Page 46 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 248 -1898.

damnă cu totă energia procedura guver­ îşi reocupă [dâr locul bietul Kardoss. să păşim înaintea cetitorului cu astfel de extra-ordinare. Publicul nemaghiar însă,
nului. Tocmai atunci întră şi Fejervâry, care fu scirl. . . . îndoit regretăm, că scandalele a- cunoscând cătranul noului soiă de chibrite,
Ministrul Fejervâry se încarcă a apăra întâmpinat cu strigări de: — Să te aucjim, oestea s’au întâmplat atunci, când regele de sigur, că se va feri de ele.
pe Hentzi în oontra imputării, că ar fi fost că-ţl cer iertare ! — Să aucjim pe ministrul! nostru se află în Budapesta. Anul trecut
Societatea studenţilor români din Zii-
călcător de jurământ. Luaţi în nume de urla majoritatea. Oposiţia sbiară, bate băn­ pe timpul acesta anarohia parlamentară
râu lui Hentzi, că pe cuvântul lui de onore cile, face un sgomot infernal. O’un cuvânt se bântuia în Viena, şi atunol noi cu inimile rtch şi-a constituit noul comitet pe semes­
trul de ârnă 1898/99 astfel: Preşedinte:
a fost lăsat liber în Buda, âr când au in­ repetă scenele precedente. Apare deodată strînse doriam, să vedem aici în mijlocul
S. Luisescu (Caracal), vioe-preşedinte: E.
trat Austriacii, el s’a angajat a-le aduce şi Banffy pe podiul preşedintelui — Oe nostru pe domnitorul. Acjl este aici şi din
Botez (Iaşi), cassier şi secretar: O. Saray
servicii. (Voci din stânga : Spune, trădător caută acolo ! Jos cu el! Trebue aruncat afară ! residenţa din Buda pote să vadă copia e-
a fost Hentzi, ori nu?) Efectul cuvântului sbiară oposiţia. Banffy se dă jos de pe venimentelor din Viena. Cei din Viena se (Constanţa), actuar şi bibliotecar: F. Nico-
lesou (Craiova).
de onore a putut ţinâ numai pănă când podiu, însă Kardoss se ridică şi se depăr- bucură, pândesc buletinele de pe terenul
se aflau Maghiari în Buda. (Sgomot mare tâză. Nimeni nu audise, că din nou, pentru luptelor maghiare, şi pentru totă lumea n’ar 0 căprioră albă. ţ)ilele trecute păzi­
în stânga. O voce: Frumos concept despre a patra oră, a suspendat şedinţa pe 1 oră cjice un cuvânt. Mâne bucuria lor va fi de­ torul pădurilor dela Măhringen (Boemia) a
cuvântul dat!). Mie n’au să-mi dea leo- întrâgă. Se aprinseră lămpile în sală. Pe plină, ceva mai bun pentru ei nu puteau puşcat o căprioră albă, ca zăpada. Fiind
s
ţiune în ceea-ce privesce onorea tocmai coridor Banffy a spus lui Tomcsanyi: 25 să aştepte. Am <Ţ t că parlamentul acesta acâsta o raritate, s’a trimis în Praga pen­
aceia, cari aparţin partidei defăimătorilor şi de anî de ve-ţî lărmui, noi totuşi nu vom n’are viitor. Noi însă temem acum şi viitorul tru museul ţărei Boemiei.
boylcotiştilor. (Mare sgomot şi strigări în ceda; nu vom face nimic, pănă când nu va constituţiei maghiare. Ţâra trebue să scie,
stânga şi stânga estremă: Oine e acela? vorbi Fejervâry. că constituţia ei se află în pericuP . . . Epidemia. Vărsatul s’a ivit şi în Sep-
si-Sângeorgiu în chip de epidemia. Decese
u
Ce fel de partidă este aceea?). Dâcă vreţi Sunt 3 / dre. Sala e luminată. Pre­ „ Budapesti IIirlap : „Nici odată în
3
x
vă spun: D-vostră vreţi mai mult?! (Depu­ şedintele îşi ocupă locul, de asemenea şi parlamentul maghiar n’a fost un scandal pănă acum nu s’au întâmplat, şcolele însă
au fost închise pentru două săptămâni.
taţii din stânga şi stânga estremă sar din Fejervâry. Abia s’a redeschis şedinţa şi mai mare decât acesta, provocat de afa­
locurile lor. Sgomot infernal. Strigări: Cine oposiţia făcu un sgomot uriaş strigând: cerea Hentzi". Foia ungurâscă face apoi Concert şi petrecere în Năseud. Reu­
e? Aşa ceva nu se pote spune aici!) — Nu-1 ascultăm! Afară cu el! Din t6te istoricul afacerii în dietă şi dice, oă „con­ niunea româna de cântări din Năsăud in­
părţile se bat băncile: — Să-l scotem cu siderând seriositatea situaţiunei politice, vită la concertul urmat de dans, ce se va
V i f o r u l.
forţa ! Preşedintele ridică şedinţa pentru a crisa acâsta parlamentară va potenţa peri- aranja în Năsăud, Sâmbătă în 26 Noemvre
lutregă oposiţia se ridică ca unul, cu cinc/ia oră. Dinaintea camerei era concen­ culele, ce ameninţă ţâra................ S’au sporit n. c. în sala de gimnastică. Începutul la 7
ea dimpreună şi galeriile. trată deja miliţie şi poliţie. In sală cele mai încă cu una crisele peste cari a trecut pa­ ore sâra. Preţul intrărei de personă: pen­
— La ordine! la ordine! strigau cei interesante scene. Ealcoivslcy începu să fluere tria nostră şi sub cari naţiunea maghiară tru membrii activi şi ajutători: 50 cr., pen­
indignaţi. cupletul Komm Karlichen , âr Hoch ocupa a suferit aşa de mult". tru nemembrii 80 cr. Venitul curat e desti­
u
v
— Afară cu el! diceau alţii. Nu vom un fotoliu ministerial şi începu să cuvân­ „Allcotmdny“ : „Nicl-odată în patria nat în favorul fondului de ajutorare al şco­
suferi acesta! Să se închidă şedinţa, ori să teze: On. camera! Rădimat pe on. majo­ nostră nu s’au ivit dela 1861 încoce scan- larilor în cas de bâlă. Oferte marinimose
se suspendeze!
ritate ... apoi citesce cu glas tare diarul dale, cum au fost acela de adl nopte. Gu se vor chita în public.
Şedinţa se suspendâză şi br. Fejâr- „Eşti Ujsâg . vernul a vătămat onorea oposiţiei, oposiţia Programa: 1) „Sărmană frundă", me­
u
vary părăsesce sala între strigăte de:
Erau deja 5 dre. Scenele turbulente s’a revanşat şi n’a lăsat pe ministrul Fejâr- lodie de G. Dima, eşec. de corul reuniu-
Afară ! Hinaus, sîmbriaş austriac ! Deputaţii
se repetară după redeschsderea şedinţei, vâry să vorbâscă . .. Deputaţii s’au tractat nei. 2) „Iertare", romanţă de Carol Dec­
rămaşi în sală se adună în mijlocul ei,
care a dnrat scurt, dedre-ce preşedintele a cu cele mai neaudite vătămări... Lupta ker, cântată de d şâra Anna Filipan cu
gesticulând pasionat şi discutând afacerea
suspendat'o pentru a şdsa oră. Iu şedinţa a decisivă s’a început, nu după plan, ci din acompaniament de pian. 3) „Ce fecl Ionă?“,
între ameninţări.
şdptea mulţi deputaţi îşi aduseră femeile o ciocnire neaşteptată. Acum trebue să se melodiă de G. Dima, eşec. de corul reu-
Redeschidându-se şedinţa, cei din
pe galerii. După ce întrâ Fejervâry con­ hotărască, dâcă Banffy mai pote ori nu să niunei. 4) „Osândiţul", poesie de I. Ne-
stânga strigară preşedintelui Karăoss se pro- certul se reîncepu: sbierete şi urlete calce în piciore pănă la fine Ungaria, gruzzi, declamare de d-şâra Otilia Filipan.
v6ce pe Fejervâry a-şî cere iertare. Preşe­
în drâpta şi în slânga. —■ Afară cu el! drepturile, parlamentul, constituţia şi ono­ 5) „Danse Andalouse", caprice de concert
dintele declara, că în mijlocul sgo moţul ui
Hinaus ! Preşedintele părăsi sala, âr Bartha rea ei.............. O catastrofă trebue să ur­ de Iosef Ascher, eşec. cu pian de d-şâra
n’a aucjit espresiunile vătămătore. Horanszhj
Miklos îi însoţi paşii cu strigarea: Peste o meze în cel mai scurt timp. Se pote că Lucreţia Moisil. 6) „Nu sciu satul ce vo-
şi Polonyi cer cuvântul la regulamentul.
oră vom fi aici. Mişel acela care nu va veni! jertfă a ei nu va cădâ numai Banffy, ci şi iesce", cântec aranj. de Emil Ştefănuţiu,
camerei, însă cei din drâpta îi împiedecă.
Astfel a urmat a opta, a noua şi a parlamentul. Dâr nici o pagubă: un paria eşec. de corul reuniuuei. 7) „Prea târejiu",
Preşedintele se ridică ârăşl şi (Ţ 00 : cţecea oră. Erau punct 1130 6re, când pre­ ment cumpărat la târg, e vrednic de că­ melodie de Leopold Stern, cântată de
— Ridic şedinţa pe o jumătate de
şedintele declara, oă în vederea timpului dere împreună cu stăpânul său". d-şora luliana Mureşan cu acompaniament
6ră (Mare sgomot).
înaintat, şedinţa se închide. de pian. 8 „M’aş mărita", melodie de T.
— Hinaus, sîmbriaş austriac! repetă PopovicI, eşec. de corul rouniunei.
Kubik la adresa lui Fejervâry, care eşind Demonstraţiuni. SOIRILE piLEL
fu întâmpinat şi de cătră alţii cu strigări Dup5-ce se închise şedinţa, partida
de: Slugă austriacă! lui Banffy aplauda furtunos între strigări — 1! (23) Noem /re. Alegeri is&utsicîgjaie.
In decursul pausei cei din stânga cu de „Eljen Fejârvary!" Oposiţia răspunse Prinţul şi prinţesa de Orleans petrec Sân Georgiu, 18 Nov. n. 1898.
cei diu drâpta se cârtă şi se insultă urît. prin strigări de „Abzug!" Oa un orcau se de câte-a dile la vânătorile aranjate în ju­ Onorată Redacţiune! In 16 1. c. st.
Hollo striga cât îi lua gura: Ori ce ar aude de-odată strigând şi pe galerie! rul Chişineului (lângă Arad). Vădend cu n. a fost statorit terminul pentru alegerile
vrâ să spună Fejervâry, el nu va vorbi, u
v Abzvg Afară cu el! Trâiâscă oposiţia!" aoâsta ocasiune portul naţional al ţărani­ suplementare comitatense în tote cercurile
până când nu va fi chiămat la ordine. Galeria era ticsită de studenţi universitari. lor români, prinţului i-a plăcut atât de electorale din comitatul Bistriţa-Năsăud.
După redeschiderea de a doua oră a Spiritul lui Kossuth se scoborî în inimele mult, încât, după cum se comunică din Pănă în present nu sciu resultatul din cele­
şedinţei, scenele de mai înainte se repetară: „nobilei" tinerimii, şi cu mare foc înc?pură Arad, s’a dus el însu-şl la cojocarul Ioan lalte cercuri electorale; încât privesce cer­
Nu va vorbi! Afară cu el! strigau — Vrii să cânte: „Kossuth Lajos azt izente" . . . . Cosma din Ohişineu şi şi-a cumpărat un cul nostru electoral al Sân-Georgiului, lu­
să-ţî fen iertare? întrebă Bartha M. de
cântând împreună cu ei şi deputaţii din cojoc şi o căciulă frumosă, ambele cusute crul s’a petrecut astfel:
Fejervâry — Nici odată\ răspunse acesta. stânga kossuthistă. cu măestriă; de asemenea a comandat şi Programul nostru a fost următorul
Tote rugările preşedintelui să-l lase a vorbi, După „Kossut.h-nota“, publicul de pe pentru soţia sa, care e fiica archiducelui pentru cele 7 locuri devenite vacante cu
au rămas fără efect. Atunol el declară, că galeriă demonstra încă lung timp. Galeria Iosif. Intr’o cli atât principele, cât şi prin­ finea anului 1898 : Anchedim Candale preot
suspendă şedinţa pentru a treia oră.
începu să se deşerteze. O mare învălmă- cipesa s’au presentat la vânătore în port şi Ioan Dologa preot, apoi Dr. Vasiliu Pahone
Era la 3 6re când sala începu să se şală se produsa în sală şi pe eoridore. La naţional românesc. din Valea Borgoului; Ieronim Slavoca, La-
umple din nou. Venise şi Szilagyi, care cu eşirea parlamentul se afla o mare mulţime zar Avram şi Pamfiliu Grapini preoţi, apoi
tote insistările celor din majoritate, nu de popor. Când Fejervâry eşi unul din mul­ Din causa lui „zde". Din Praga se Virgil Şotropa profesor din Valea Some­
vru să primâscă a presida el. ţime striga: Trăâscă ilustritatea Sa! Ase­ anunţă, că ministeriul comun de răsboiîi a şului.
adresat câtor-va corpuri de armată un or­
menea i-’a strigat şi lui Banffy. Acâsta a Programul guvernamental a fost ur­
din sever, în care se dă espresiune unei
fost ca un fel de provocare şi drojdia în­ mătorul : A. Benedek, Zagyva Mihâly, Fi-
admonierî a căpitanului Iosif Wiesner dela
„Ce qu’il y a de curieux", scrie De- cepu să se misce pentru a răspunde cu zely S., Borbely Miklos, Vrasmas Tivadar,
regimentul de infanterie Nr. 75, pe cu­
1
mangeat' ), „c’est que trâs ancienement ces contra-demonstraţie de strigări: trăiâscă Sanjoan Daniel şi Avram Lazar.
vânt, că la controlâ nu s’a purtat cu des­
mâmes Bretons n’âtaient point non plus oposiţia! Lupta a fost mare, partida guverna­
tulă energiă în aplicarea limbei armatei
considârâs comme âtrangers en Angleterre ; Intr’aceea poliţia călări paşi la mij­ mentală a pus totul în mişcare, cu tote
oficiose, umilind prin acâsta autoritatea
c’est que nous atteste le passege suivant loc. Pe doi dintre demonstaţî i-a arestat acestea au reuşit 6 din programul nostru,
militară. In ordin se îndrumă respectivele
d’une loi d’Edouard le confesseur: „Bri- cu tote protestările deputaţilor oposiţionall. câcjând unul jertfă împărecherei /unora din
autorităţi superiore, ca să pedepsâscă pe
„tones Armorici, cum venerint in regno In chipul acesta s’a petrecut diua de ai noştri.
numitul căpitan pentru purtarea lui iuco
„isto, suscipi debent et protegi sicut probi alaltăerl în Budapeşta. Aşa ceva nu s’a Au reuşit adecă oei 6 dintâi, âr vred­
rectă şi să i-se noteze acâsta şi în lista de
„cives de corpore regni hujus: exierunt mai pomenit decât pe vremurile lui Tisza nicul profesor Virgil Şotropa a căcjut lip-
cuuduită. Se (jice, că acest ordin ministe­
„quondam de sanguine Britonum regni Kalman. O fâie apropiată de guvern crede sindu-i încă 9 voturi, faţă de Borbely Mi­
rial se va face cunoscut tuturor oficeri-
u
hujus . a soi, că urmarea scandalelor de Luni va klos şi Tivadar Vrasmas, cari au avut ambii
lor activi.
e
Laboriosul nostru istoric, d-1 A.- D. fi amânarea camerei pe timp de 11 tj^ câte 113 voturi, âr Şotropa numai 95 vo­
Xenopol, observă de-asemenea (Istoria Ro­ prin rescript prea înalt. Chibrite „Kulturegylet“-iste. „Prima fa­ turi. Trăgându-se sorţi între cei 2 cu vo­
mânilor, III, pag. 239), că solii maghiari brică de chibrite din Timişora" a ţinut să turi egale, a reuşit notarul renegat Borbely
îşi aduc chiar aminte într’un moment de facă o surprindere membrilor „Kulturegy Miklos. v
Yocî despre scandalul din dietă.
sentimentalism cum „că Tătarii şi cu Un­ let"ului dela Cluşifi. In adunarea generală Peste tot, preoţii şi învăţătorii au fost
are e
gurii ar fi de acelaşi neam şi sânge, sci- Tâte cji l ungurescl din Peşta se a acestei societăţi de maghiarisare, ce s’a bine representaţl cu alegătorii lor. Au lip­
„tic, şi că ar fi conform cu dreptatea, ca ocupă cu scandalul din şedinţa de alaltăerl ţinut Dumineca trecută, s’au împărţit între sit următorii preoţi: Teodor Vrasmas, care
„cei ce sunt născuţi din străbuni comuni, a dietei. membri 1000 cutii de chibrite, puse în co- a fost în programul guvernamental şi care
a
u
„să aibă şi aceleaşi gânduri, şi să trăâscă Guvernamentalul „Peşti Naplo cjice: merciu sub numele r) Emhe-gyufa (chibrite ar fi dorit să fiă sprijinit de-ai noşţri, deşi
„unii cu alţii în bună înţelegere şi prie­ „Cetind cele întâmplate, ţâra nu-şl va mai kulturegyletiste). Acţionarii fabricei au de­ de vre o 8 ani nimeni nu-1 vede la alegeri
tenie". cunâsce parlamentul său. Dâr maghiar este clarat tot-odată, că dela fiă-care miie de şi omenii săi totdâuna îi trimite şi votâzâ
(va urma.) parlamentul, care dă o ast-fel de pildă? cutii vândute vor dărui 5°/ din preţ pentru cu programul guvernului; au mai lipsit
0
Cu cât ar fi mai rău un parlament, care ar „KulturegyleP. Se vede, că acţionarii, cari ambii preoţi din Borgo-Rus, preotul din
4 ) Histoire de la condition civile des consta de jumătate din irredentiştl ai na trebue să fiă jidani, prin acest caraghios Uva-mică, apoi preotul din Borgo-Mureşenî.
âtrangers en France, p. 205. ţionalităţilor? Sufletul ne dore, că trebue mod depreciata urmăresc nisce speculaţiunl A lipsit învăţătorul din Borgo Mureşen*