Page 47 - 1898-11
P. 47
Nr. 248—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
şi un învăţător din Rodna nouă şi I. Domne! are totuşi nisce nedumeriri, pe cari d-1 tinuâ (ţieând, că pentru a înfiera
Bozga. „Dâcâ tu eşti drept, puternic şi nemărginit Puşcariu a voit a-le delătura prin acest seandalele de erl, nu are cuvinte.
[de bun, op. Preţul opului e 25 cr. (cu porto 28
Căderea d-lui Vrăsmaşiu faţă de Bor- Mai departe nu putu vorbi. Strigări
„Spune — pentru-ce adesea, lovitura ta’i
•bely Miklos, prin sârte, fiă pururea de în [nedrâptă ? crucerl.) de: Afară cu el: Jos cu el! îi îne
văţătură pentru acei alegători, cari nu vor „Pentru ce ne surpi credinţa’n judecata ta cară glasul. Liniştea abia cu mare
să ţină cont de principiul solidarităţii în [’nţelâptă ? ULTIME SCIRÎ. greutate a putut’o restabili procedere
susţinerea întregului program naţional. tactică a preşedintelui.
„De ce aşterni omătul ernei peste florea — Demonstratiunile de Marti. —
t
i
Vrând a scote cu ajutorul voturilor lor pe Viena, 22 Noemvre. „Neue Fr.
[lui April Budapeşta, 22 Noemvre. Ac|î s’au
•candidatul guvernului Teodor Vrasmaşiu, „Ş’un linţoliu pe obrazul visătorului copil ?“ Pre8se“ anunţă, că ministrul de res-
continuat demonstraţiunile în stil
au şters numele energicului profesor V. boiu Krieghammer şî-a dat dimi-
Dâr nu putem noi să cerem socotâlă mare. Tinerimea universitară ma
:Şotropa, âr resultatul a fost, că au scos din siunea.
prâ puternicului stăpânitor a tâte, ci umi ghiară s’a adunat mai întâi înaintea
urnă pe o personă, pe care niol cândn’arfi
liţi şi cucernici trebue să ne plecăm ge parlamentului deja la 10 ore a. m.
dorit’o să-i represente în congregaţiunea co-
nunchii şi să ne supunem sfaturilor sale întâmpinând pe deputaţii, carî mer D I V E R S E .
mitatensă.
Un alegător. nepătrunse de mărginită nâstră judecată. geau la cameră, aci cu strigări de Insula fericiţilor. Spre nord dela ţăr-
Imormentarea a fost demnă şi impu- „âljen", aci cu „abzug“-utl. Poliţia
nătore. Aprope întrâga inteliginţă din Bran alungându-o de acolo, s’a dus în gru mii Scoţiei, între insulele Hebride, se află,
Sfinţire de biserică. pe întinsul Ocean o mică insulă ou numele
şi jur, şi un imens public din Şimon, co puri dinaintea politechnicului. Poli
Sânta-Ghilda. Acâsta e mai productivă, de
Alibunariu, Novembre 1898. muna sa natală, a dat ultimul onor celui ţiştii călări şi pedeştri au gonit’o şi cât tâte celelalte 590 de insule dimprejur.
ce acum s’a despărţit de noi. aici, petrunejend în curtea şi gră
Biserica monumentală din Alibunariu, Insula S-ta Ghilda are şi un port sigur.
Serviciul divin a fost îndeplinit prin dina politechnicului. Demonstranţii
indatâce s’a finit mobilarea şi ornamenta Se ’nţelege, orcanele şi acolo în trei luni
cinci preoţi, anume: Leonte Puşcariu, Ni- îi primiră cu strigări de „Jos statua
rea internă* cu considerare la timpul în- de vară fac aprâpe imposibilă cultivarea
oolae MănoiG, Bariu Reit, George Enescu Hentzi!", „Abzug Fejervary", „Jos
naintat, s’a sfinţit în sărbătârea S. S-lor pământului. Din causa acâsta Anglia pe
şi George Babeş; âr cosciugul purtat de cu simbriaşii austriac!!" apoi au cân
archangell Mihail şi Gavril (8/20 Noemvre) cei 72 de locuitori ai insulei îi lasă în
şâse prietini ai răposatului, adecă d-nii: tat cântecul lui Kossuth. La tine
prin Prea On. Dn. ‘protopresbiter tractual mâna sorţii şi ei formâză o mică repu
Iaoob Popa not., Ioan Berariu v. not., rime s’a alăturat şi popor de pe
Trifon Miclea, din Satul nou, ca delegat blică. Locuitorii insulei S ta Ghilda îşi nu
Leonte Puşcariu amploiat la „Albina", stradă. Când Baoffy a trecut cu tră
al Prea Sânţiei Sale D-lui episcop diece- mesc regină titulară pe cea mai frumosă
Nicolau Runcânu învăţ, dir., Valeriu Ionică sura pe acolo, un „abzug" sgudui-
san din Caransebeş, asistat de M. On. domnişâră de pe insulă şi acest titlu îl
cane. preţ. şi Iosif Enescu practicant la tor răsună din mii de guri, apoi au
D-nî: Nicolae Popoviciă parocîi local, An- portă pănă în cjiua, ce se mărită. După
„Parsimonia". aruncat cupietrii asupra trăsură, dintre
-toniu PopovioiO, paroch în Nicolinţ şi acâsta apoi se alege altă regină titulară.
Cuvântarea funebrală a ţinut’o în bi cari unele au pătruns înăuntru. Poliţia,
Ştefan Pop, paroch în Seleuş. Cântările ri Diminâţa de timpuriu bărbaţii toţi se adună
serică păr. Leonte Puşcariu, âr la gropă a care se aştepta la acâsta a năvălit
tuale le-au esecutat d-nii învăţători Pro- laolaltă în strada mare, acolo ţin sfat des
mai vorbit şi d-1 Dr. Ion Moşoiii. Cosciu cu mare aparat asupra demonstran
copiu Roşculeţiu, din Satul nou, Pantelicm pre afacerile comune şi fac împărţâla lu
gul a fost apoi slobotjit în cripta familiară, ţilor şi i-a strîmtorat în grădina po
Dajdea, Olariu şi Gavrilă din St.-Mihaiă crului. Ocupaţiunea principală a bărbaţilor
însoţit de lacremile şi oftările tuturor. — litechnicului, de unde ei începură
şi George Bojin din Selăuş, âr cântările este vânătorea de pasârl. Sâra împart
Dormi în pace suflet bun şi blând! s’o bombardeze cu petrii.
liturgice le-a esecutat corul şcolarilor din prada între ei. Banii între locuitori sunt
Intre cununile depuse am observat La 1 6ră d. a. mulţimea pe
Alibunariu sub conducerea d-lui învăţător încă necunoscuţi. Munca câmpului şi creş-
una din partea fraţilor cu inscripţia pe stradă se făcea tot mai numărăsă.
T. Petrişioru. Biserica a fost îndesuită de cerea vitelor o săvîrşesc femeile. Tot ele
pantlicâ nâgră: „Neuitatului nostru frate". Tdte stradele laterale erau ocupate
popor şi inteligenţă din loc şi jur. Serba gătesc şi îmbrăcămintea. Pentru aceşti lo
Ioan, Axente şi Victor; şi alta a d-neiLivia de poliţişti călări şi pedeştri, cari
rea întrâgă a decurs într’un mod mâestos cuitori e cunoscută numai o bolă, anume
Moşoiă şi ficele d-sale cu inscripţia pe îmblăteau fără cruţare pe cei ce Jăr-
şi impunător. influenza, care decomun se arată pe la în
pantlică albă: „Scumpului nostru cumnat muiau. In curtea politechnicului se
Cei presenţl, după finirea ceremonia şi unchiii". Livia, Cornelia şi Lucia. întâmplă un mare scandal. Ministrul ceputul verei, când încep şi visitele străi
lului, în frunte cu P. On. D-n protopres In fine membrii familiei, părintele Wlassics adresă câte-va cuvinte ti- nilor ; de aceea indigenii numesc pe străini:
biter, s’au adunat la o masă comună în Ioan Moşoiu şi cu deosebire d-1 notar nerimei, care însă l’a întâmpinat cu bote străne.
hotelul Bauer, unde s’au ridioat mai multe Axente Moşoiu şi soţia sa, n’au cruţat nici fluerătuiî. Atunci poliţia năvăli cu Curs de că?8toriă la universitate. Etă-ne
toaste şi anume: pentru episcopul diecesan, timp, nici ostenâlă, ci cu dragoste adevărat latul săbiilor asupra demonstran în faţa altei minuni, de care pănă acum
protopresbiterul tractual, parochul local, frăţâscă, îndată-ce au aucjit de nenorocire, ţilor şi pe vre-o 50 i-a îmblătit straş nici nu ni-am adus aminte. Un profesor
pentru învăţătorii de faţă, poporenii din a alergat în ţâră streină să aline, să mân- nic. Unul dintre demonstranţi fu dela universitatea din Chicago a deschis
Alibunariu etc. găe şi să uşureze durerile nenorocitului său grav rănit. S’au descărcat chiar şi un nou curs, anume de căsătoriă. In acest
Un domn funcţionar de stat a aflat frate, âr după catastrofă a fost neobosit revolvere. Aici s’au făcut şi câte va curs studentul universitar şi, se ’nţelege, şi
domnişora universitară sunt fundamental
•de bine să ţină un toast isvorît, — după întru a face tot posibilul, ca îmormântarea arestări. instruiţi în tote lucrurile ceremoniei căsă
spusa i proprie, — din simţeminte perso să fie demnă şi potrivită, ceea-ce, spre Când tinerimea demonstrantă toriei, aşa că mai târejiu, când studentul
nale, oare n’a stat în nici o legătură cu laudă fie c}is, i a şi succes pe deplin.
trecu prin strada Eszterhâzy, strada va fi mire, respective d-şora mirâsă, sâu
festivitatea, şi care n’a aflat resunet la Un singur gol a fost simţit: lipsa
Kerepesi şi Kossuth, unul din ei ob- ca nuni, să-şi scie perfect rolurile. Oei, cari
•cei presenţî. Bunăcuviinţa a silit însă pe unui cor, care hotărît ar înălţa solemnita
servă pe un părete al administraţiei au absolvat la universitate cursul de oăsă-
.eonmesenî să-l asculte pănâ la sfîrşit. tea la astfel de ocasiuni, dâcă ar fi. Şi Ateneului fotografia lui Fejeivay în toriă, deja la prima căsătoriă pote păşi îna
X. dâcă nu este încă, prin bunăvoinţa d-lui cadre.— Jos cu chipul! Trebue ars! intea altarului cu aceeaşi bărbăţie, linişte
învăţ dir. N. Runcânu dela scâlele centrale
In mormânt cu el! strigară mai şi siguranţă, ca şi mirele nestudiat, care
din Bran s’ar putâ lesne înfiinţa, mai cu mulţi. Intr’un moment, sticla foto
Corespondenţa „Gaz. Transilvaniei deja a cincia-âră îşi serbâză jubileul căsă
sâmă, că dânsul posede o voce plăcută şi
grafiei lu spartă şi fotografia căl toriei sale. Mirele, de aici încolo, nu-şî va
Bran, 9/21 Nov. 1898. simpatică. cată în piciâre, apoi ruptă în mii căuta inelul de logodnă în buzunarul dina
Şi am firma speranţă, că d-1 învăţă de bucăţi.
St. D-le RedactorI Duminecă în 8 (20) poi, când are lipsă de el, nici nu va
tor, cetind acest raport, se va şi pune pe
Nov. a. c. am avut trista ocasie a petreoe La universitate demonstraţia s’a călca pe rochia miresei, şi în fine cunoscu
trâbă, căci şi pănă acum a dovedit deja,
la cele veclnice un nobil vlăstar al unei continuat. Demonstraţii se închiseră tul cuvîuţel „da!" absolvenţii cursului de
că pote, dâcă voesce.
-onorabile familii de aici, un fiiu iubit al în localităţile universităţii. Poliţia îi căsătoriă îl vor pronunţa aşa, ca toţi din-
Branului. urmări şi aici. Ea a deschis pbrta prejur să-l înţelegă bine. Profesorul Cumm-
Maximilian Moşoiu, şef comptabil al A V I S. universităţii şi călări a străbătut în nock, astfel se numesce invenţiosul profe
unei mari case din Brăila, în urma unui curte. O panică indescriptibilă se sor din Chicago — scrie o foie americană
Obiectele neridicate şi nereclamate
nenorocit accident, a trebuit să-şi dea ob dela sortitura (loteria) aranjată de Reuniu produse printre manifestanţi, cam — de sigur merită totă reounoscinţa.
ştescul sfîrşit în florea vieţii. nea femeilor române din Sibiiu, se vor es- 200 la numer. Un număr de 20 de In Chicago deja de mult nu mai e
poliţişti călări năvăliră cu săbiile modern a încheia legături de căsătoriă
O şoptă tainică, un nemărginit dor şi pune în edificiul „Albinei" (în localul Mesei
asupra demonstranţilor. Mulţi au pănâ la morte. Dâr tocmai fiind-că locuito
•o caldă iubire pentru membrii familiei sale studenţilor) şi se vor vinde prin licitaţiune
fost călcaţi în picibrele cailor. După- rilor oraşului aşa tjicând în fiă-care (fi
ş». pentru căminul părintesc l’au îndemnat în (filele: 1, 2, 8 şi 4 Decemvre st. n. a.
ce poliţia isgoni şi de aici pe mani li-se pote întâmpla, ca să săverşâscă acâstă
să plece din Brăila spre casă, suferind cu c. în fie-care (ji între 9 — 12 âro a. m. şi
festanţi, se făcu linişte abia târejiu. ceremoniă, trebue să o facă cu cea mai
bărbăţie cumplitele dureri fisice şi obosâla 3—5 ore p, m.
îndelungatei călătorii, şi o’o supremă sfor Cei ce doresc a participa la licitaţiune, * mare eleganţă şi însemnătate, deâreoe şi
aşa căsătoria în Chicago, care deja asupra
ţare a pus stavilă năvalnicei morţi, pănă au a solvi o tacsă de întrare de 10 cr., Budapeşta, 22 Noemvre. Şedinţa
tinerilor şi tinerelor, şi aşa, nu mai face
■ce a ajuns la casa părintescă. care se va computa în preţul obiectului, de acjl a camerei a fost mai puţin impresiune, fiind formula tot cea vechiâ,
Aci, după-ce a sărutat şi îmbrăţişat ce eventual vor cumpăra. sgomotbsă. A presidat Szilagyi. Mi trebue să fiă renovată şi din care să nu
•pe toţi, mai aruncând o duiosă privire spre Sibiiu, 18 Noemvre n. 1898. nistrul de honvecjî Fejervary — după- rămână cele mai frumose şi curiâse for
iubiţii săi şi spre obiectele din prejur, cari Dela biroul Reuniunii! ce s’a do velit, că nici unul dintre mule. Făia americană prin acestea îşi es-
sigur i-au reamintit frumâşele timpuri ale membrii partidei apponyiste n’a cţis,
M. Cosma, Dr. Beu, primâ dorinţa, de a se introduce o nouă
veselei sale copilării, cu surîsul pe buze şi că ministrul se nu vorbâscă despre
preş. secr. formulă de căsătoriă.
eu mulţumire internă a închis ochii pe onbre — a declarat, că decă a gre
veci. şit nu numai îşi retrage cuvântul, ci Proprietar: B®r. Aure! ftlureşlaxuB'
Răposatul era de un naturel blând, I i i t e r a t n r ă . îşi cere chiar scuze. Prin acesta afa
vioiti, plăcut în societate, îndatoritor şi In Tipografia archi-diecesană din Si cerea s’a încheiat. O scenă furtu- Redactor responsabil: ©regorinB Maior.
simpatic, deştept şi chibzuit, âr în sfera sa biiu a apărut: „Negru Vodă" de I. Cav. de ndsă s’a întâmplat apoi cu minstrul
de interne Perczel, care atacat hind
de activitate un model de hărnicie şi acu
Puşcariu. — Este un răspuns la nisce* ob
rateţa. Dâcă nemilosa morte nu-1 răpia aşa servări, ce d-1 B. P. Hasdeu le-a făcut în de oposiţie pentru măsurile poliţiale Dr. Sterie U. Ciurcu.
de timpuriu, prin escelentele sale calităţi introducerea tomului IV din „Etymologi- ce le-a luat faţa cu demonstraţia de IX Pel kangasse Nr. — 10, Viena.
şi talent ar fi ajuns departe. cum magnum Romaniae" cu privire la opul erî săra, c}i > că, oposiţia a pus la Consultaţiul cu celebrităţile medicale şi cu
se
In faţa acestei durerose perderî, îmi „Date istorice etc." al d-lui Oav. de Puş cale cu plan acele demonstraţii. — specialişti dela facultatea de medicină
vin în minte admirabilele versuri ale valo cariu. D-1 Hasdeu atribue acestui op o Nu bănui, nu calumnia! îi strigară din Viena.
rosului Vlahuţă: mare valore istorică, dâr în anumite puncte cei din stânga. Ministrul Perczel con-
