Page 45 - 1898-11

REDACŢIUÎYEA, „gazeta* iese fn floare (ji.
Administraţiunea şi Tipografia. Abonamente jeulru Austro-Uugaria:
BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şăse luni
6 fi-, po trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franoî. po ş6se
IHSERATE ao primeso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
8SIHISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următdrelo Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franci.
Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukes Naohf. cielo poştale din întru şi din
Hax. Augonfeld 4. Emerloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppollks Naohf. Anton Oppelik. Abonamentul neutru Braşov
InBndapesta: A.V. Qoldber- Adminietraţiunea. Piaţa mare,
gor, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
burg; Marolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe . şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colOnă 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ ■A. ZT TT X, LZZZ. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
. 248. Braşov, Joi 12 (24) Noemvre.

Mari scandate în dietă. mână în pupitre, se aucjeau numai Şi de astă-dată tot sărmanii Hentaller: Vrâ să dovedâcă prin acte
cuvintele: „Afară cu el!“ „Se-şî câră Români sunt citaţi ca esemplu spre neadevârătatea aserţiunilor lui Fejervary,
Ungurii s’au molipsit atât de mai întâiîi ertare!“ precum şi cere­ a admonia oposiţia şi a ajuta par­ precum şi a dovedi, oă Hentzi nu merită
mult dela obstrucţioniştii nemţi din rea unora de a li-se da cuvânt să vor- tidei dela putere să iasă din încur­ să fiă glorificat, ca erou. Nu statua lui, ci
Austria, încât scandalurile, ce le-au bescă la regulament. cătură. Ce credeţi, că s’ar întâmpla a lui Hunyadi, Dobo, Hadic, ori a unui
1
făcut în şedinţa de alaltăerî a ca­ Aşa au durat scenele turbulente — le cjice „P. Lloyd' oposiţionali- dintre cei 13 „martirl dela Arad ar tre­
u
merei întrec chiar şi prestaţiunile pănă la mecţul. nopţii, când după în­ lor — dâcă Românii atraşi de anar- bui pusă înaintea şcâlei de cădeţi. Orato­
cele mai tari ale lui Wolf şi soţi. chiderea şedinţei au fost încununate chia parlamentară, părăsind pasivi­ rului şi peste tot Maghiarilor nu le trebue
încă înainte de a veni la rând scandalurile cu demonstraţiunî aran­ tatea, ar trimite în dietă numai 30 statua lui Hentzi, fiind-că el s’a luptat în
desbaterea proiectului de indemni­ jate de deputaţii oposiţionalî îm­ de deputaţi şi decă acâstă fracţiune contra Ungariei, el representă ideia în po­
tate, a isbucnit o furtună în parla­ preună cu studenţii de pe galerii, stând în legătură cu partidele fede­ triva căreia Ungaria s’a luptat 350 de ani.
ment, care Luni a durat aprope 14 precum şi pe strade de studenţi şi raliste din Austria, ar lucra după Noi, Maghiarii, n’avem nici un monument
6re, răscolind adânc tote pasiunile. plebe. esemplul dat de oposiţia maghiară? comun cu Austria, noi tot-dâuna am sân­
A fost vorba erăşî de afacerea Nu încape îndoială, că în c}iua Asemeni apucături nu mai prind gerat, când Austria a secerat victorii asu­
Hontzi. Câţî-va membri ai oposiţiei de Luni partida guvernului a suferit însă la partidele oposiţionale ma­ pra nostră.
au respuns la vorbirea ultimă a mi­ un desastru, neputând nici decum să ghiare. Aceste prea s’au dedat cu L. Hollo: Statua lui Hentzi a fost
nistrului de bonveiţî Fejervary, Re­ facă ca să se respecte voinţa ei. gândul să răstârne cu orî-ce preţ opera răsbunării şi a pedepsei. Ea este
frenul lor era, că Hentzi a fost un Fatala apostrofă a ministrului Fe­ guvernul Banffy, decât ca se se mai aminth’ea unei epoce întunecate, când Ma­
„trădători După ce a vorbit şi con­ jervary aruncată în faţa oposiţiei, opiescă în loc faţă cu admoniţiunea ghiarul a fost umilit. Nimic nu arată mai
tele Apponyi, imputând baronului âr în special în faţa partidei naţio­ lui Max Falk. bine paciinţa nostră, decât aceea, că sta­
8anffy mare uşurinţă politică, lipsă nale, a contribuit în cea mai mare De-ocamdată au şi dobândit atât tua stă şi aql acolo, deşi într’un pătrar de
de tact şi de prevedere în acestă parte la acest fiasco al guvernamen­ că, precum ne spun soirile mai nouă veac parlamentul maghiar a trecut pe dina­
afacere, s’a ridicat ministrul Fejer­ talilor. de astăcjî, Fejervary a trebuit să-şi intea ei la regele. Statua este un esemplu
vary, ca se se apere. El şi-a înce­ Oposiţia s’a folosit de ocasiune câră ertare pentru cuvintele folosite de fidelitate faţă cu împâratul, însă nu faţă
put discursul în mijlocul unei mari ca se-şî verse focul asupra guvernu­ contra oposiţiei. ou patria. Declaraţiunile ministrului de hon-
agitaţiuni a oposiţiei, care mereu îl lui după pofta inimei. Dâcă, precum vec}! ne umplu de cea mai mare întristare.
întrerupea prin strigări reprobătâre. cred foile oposiţionale, i-a succes se E greu a se prevedâ, care din De gâba rjice Banffy, că afacerea acâsta
De-odată ajungând la întreba­ sgudue prin asaltul do Luni posiţia doi va învinge, terorismul majori­ este încheiată. Pănă când în cestiunea
tăţii, ori terorismul oposiţional. Atâta
rea, dâcă Hentzi şi-a călcat cuvân­ cabinetului, ori fiă şi numai aceea însă vedem de pe acum, că în amân­ acâsta nu se va da o resolvare, vom duce
tul ori nu, i-se adresâză din rându­ a ministrului de honvecţî, se va a- cea mai necrutătâre luptă în contra minis-
rile oposiţiei câte-va apostrofe iro­ răta de aci încolo. Una însă pare a două caşurile socotela nu va eşi trului-preşediute.
nice şi pişeătâre.; Acesta îl aduce în fi sigur. Cei din partida guvernului nici decum favorabilă pentru ţâră. Szalay: Nu înţelege de ce nu s’ar
mâniă aşa că întorcându-se spre o- s’au pus pe gânduri şi încep a-se >Şi în cele din urmă tocmai Ma­ pune alt soldat în locul lui Hentzi. De ce,
posiţiă strigă: „D-v6stre sunteţi de- teme de urmări. ghiarii vor fi, cari vor ave se sufere de pildă, nu se ridică statua lui Damjanich
lăimătorii!“ Foile guvernamentale se arată, mai mult în urma situaţiunei triste, în Wiener-Neustadt ? Dâcă statua lui Hen­
Cuvintele aceste au aruncat nu­ ce e drept, fârte curagidse şi vor­ ce 'i-a creat’o politica lor 6rbă şi pă­ tzi se ridică înaintea şcolei de cădeţi,
mai olei în foc şi au causat pe băn­ besc chiar de o indignare estra- timaşă. acâsta însâmnă atât, cât a pune ca pildă
cile oposiţiei, care s’a simţit ofen­ ordinară a majorităţii şi de hotărî- pe călăul din Locse înaintea palatului
sată, o turburare cum nu s’a mai rea ei de-a eşi din defensivă şi de a Afacerea Hentzi în dieta din Pesta. justiţiei.
vecjut. Din momentul acesta oposi- ataca fără cruţare pe adversarii ei. y După o pausă de cinci minute, vor-
ţia n’a mai voit se lase se-şî conti­ Dâr în realitate este temerea ce a (Scandal şi demonstraţiunî). besce
nue vorbirea sa ministrul de hon- cupiins’o, că pdte se-şî perdă pute­ Rar s’a mai pomenit în parlamentul Albert Apponyi: El regretă, că aface­
vecjî. Şi tâte îucercările partidei gu­ rea, care-i dictâză acest limbagiu. ungar o şedinţă mai furtunosă, ca cea de rea Hentzi n’a fost pusă la ordinea clilei
vernului, după repeţite suspendări „Pester Lloyd“ întrâbă cu în­ alaltăerî, în care patimile s’au deslănţuit deosebit. Vorbesce acum, ca sâ nu trebu-
ale şedinţei, de-a face posibil lui grijire, că dâcă se va tolera, ca o cu cea mai mare furie. âscă a vorbi mai târcjiu. Ordinul ministru­
Fejervary se şl continue vorbirea, mică minoritate să violenteze voinţa începutul şedinţei a fost, după împre­ lui de răsboiii este vătămător. Când s’a
au rămas zadarnice. majorităţii şi se facă din t6te inte­ jurări, destul de liniştit. Deputatul kos- luat hotărîrea de a-se strămuta statua, mi-
In mijlocul celui mai infernal resele naţionale şi politice o jucă­ suthist Hentaller s’a anunţat la cuvânt îna­ nistrul-preşedinte a sciut, trebuia să scie
sgomot, ce-1 făceau deputaţii de pe rie a. poftelor ei. ce garanţă mai inte de ordinea dilei. Tot acâsta au făcut’o în ce chip se va face acâsta: el trebuia să
băncile oposiţiei, strigând, fluerând rămâne atunci pentru domnireagin Szalay, Apponyi, Saghy şi Sima — toţi în sfătuâscă corâna aşa, ca hotărîrea ei să nu
şi lovind cu tot ce puteau apuca in tei maghiare în Ungaria? afacerea Hentzi. pricinuâscă amărăciune. Vorbitorul con-

U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . în mintea şi consciinţa poporelor ideia şi Nu mai puţin geloşi şi mândri erau contra Ies barbares.. . car la proţâction de
sentimentul asemănărei şi neasemănărei Greoii de originea şi naţionalitatea lor ). l’âtranger est comme l’omvre de ces arbres
2
dintre densele şi prin urmare şi acela al Ei făceau deosebire nu numai între dânşii qui tue tout ce qu’elle couvre w 3 ).
Despre principiul de naţionalitate, individualităţii şi al egoismului lor naţio­ şi barbari, dâr chiar între deosebitele ce­ Jus Latti sâu Latimtas, care consista
nal. Poporul israelit, care avea consciinţa tăţi şi populaţiunl, cari compuneau geniala în aceea de a acorda, pentru motive etno­
ca fundament al dreptului interna­ despre misiunea şi superioritatea lui asu­ familie elenă, de o parte, şi între naţia
ţional, şi despre principalele elemente pra celorlalte nâmurî circumvecine, este cel elenică şi poporul roman, de alta, popor grafice populaţiunilor de gintă latină în­
lesniri pentru a deveni cetăţeni romani,
cari constituesc naţiunea. mai elocuent esemplu, ce ne presintă isto­ pe care îl considera inferior şi de un alt
este, pe lângă alte dovedi şi consideraţiunî,
1
(Urmare). ria antică a Orientului în acestă privinţă ). neam.
o probă, că şi la Romani noţiunea de rasă
„Ne vous alliez pas aux barbares,
Esaminarea acestor definiţii ne duce şi naţionalitate era cunoscută şi înţelâsă de
*) Dăm aci câte-va esemple luate din disait-il, (Pbilippe, roi de la Macâdoine),
naturalmente la investigarea şi desvoltarea acel popor de magistraţi şi militari. Cine
Denteronem.
principiului de naţionalitate, pe care sciinţa Ies Romains sont des etrangers qu’il ne nu scie, cât era de mândru şi de gelos po­
„Eu, Dumnedeul vostru, care v’am
modernă a dreptului internaţional îl dato- separat de tote celelalte popore. faut pas accoutumer â la Grâce. Ils n’ont porul roman de drepturile şi cetăţenia lui ?
ni votre langue, ni vos moeurs, ni vos lois.
râză, în mare parte, şcâlei italiene. Şi cu „Nu este de sigur o altă naţiune, ori Ciois romanus era în timpurile mărirei ro­
tote că acest principiu a fost formulat — cât ar fi de mare, care să aibă pe cjeii săi Nous, au contraire, Macâdoniens, Etoliens, mane nu numai un titlu de destincţiune şi
după cum observă unii autori (Martens, I, aşa de aprope, după cum avem noi pre- Achâens, nous ne somme qu’un seul peu- de onâre printre nâmurile lumei antice, dâr
sinte pe JDumnecjcul nostru, la tote rugă ple. Şi quelque differends passagers nous
pag. 194) — pentru prima-oră de D-na şi o pavădă de siguranţă pentru oetăţânul
ciunile nâstre. Căci, care altă naţiune este divisent, nous n’en devons pas moins âtre
Stael la 1810, în opera sa, „Germenia“, to­ roman, care eşi a şi călătoria afară de
atât de renumită, încât să aibă ceremonii
tuşi nu este mai puţin adevărat, că el a şi reguli de justiţie, şi totă acea legisla unis par une haine oommune et âternelle Italia.
fost întrevădut şi chiar pacticat, în ore- ţiune, pe care o vom espune înaintea ochi­ 2 ) „En un seul point ils se sentaient Chiar în epoca de confusiune si de
care măsură, de poporele cele vechi, şi că lor voştri. unis, en un seul point ils se sentaient frâ- barbarie a timpurilor medievale vedem
prin urmare ideia de ginte şi naţiunea nu „Pentru-că tu eşti poporul consacrat res, c’est dans leur haine et leur mâpris germinând în consciinţa guvernelor şi a
este, după cum pretind unii, o noţiune cu lui Dumnezeu şi El te a ales, pentru-ca tu commun pour Ies autres peuples: un mâme
să fii specialmente poporul lui, între tâte nom servait â designer tous Ies Hellânes, popârelor simţul individualităţii naţionale
totul modernă. Lucrul era natural, de vre­
u
nâmurile câte sunt pe păment . et tcut peuple qui n’âtait pas Hellâes etait şi a conservărei lor de rassă.
me ce de-odată cu formarea popârelor şi
Acâsta se asâmănă cu esortaţiunea barbare“. — Le droit internaţional de la
diferenţiarea din ce în ce mai mult dintre virgiliană: Tu regere imperio populos, Ro­ Râpublique romaine, par M. G. Fusinato, 3 ) Histoire de la Grâce encienne, par
ele, a trebuit să se nască şi să se desvâlte mane, memento! professeur â l’Universitâ de Macerata. V. Duruy, II, pag. 456. (Paris, 1867).