'ic şi pe care l’a subscris ori şi a durat pănă la meZul nopţii,
apoi a Zis: „iV?t vei duce tu la Cluşiu acei însuşi consileriul ministerial de comerciQ, ,,Geşeft“ eu bancnotele cele nouă. adecă mai mult de 12 bre.
peşti, dăcă nu vrei să mi-i dai mie. “ Kilânyi Hugo. M embrii în Consorţiu erau: Nu este demult, de când ministeriul de fi­ După încheierea şedinţei opo-
Trece timpul, Românii îşi scot bilet, Hoffmann Samuel şi Wlihelm, Dr. Briill nanţe din Viena a dat o ordinaţiune, prin siţia a cântat împreună cu studenţii
•sosesce trenul şi dau să se uroe pe tren. Ignatz şi Kildnyi. Contractul a fost scris care bancnotele vechi vor fi retrase şi în de pe galerie cântecul lui Kossutii
VăZend însă cassarul gărei, că Românii se în limba germană şi înger se numia în el locul lor se vor pune altele nouă în curs. şi s’au făcut demonstraţiunî pe stra­
urcă pe tren, a fugit la ei, i-a tras jos de „emirul din Somai şi Danakil". Contractul Despre lucrul acesta tote foile au scris co­ dă. Au fost arestaţi mai mulţi.
ua
pe tren Zicendu-le acum, în momentul din a fost făcut pe productele brute în preţ line întregi, ba au anunţat şi Zi > când Bucurescî, 21 Noemvre. Corpu­
urmă, să dea pescii la bagaj. Astfel trenul de mai multe miliâne, ce stau la disposiţia bancnotele nouă vor ave să fiă puse. Oei rile legislative sunt convocate pen­
xx plecat şi Românii au rămas în Apahida. lui înger. Ca port al ţării se desemna mai renumiţi artişti din Viena au fost în­ tru Ziua de 27 Noemvre.
Bieţii ţărani, ca să nu rămână de pa­ Bad-ul-G-aras, care de mult era cumpărat sărcinaţi a face diferite desemnurî, cum vor Tlirin, 21 Noemvre. Studenţii
gubă şi cu biletele, au rugat pe d-1 cassar cu 12,000 de taleri de cătră Italia. înger ave să fiă bancnotele cele nouă. Un che- români au distribuit Sâmbătă mem­
să le primâscă biletele îndărăt, dâcă nu i-a declara în contract, că el monopoliseză în­ mic de stat era ocupat cu pregătirea unui brilor Congresului internaţional stu­
lăsat să le folosâsoă, dâr cassarul i-a dat treg productul şi industria ţării. tipar, respective o colore, oare nu s’ar denţesc câte-un esemplar din me­
afară din cancelaria şi în rîs batjocurii or i-a Consorţiul credea lui înger, căci pute falsifica. f)iua pusă sosi. Un om îm­ morandul în cestiunea naţională. In
trimis la Cluşiu. Obermuller trimitea îutr’una la Peşta te­ brăcat într’un costum de lucrător ese în- penultima şedinţă a Congresului Ro­
VăZend acuma Românii, că în t6tă legrame false din Dsibuti. Când s’a sub­ tr’ameZl din monetăria statului şi se urcă mânii au depus o moţiune, cerând
t
forma sunt batjocuriţl, s’au dus de nou la scris contractul, înger a primit o arvună îu tramcar. El îşi luâ un bilet cu 10 cr., ca federaţiunea să îmbrăţişeze ces-
d-1 cassar şi au cerut să le dea cartea de de 50,000 franci. Intr’aceea Iuger tracta şi arâtându-i tot-odată călăuzului un pachet tiunile naţionale. Di9cuţiun6a asupra
reclamaţiă („panasz bonyv") dâr nici aceea e’un fabricant din provincie, ca să formeze cu bancnote, cari erau legate cu o făşie acestei propuneri nu s’a terminat
n’a vrut să li o dea. Astfel au fost siliţi să un nou consorţii!, care ar fi pus la dispo­ de hârtie. încă.
plece acasă cu marfa. Mi-au declarat însă, siţia „emirului" 100,000 fl. înger promitea — „Aici am o grămadă întrâgă de bani", Paris, 21 Noemvre. AZî s’a pro­
oă nu vor întâia de-a acusa pe cassarul fabricantului 40/ 00 fl. dâcă va reuşi să Zise necunoscutul cătră călăuz, şi totuşi dus o violentă esplosiune în pivni­
îngâmfat şi abusiv.*) formeze consorţiul, pentru al cărui di­ anevoie cred, că mă vei lăsa pentru aceşti ţele restaurantului Champeaux, de­
Vedeţi, D-le Redactor, unde am ajuns rector fixase un salar anual de 30,000 fl. bani să merg în tramcar pănă la „Opern- asupra căruia se află birourile „A-
■cu stăpânitorii noştri! Dela ei au cumpă­ Consorţiul acesta însă nu s’a făcut. înainte ring" ? gentiei Havas". Câţi va amploiaţi ai
rat cu bani scumpi aceşti Români dreptul do ce înger ar fi părăsit Ungaria, a mai — „Sunt bani din străinătate?" restaurantului au fost grav răniţi.
de pescuit, şi tot ei vor să mănânce şi primit dela consorţiu 25,000 fracl. — „Nu. Eu lucrez în tipografia îm- O iemeiă bătrână, care în momen­
Călătoria lui înger şi a „expediţiei" părătescă, astăZl se pun în circulaţie banii tul explosiunei trecea pe stradă, a
*) Trebuia să-ţi însemni numele şi este ounoscută. In 19 Iunie ea a ajuus la cei noi şi noi toţi, cari lucrăm acolo, ne-am fost omorîtă. Pagubele sunt fbrta
adresa ţăranilor batjocuriţl şi să faci în- Kolongarita, unde înger debarcă în pompă căpătat plata în bani de aceştia". mari.
su-ţl arătare la direcţiunea căilor ferate din
•Cluşiă. Poţi face acesta şi acuma, dâcă cu- militară. Localitatea o formau cu totul 5 — „Pot să văd banii oei noi?"
noscl pe ţăranii din oestiune, ca să te poţi şatre, pline cu femei negre. înger li-a vor­ — „Da, cu plăcere", răspunse necu­ Proprietar: I®r. Aaarel Meireşiasata.
provoca la ei. — R e d . bit ca un profet spunendu-le, că el este noscutul tipograf, „eu trebue numai decât Redactor responsabil; Maior.