Page 49 - 1898-11
P. 49
\
REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în fl&care iji,
Afiministraţiunea şi Tipografia. ADonainente pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fI., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUHE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
nrmătdrele Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdto ofi
In Viena: B. Dukes Naehf. ciale poştale din întru şi din
Bnx Auşonfold & Emerloh Losner, afară şi la d-nii colectori.
Holnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppelllcs Naehf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Administraţiunea. Piaţa mare,
er, Ekstsln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
S urg.- Marolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garraond pe o colonii 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu IfcT TT H, L22L 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr.
după tariiă şi învoială. v. a. sân 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cftt şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 249. Braşov, Vineri 13 (25) Noemvre. 1898.
Guvernul Thun şi postulatele înse se ţine secret resultatul amin Gregr în clubul Cehilor tineri cu ruinţele pentru validitarea deplină a
titei conferenţe, nu putem sci, întru privire la postulatele Cehilor. Din postulatelor lor juste naţionale, în
naţionale. cât el se apropiă de dorinţa ndstră partea clubului Cehilor, cjise el, au interesul ţerei Bucovinei şi al Ro
Nu putină bucuriă ni-a oauaat şi aşteptăm cu încordare se se facă fost presentate contelui Thun 24, mânismului. Căci pănă atunci putem
vestea, ce am primit/o 4il le aces lumină în privinţa acâsta. er din partea clubului marilor pro spera, că guvernul Thun, vrend a-se
e
tea, că disensiunile, ce s’a părut un Aşteptăm cu atât mai vîrtos se prietari conservativi 2 postulate. îngrădi cu o majoritate puternică, nu
moment, că au întiat în clubul ro se clarifice situaţia clubului român Dâcă naţiunea, adause el, ar cunăsce va trece la ordinea cjilei nici peste
mân din parlamentul vienes şi cari faţă cu guvernul Thun, deâre-ce ve- cuprinsul acestor postulate, ar tre aceste postulate.
se învîrteau în jurul postulatelor na cjurăm, că Cehii, Slovenii, Croaţii bui să mărturisâ8că, că sunt de-o
ţionale, au fost delăturate prin fap ş. a. şî-au formulat deja postulatele ast fel de importanţă, încât în schim
tul, că acest club s’a presentat so lor şi le-au presentat guvernului, ce bul împlinirei lor se vor pută face Crisa ungară.
lidar la o conferenţă cu ministrul- rând în schimbul sprijinului, ce ’i-l concesiuni guvernului.
preşedinte, contele Thun. dau, respectarea şi părtinirea lor. In ce privesce programul de Oelea ce s’au petrecut în şedinţele
Adevărat, că deputaţii români drept public, cjise Gregr, postulatele din urmă ale dietei din Peşta, au pus pe
Acestă conferenţă a avut, după seriose griji cercurile politice din monar-
cum suntem informaţi, scopul salu sunt puţini la număr, dăr -guvernul, amintite nu cuprind nimic concret;
vrend să şi asigure o majoritate du se află, ce-i drept, cevaşî în ele, der chie. Modul în care afacerea Hentzi a fost
tar, de-a stabili postulatele naţionale tractată şi discutată în parlamentul ma
ale Românilor bucovineni şi a căuta, rabilă în parlament, are lipsă de numai de-o valăre teoretică, lipsesce ghiar, a produs o impresiune cât se pote
sprijinul lor tocmai aşa, ca de spri
pe basa lor, o nouă apropiare a lucrul principal. In privinţa naţio de rea atât la curte, cât şi în cercurile
acestora de guvernul autonomist. jinul celor din clubul celorlalţi re- nală însă, conţin postulatele Cehilor
presentanţi ai popârelor mai mici. lucruri atât de preţiăse, încât, decă armatei, unde guvernul Banffy este învi
O fbiă vienesă, de comun bine
Der şi din alt punct de vedere gu ar fi realisate, Cehii de altă parte nuit cu drept cuvânt, că a lăsat să se tragă
informată, constată asemenea, că în vernul central autonomist trebue să totuşi ar pută să renunţe la unele. în noroiu memoria unui general austriac,
decursul şedinţei de Joia trecută a caute a-şî afla un raaim în elemen Etă, cât de mare greutate pun care în timpuri grele şi viforose a apărat
camerei austriace deputaţii români tul român autochton din Bucovina, Cehii pe postulatele naţionale în ra interesele mari ale tronului şi imperiului,
bucovineni Iancu Lupul, George faţă cu ordele esacerbate ale revoluţionari
fără de al cărui concurs nu se va portul lor cu guvernul şi cum se
baron de Wassilco, Dr. G. Popovicî pută guverna acestă ţărişără cu trăduesc să le validiteze. Cum dăr lor kossuthişti.
şi Dr. Ioan Ţurcan au avut o con 8UCC68. n’ar stărui şi fi aţii noştri bucovineni Oficiosa „Pol. Ert. comunică, pe basa
u
ferenţă lungă în salonul presidiului Trebue să ţină dec! semă oon- pentru împlinirea postulatelor lor împărtăşirilor unei persone, care stă aprope
ministerial cu contele Thun şi că,
tele Thun de postulatele Românilor naţionale, cel puţin a celor mai de de curte, că atitudinea guvernului unguresc
evident, deuşii au stăruit cu acâstă în raport cu cerinţa unei bune gu căpetenie şi urgente? este desaprobatâ, deârece prin ea s’a turbu
ocasiune se clarifice situaţiunea din vernări a Bucovinei, cum se va cere Este, ce-i drept, o însemnată rat într’un mod neleal sentimentul public de
tre ei şi guvern pe basa postulate să ţină semă, în împrejurările şi ra deosebire între Bucovina şi Boemia lealitate, manifestat cu ocasia morţii tragice
lor române naţionale. Numita fâiă
porturile date, de postulatele tuturor în ce privesce mărimea, puterea şi a împărătesei-regine, şi s’au înveninat cu
mai observă, că resultatul acestei celorlalte naţiuni din imperiu. Este însemnătatea lor economică, precum desăvârşire raporturile. Curtea scie forte
conlerenţe, cel puţin încât privesce numai o dovadă de înţelepciune po şi în tâte celelalte raporturi. In- bine — cfi oficiâsa amintită — cine pote
ce
curmarea abusurilor electorale în litică, ce o dă clubul român parla tr’una însă sunt egale: aici, ca şi fi făcut responsabil pentru incidentele re
Bucovina., trebue, că a dat resultate mentar, când îşi concentreză acţiu colo este necesitate de o bună şi gretabile din urmă, şi Majestatea Sa a ră
favorabile, fiind-că în aceeaşi şedinţă nea sa asupra ţintei comune de a solidă guvernare în sensul progra mas adânc impresionat şi amârît de situaţia
a camerei toţi deputaţii români au validita postulatele naţionale ale Bu mului autonomist şi, prin urmare, creată prin o păşire provocătâre. „Deşi
votat cu majoritatea autonomistă în covinenilor faţă cu guvernul central. postulatele Românilor din Bucovina pentru moment Majestatea Sa susţine încă
contra propunerei de dare în jude Fiind-că vorbim aici de clubul au aceeaşi valâre şi însemnătate în postul său pe Banffy, acesta nu se va
cată a cabinetului Badeni.
naţional cel mai mic din camera pentru acestă ţerişbră şi pentru întâmpla atunci, decă stările publice nu se
Noi am dori, firesce, ca efec vienesă, va fi de interes să vedem, viitârea ei desvoltare pe basa prin vor schimba spre bine, şi dâcă posiţia lui
tele favorabile ale conferenţei, ce au ce se Jice despre postulatele mare cipiului egalei îndreptăţiri naţionale, va deveni imposibilâ .
u
avut’o membrii clubului român cu lui club naţional al Cehilor şi des cum au postulatele Cehilor pentru Piarele, cari le-am primit aclî ne spun,
primul ministru austriac, se nu se pre spiritul, în care aceste postulate Boemia. că în cercurile politice din Viena este ge
rnărginâscă numai la un cas, ci se au fost formulate pentru ca să fie Fiă, ca representanţii români ai nerală părerea, că br. Banffy nu se va mai
se estindă asupra întregului com presentate guvernului Thun. Bucovinei, încurajaţi prin esemplul, putd ţine în fruntea guvernului şi că viitorul
plex al postulatelor naţionale ale Numai înainte cu vre-o 2—3 ce li 1 dau Cehii şi celelalte naţiuni ministru-preşedinte unguresc ar fi Desideriu
fraţilor noştri bucovineni. Fiind că cjile s’a pronunţat deputatul Dr. din Austria, să nu obosăscă în stă Szilagyi, actualul preşedinte al camerei.
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. alianţă şi de protecţiune încheiate de State pute aduce mai multe exemple de aseme momentul când ele au început să aibă con-
pe la finele evului mediu şi la începutul nea natură, dâcă n’am avâ credinţa, că sciinţa despre unitatea lor naţională.
erei moderne sunt o dovadă documentată, cele aduse sunt îndestulătore pentru a edi Deosebit de acâsta, nu trebue să per-
Despre principiul de naţionalitate, în teoria ce susţinem. Aşa erau tractatele fica şi convinge pe leotor, că sentimentul dem din vedere, că luptele şi combinaţiu-
seu capitulaţiunile încheiate de Domnii ro de naţionalitate — care nu este alt-ceva, nile pentru formarea monarchielor celor
ca fundament al dreptidui interna mâni cu Sublima-Portă în vâoul al XIV, decât sentimentul de familie în proporţiunl mari şi puternice, precum şi mărginirea ori
ţional, şi despre principalele elemente XV şi al XVI. Aceeaşi observaţiune pu mărite — a fost deja cunoscut şi chiar reducerea acestora la proporţiunl convena
cari constituesc naţiunea. tem face asupra pactului încheiat de popo practicat instinctivamente de popore, din bile se pâte atribui, în bună parte, simţu
1
( U r m a r e ) . rul boem la 1525 cu casa de Austria ). Am lui de conservare naţională. El operâză —
Un alt eminent scriitor, Louis Leger, insurecţie a Românilor din Transilvania, ca o puternică lege de reconstituire — în
h „La Hongrie a-t-il dit, (Vaschati,
în opera sa: Les origines du panslavisme, dans le Parlement autrichien), aura-t-elle dela 1437—1438, şi în acelaşi timp Româ viâţa poporelor şi formarea statelor, mai
afirmă, că „panslavismul nu datâză dela donc toujours seule le privilege d’invoquer nii din Ungaria se ridicară, din parte-le, întâiă în mod instinctiv, mai în urmă în
Petru cel Mare. Idea de a uni sub acelaşi dans l’empire autrichien son droit histori- la vocea şefului lor Martin. Rog pe d-1 mod conscienţios şi raţional.
que? Cest volontairement que la Boheme, Iranyi să urmărâscă în istoria timpului tâte
sceptru, sub o singură autoritate tâte po- peripeţiile luptelor posteriore şi ’i reco Pentru-ce n’au putut să existe şi să se
.en 1525, s’est donnâe â la dynastie des
porele slave, s’a desvoltat în scrierile gra mand să-’şl fixeze atenţiunea mai cu sâmâ conserve monarchiile quasi universale ale
Habsbourg, en râservant ses lois, ses tra-
maticilor, a literaţilor şi a istoricilor slavi ditions et Yusage excluşif de sa langue' . asupra marei catastrofe dela 1514, care fu lui Carol cel Mare şi Carol Quinto ? Pen-
1
din veacul al XI . „Tn scrisârea d-lui Iranyi este încă o lovitura de graţie pentru libertăţile române, tru-că în sînul acestor mari imperii erau
U
Tot în acâstă ordine de idei şi senti împutare, aceea, că eu nu cunosc istoria şi în acelaşi timp una din principalele popore de rassă şi de naţionalitate deose
cause ale căderei Banatului in puterea Tur
mente trebue să clasificăm părerile şi doc Ungariei, şi contestă, că înainte de 1848 cilor, căci Românii, fiind toţi reduşi de bite ; cu moravuri, tendinţe şi aspiraţiunl
ar fi fost o singură luptă între elementul ro
trina îmbrăţişată de Enric al IV, şi mai Maghiari la starea de sclavi, preferiră pe contrarii şi opuse unele altora.
mân şi elementul unguresc. Recunosc igno
ales de omenii eminenţi, de cari era în Turci, cari se grăbiră se-i integreze în Marea revoluţiune francesă — acâstă
ranţa mea. Dâr tocmai pentru acesta, me
conjurat hunul rege al Franciei, când sus moria mea, fiind puţin încărcată, va putâ drepturile lor. Cât pentru insurecţiunea lui gloriosă sintesă politică a timpurilor mo
ţinea, cu privire la locuitorii din Savoia, veni în ajutorul memoriei d-lui Iranyi. An Horia, d-1 Iranyi n’are decât să cetâscâ derne şi care resumă în sine cuceririle ci
proclamaţiunile, în cari Horia se întitula
că toţi câţi vorbesc limba francesă trebue gajez pe d-1 Iranyi să recetescâ cronicele Rege al Daciei, spre a recunâsce caracte vile şi morale ale lumei celei vechi şi celei
ţărei sale; va găsi în ele, indicate sub titlu
se aparţină Franciei, după cum aceia, cari rul naţional al acestei insurecţiunl . nouă : democraţia grâcă, egalitatea romană,
w
de tumulius valaliorum, număresele lupte ce
vorbesc italieuesce, Italiei. înfrăţirea creştină — substituind, prin sa
cuprinde istoria celor două popore, şi mai Răspunsul-scrisâre al d-lui Brătianu
Pe lângă acestea nu trebue să per- cu semă pe acela din secolii XII, XIII şi contra d-lui Iranyi, publicat în cjiarul „La bie şi foc, principiului teocratic al dreptu
dem din vedere, că multe din tractatele de XIV. Ii vom aminti de-asemenea teribila | | Presse , cu data de 4 Iulie 1851, Paris. lui divin principiul politic al suveranităţei
u
