Page 50 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 249 - 1898.

S’a mai lăţit în Viena şi soirea, că parla­ ţiunile mari, ce s’au desfăşurat Marţi pe Revistă externă. rect la Baden-Badeu, pentru a visita pe
mentul ungar va fi amânat pănă la mijlo­ stradele capitalei unguresc! de cătră tine­ archiducele de Baden, care înainte cu
cul lui Deoemvre. rimea universitară maghiară. Demonstra- Germanii din imper iu şi cei din câte-va cjile de a-şl întreprinde împăratul
O mare încurcătură a produs şi svo- ţiunile au fost îndreptate esclusiv în con­ Austria. F6ia „Neueste Nachrichten“ din Germaniei călătoria sa în Orient, petrecuse
nul, că ministrul comun de răsboiu Krieg- tra guvernului. Demonstranţii au fost bă­ Berlin îndreptă un atac fbrte aspru în la Potsdam. întâlnirea împăratului cu cei
hammer şi-a dat dimisia. Acest svon se sus­ tuţi şi alungaţi de poliţie, care a străbătut contra deputaţilor din camera austriacă doi prinţi stă în legătură cu afacerile in­
ţine, şi ca urmaş al lui Krieghammer se chiar şi în curtea politechnicului, apoi la Scdnerer şi Iro, sub conducerea cărora — terne ale imperiului. Pentru ilustrarea si-
cjiee a fi comandantul de corp din Buda- universitate, unde cu latul săbiilor i au îm- după oum am arătat — mai muţi membrii tuaţiunei esterne a Germaniei, amintim aici
peşta, prinţul Lobliowits. blătit rău, pe mulţi călcându-i în piciârele ai societâţei germane-naţionale „Ostmark" despre un comunicat oficios, ce apăruse
u
Faţă cu acâsta soire Reichswehr din cailor. s’au dus la Friedrichsruh, ca să se închine cjilele trecute din incidentul vorbirilor ţi­
n
Yiena, organ, care stă aprope de cercurile Ou ocasia acestor demonstraţiunî s’au înaintea mormântului lui Bismarck, ou nute de miniştri englesî. După comunicat
guvernamentale austriaco, scrie următorele: făcut mai mult de 200 de arestări-. Marţi care ocasie au ţinut discursuri pangermane. între cabinetele din Berlin şi Londra nu
„Ou câte-va cjile înainte s’a audiţia Buda- după amiacll un mare număr de demon­ F6ia germană cjice, că dâcă aceşti domni s’a făcut nici o învoială în eeea-ce privesce
peşta strigătul, că ministrul comun de răs- stranţi s’au adunat la „clubul universitar", au ţîntit în vorbirile lor la aceea, ca cele cestiunile din Asia-mică; s’a stabUit însă o
boifi trebue să dimisioneze, fiind-că ar fi ca să se sfătuâscă, ce e de făcut în faţa 9 milione de Germani austriaol să se ală­ învoială în ce privesce Africa, care însă
vătămat naţiunea maghiară. AdI însă se purtării nemilose a poliţiei. Numărul celor ture la imperiul german, şi dâcă ei fac n’are nici o influenţă asupra situaţiunei
rjice, că va căd6 Banffy, său Fejervary, seu adunaţi era considerabil, agitaţia era mare imputări Nemţilor din Germania, că nu-i Angliei în Mediterana. Comunicatul ob­
amândoi, ori pote că chiar toţi trei. Cosa între ei. Poliţia luând de veste, a mers la sprijinesc în lupta contra Slavilor, atunol serva la fine, că alianţa anglo-germană s’a
obstrucţioniştilor maghiari este ascuţită şi localităţile clubului, în frunte cu comisarul au greşit. însuşi Bismarck n’a admis dis- încheiat cu scop, de a evita complicaţiunl,
li-ar plăcâ să secere. Insă pote să se în­ de poliţie Splânyi şi „în numele legii" i a membrarea Austriei, ba el şi-a esprimat âr nici decât al-le provoca.
tâmple şi altfel. Nu este eschis, ca parla­ provocat să deschidă uşa. Intrând în sala părerea, că dâcă Austro-Ungaria n’ar fi,
mentul maghiar se fă cât de curând trimis adunării, a provocat pe cei adunaţi să se ea ar trebui creată. Bismarok combatea Manifestaţii ruso-germane. La
acasă şi de-odată cu acesta să se frângă depărteze. Provocarea lui însă n’a întâm­ teoria amestecului Germaniei în afacerile dejunul de gală, ce s’a dat cu ocasia ju­
gâtul obstrucţiunei maghiare". pinat supunere cu una cu două. Atunci interiore ale Austriei. Germanilor din im­ bileului marelui duce Michail, acesta a ri­
O altă foie vienesă, „ExtrablatF, vor­ poliţia a scos afară cu braohiul pe demon­ periu le este permis, sunt datori moral­ dicat un toast în sănătatea Ţarului, a îm­
bind despre încurcăturile din Budapeşta stranţi, arestând pe trei dintre ei. După-ce mente a sprijini pe fraţii lor de sânge în păratului Francisc Iosif şi a împăratului Wil-
cjice, că mai acum anul, când în parlamen­ sala a fost deşertată, Splânyi a îuchis pe lupta de esistenţa, însă ei trebue tot-dâuna helm. Ministrul de resbel a ridicat un toast
tul din Yiena domnia anarchia, Ungurii răspunderea lui localităţile clubului, şi a să rămână între marginele cuviinoiose faţă în sănătatea marelui duce. Colonelul pru­
sian Heintze a închinat în numele deputa-
se bâteau cu fală în piept şi punctul cen­ luat cheile cu sine. cu Austro-Ungaria aliată. Germanii din ţiunilor străine, ai căror membri au fost de­
tral de gravitaţiune îl strămutaseră deja la imperiu nu pot la nici un cas să promo­
De aici demonstranţii s’au dus la ca­ coraţi.
Budapeşta, ei detronisară Viena şi o puse­ veze o rupere a Nemţilor austriacl de cătră
feneaua „Simwfa", unde deja îi aştepta
seră pe al doilea plan. Acum se dovedesce, patria lor mamă, ori cât de firâscă s’ar Americanii refasă arbitragiul.
ârăşî poliţia. La cafenea ei se plânseră în­
că Maghiarii nu sunt cu nimic mai cuminţi părâ ruperea acâsta, în virtutea raporturilor In ultima şedinţă a comisiunei păcei din
tre sine, cât de necruţător au fost tractaţi,
decât obstrucţioniştii vienesl din anul etnice. Paris, Americanii au remis un memoriu, re-
şi declarară, că pănă când nu vor primi
trecut. fusând aderarea lor la propunerea de ar-
deplină satisfacţie, ei vor face grevă, nu vor Prinţul George, comisar pentru
Organul conservatorii cctolic din Viena bitragiu. Ei oferă Spaniei 20,000,000 do­
mai cerceta cursurile şi în tot chipul vor îm­ administrarea Cretei. Inoet, încet Ru­
„ Vaterland“ vornind despre obstrucţiunea în lari pentru Filipine, acordând cormerciului
piedeca prelegerile. sia a dobândit, ca voinţa ei în cestiunea
Ungaria cjice între altele : Dificultăţi seriose Cretei se învingă. Erl ambasadorii Rusiei, de import spaniol în Filipine aceleaşi eon-
se pot nasce numai în cas, când cele două Dela „Hunnia" s’au dus cu toţii la Franciei, Italiei şi Angliei dela Atena au diţiunî, ca şi comerciului american. Comi­
guverne vor veni în conflict unele cu al­ „marea adunare", ce s’a ţinut în otelul sarii spanioli au propus să comunice lucrul
comunicat Regelui George în scris, că fiiul
tele. Pe câtă vreme cele două guverne, „Karikas". Se adunară mai multe sute. seu al doilea născut, prinţul George, a fost guvernului lor.
din Austria şi Ungaria, vor fi unite şi se Discuţiunile au fost forte înfierbântate şi ales comisar superior pentru administrarea
vor pută înţelege, se va pută găsi tot- sgomotose, ele se concentrau fote în jurul Cretei in numele numitelor puteri pe timp
dâuna mijlocul de a-se susţine unitatea eco­ plângerei, că s’a vătămat corpul studenţesc de 2—3 ani şi între condiţiunile prevădute SC1RILE DILEI.
nomică a monarchiei şi de a-o feri de ca­ universitar şi autonomia universităţii. Unul în statut pentru administraţia autonomă a — 12 (24) Noemvre.
tastrofe, Dâcă parlamentele — adauge nu­ dintre ei, în mijlocul sgomotului infernal, insulei. Ministrul de esterne turcesc Teofic lubileul lui Rieger. In 10 Decemvre
?
mita foiă — ar refusa de a-şî împlini la s’a ridicat şi a făcut propunerea, ca aface­ paşe nu de mult a mers pe la ambasadorii
timp problemele lor, s’ar impune întreba­ rea lor s’o ducă înaintea parlamentului, er amintitelor patru puteri numite şi „puteri a. c. şeful Cehilor bătrâni, Dr. Rieger, care
acum trăesce retras de pe cariera politică,
rea: „De ce adecă mai avem parlamente?" dâcă nici acolo nu vor primi satisfacţie, de pacifioare" (a Cretei) din Constantinopol îşi va serba jubileul de 80 de ani al dilei
Răspunsul logic ar urma să fiă, că decât atunci contra forţei să recurgă la mijloce şi le a declarat, că în cas când ar deveni
astfel de parlamente, cari nu sciu să-şi de forţă. Propunerea s’a primit între stri­ fapt săvârşit numirea prinţului George, nascerei. Pentru festivităţile cu ocasia a-
cestui jubileu s’a format un comitet care
împlinescă chiămarea, mai bine absolutismul. gări furtunose de „âljen“-url. S’au ales Turcia nu ar fi în posiţiune de a-şl da publică în fruntea c^iarului „Politik" un
La corul vocilor din cji l ^ienese două deputaţiunî: una a mers la clubul consimţământul seu. Ba Turcia ar trebui să
are e
se pot adauge acum şi vocile organelor kossuthistilor, alta la a apponyistilor, ru­ protesteze serios în contra unui astfel de apel călduros cătră toţi Cehii, fără deose­
guvernamentale maghiare, cari tbte pre­ gând pe preşedinţii acestor cluburi, să in­ act. De fapt guvernul turcesc a şi adresat bire de partid, ca să serbeze cu demnitate
vestesc o mare orisă parlamentară şi cons­ tervină pentru ei, ca cei arestaţi să fie puşi o notă circulară de acest cuprins ambasa­ şi fără sgomot jubileul distinsului băr­
bat politic al Cehilor, care alături cu ne­
tituţională pentru Ungaria — inaugurată pe picior liber.
dorilor turcesc! acreditaţi la guvernele ce­ muritorul Palacky a lucrat neobosit pentru
sub zodia cântecului „Kossuth Lajos azt Măsurile de rigore luate în potriva
lor patru puteri. Dâr protestul Turciei va a crea poporului ceh base solide de des-
izente"... demonstraţiunilor tinerimei, aşa se vede,
avâ şi de astă-dată numai o importanţă voltare naţională pe tote terenele.
Evenimentele calelor viitbre vor fi dâr că nu sunt considerate ca suficiente. Exis­
academică, căci în hotărîrile odată luate
de cea mai mare însemnătate politică pen­ tând temeri, că ele se vor continua şi în­ Experimente cu tunul Perticari. Minis­
de marile puteri, nu se va putâ schimba
tru Ungaria şi Maghiari. Vom vede. tre zidurile universităţii, rectorul Mihalko- tru de răsboiu român împreună cu colone­
nici o iotă.
vics a închis universitatea şi a sistat prele­ lul Coandă, directorul artileriei la ace^t
gerile pe timp nedeterminat. Imperatul Germaniei a sosit erl departament, au mers la Kitila, la bateria
Demonstraţiimea şi greva Cu tote acestea demonstraţiunile s’au în Pola, de unde prin Udine, Villachon şi 18.1, pentru a asista la experienţele ce se
Franzensfesten va merge la Miinchen, unde fac cu tunurile cu tragere repede, şi anu­
studenţilor. continuat şi erl, Miercuri, nu însă în stil
aşa de mare ca Marţi. se va opri numai pe câte-va minute. Aici me : cu tunul colonelului Perticari, cu tu­
In numărul nostru de erl am semna­ îl va saluta prinţul regent Leopold. Din nul St. Chamond, cu tunul K.rupp şi cu
lat la rubrica „Ultime scirî", demonstra- Miinchen părechia imperială va merge di­ tunul Hotehkiss, comparativ cu tunurile

naţionale, a pus naţiunile în primul rând, răsvrătitor al acelor răsboie fulgerătore, In urma tractatului dela Viena (1815) nation. C’est lâ le signe distinctif que Dieu
lăsând pe guvernanţi şi deosebitele forme condemnat de sortă să mediteze în linişte şi a Sântei-Alianţe guvernele monarchice leur a donnâ pour les sâparer les uns des
de guvern la rândul al doilea. De aci îna­ pe stâncile dela Sânta-Elena asupra desti­ se încârcă să reînvieze principiul aşa caşu­ autres sur ce globe; les frontieres qui tien-
inte luptele cele mari şi fecunde nu se vor nelor omenescl, cjicea cu multă dreptate: lui drept divin şi să pună din nou în luptă nent â la nature du terrain ne viennent
qu’en second lieu. Mais il y aura des lut-
mai da ca în trecut pentru religiune sâu Europa nu va f liniştită decât numai atunci, interesele dinastice şi despotismul monar- tes teribles, avant que ce principe puisse
pentru interesele dinastice şi ambiţiunea când fâ-care naţiune îşi va avea hotarele sale chic eu suveranitatea naţiunilor şi liberta­ se transformer en fait dans toute l’Europe.
2
monarchilor, dâr pentru drepturile şi inde­ naturale ). tea poporelor. Dâr imprudenţa şi reacţio­ C’est une des deruieres âpreuves que notre
Dâcă de-odată cu declaraţiunea dreptu­ sociâtâ malade doit essuyer. La fraternisa-
pendenţa poporelor, cărora trebuesc subor­ nara măsură a intervenţiunilor urmate în
donate orl-ce alte drepturi sâu interese. rilor omului convenţiunea naţională esită afacerile interibre ale Statelor indepen­ tion des peuples ne viendra qu’aprâs pour
accomplir l’oeuvre de la civilisation".
să admită şi declaraţiunea dreptului ginţi­ dente nu făcu, decât să suresciteze şi să
Răsboiele purtate de Napoleon-Bona- Lettre de Dâmetre Golesco et Jean
lor, şi dâcă în prima declaraţiune nu gă­
parte în numele suveranităţei naţionale şi neliniştâscă atât de mult spiritul public, Ghika, datâe de Braila 1848, 7/19 aout.
sim formulat principiul de naţionalitate, îl
a emancipării poporelor, dâr în realitate încât nu numai poporele culte şi puternice
găsim însă în revoluţiunea dela 1848, care „Sous le râgne de l’empereur Nico-
pentru aservirea acestora unui despotism ale occidentului, dâr până chiar şi micile las, et avec le comte de Nesselerode, la
venind să completeze pe cea dela 1789, naţiuni inglobate în imperiul otoman şi
străin, n’au făcut decât să desvolte şi să Russie avait d’autres vues. Nous lisons dans
proclamă oficialmente acel principiu ş-i-’i
întărâscă în mintea şi inima poporelor con- austriac, după cum erau Grecii, Românii, une circulaire du chancelier de l’ămpire,
dete un rol important în politica esterioră en date du 6/18 Septembre 1848: „Nous
sciinţa individualităţei naţionale şi ura con­ a Statelor ). Ungurii, Sârbii, Polonii, se ridicară şi înce­ pensons que le territoire de la Confâdâra-
3
tra cuceririlor ipocrite şi deghisate. Acest pură să lupte pentru emanciparea lor poli­ tion germanique, ayant âtâ dâlimitâ d’un
-) „Enfin c’est dans Ies dictâes de tică şi naţională.
simţământ — în mijlocul sângerosei des­ commuu accord entre elle et les puissan-
Sante-Hellâne qu’il faut chereher la pensâe
făşurări a răsboielor primului imperiu — a iva urma.) ces de l’Europe dans des traitâs signâs so-
finale de Napolâon, relativement â l’Italie;
contribuit la formarea opiniunei publice eu­ elle âclate lumineusement dans cette sen- lennellement, l’Allemagne n’a pas le droit
de s’incorporer de nouveaux territoires
ropene şi la năprasnica cădere a lui Na­ tence prononcâe par lu „Les Italiens for- 3 ) „La râvolution franşaise de 1848 a sans leur sentiment prâalable ... Telle est,
poleon, pe al cărui stindard nu mai sta ment une seule nation; ii: ont uniformitâ proclamă l’afifranchitsement des peuples, dans la question du Schleswig, râclamâ par
de coutume, de langue, i'e literaturo, et mais encore plus de principe des nationa-
scris, ca la începutul căderei sale, suvera­ la Confâdâration sous prăexte de nationahte,
tot ou tard ce peuple, sec. râuni sous un litâs. Chaque nation a un droit â sa pro-
nitatea şi desrobirea naţiunilor, dâr aservi­ l’opinion de notre cabinet".
seul gouvernement". pre existence politique, et tous les hommes
rea şi nimicirea lor. Şi acâstă observaţiune L’anexion ac ILee, par M. G. Giaco- qui parlent une mâme langue doivent âtre Revue des doux Mondes, 1 Novemb.
este atât de fondată, încât chiar geniul metti. considârâs comme ne formant qu’une seule 1896, pag. 94.