Page 51 - 1898-11

Nr. 249—1898 G-AZETA TRANSILVANIEI Pagina 8

actualmente în serviciu. Tunurile au exe­ Gândacî, cari distrug recolta grâului. ternaţional studenţesc dela Turin i s’a es- cietatea mea, vom face totul pentru a ne
cutat o tragere cu şrapnele la 3000 metri Pe moşia BălenI din judeţul Gorj (Româ­ pedat o telegramă. câştiga bunăvoinţa onor. public, de care
asupra panourilor de scânduri. Focul s’a nia) proprietatea d-lui G. M. Cantacuzino, Dâr să nu crâdă cine-va, că am rămas am fost împărtăşiţi în aşa mare măsură.
făcut cu repeziciunea cea mai mare, atât s’au ivit nisce gândaci, cari au distrus re­ nespionaţi — de poliţai, cari ascultau la Tuturor spriginitorilor şi amicilor le Zic un
ca efect, cât şi ca repeziciune în tragere colta grâului pe-o întindere considerabilă. tote ferestrile. Au ascultat, dâr de auZit cordial rămas bun şi la revedere.
şi serviciu al tunului, şi s’a constatat, că Gândacii sunt de colore brună în forma şi n’au auZit, decât ceea-ce sciau de mai Cu tâtă stima
acele tunuri sunt cu mult superiâre acelora mărimea unei omiZl, fără perl. Ei au ros nainte — amarul nostru comun, justele Leo Bauer
actualmente în servicii!. Este de observat, atât rădăcinele oât şi firele dela suprafaţa nostre protestări şi firma nostră hotărîre, director de teatru.
că tunurile au tras cu pulbere română, fabri­ pământului ast-fel, că pe unde au mâncat de a resista si mai departe.
cată la DudeştI, şi ale cărei resultate sunt nu mai este posibilă germinaţia. S’a trimis X. I z i t e r a t u r ă .
excelente. o outie cu 18 gândaci ministerului dome-
nielor care a delegat pe un inspector să C o n v o c a r e . Dietetica poporală, scrisă cu deosebită
Un scriitar maghiar mort de fome.
cerceteze şi să raporteze asupra aces­ Despărţământul Reuniunei învăţători­ consideraţiune la modul de veţuire a ţă­
Scriitorul maghiar Acs Gâza, care odiniâră ranului român, scrisă de d-l Simeon Stoica,
tui cas. lor români gr. cat., aparţinător tractului
era om bogat, a rdposat cailele acestea în medic pensionat. Carte tipărită cu ajutorul
protopopesc al Giurgeului din archidiecesa Asociaţiunei transilvane, având în text un
Budapesta din causa fomei. El a fost unul Febra tifoidă în România. După statis­
de Alba-Iulia şi Făgăraş, îşi va ţinâ adu­ număr mare de ilustraţiuul. E o bună şi
din scriitorii buni ai Maghiarilor; o dramă tica serviciului sanitar superior român în preţiâsă călăuză pentru ţăran, ca şi pentru
a lui a fost representată şi în teatrul na­ luna Octomvre febra tifoidă a existat în narea pentru semestrul I în 12 Decemvre orl-ce familie, arătându-i cum să-şi păzâscă
n. c. în casele protop din Giurgeu-St.-
ţional din Budapesta, mai de mult a re­ 69 de comune, din cari 22 urbane şi 47 sănătatea, cum să se hrănâscă, oum să
Miclăuş.
&r
dactat un Zi umoristic etc. Nervositatea rurale, cu un număr total de 766 bolnavi; trăâscă şi de ce să se ferâscâ pentru a se
La acâstă adunare sunt invitaţi cu putâ bucura de-o viâţă veselă şi îndelun­
Insâ l’a împins la beţie, care i-a ruinat să­ din aceştia 391 au fost în comunele ur­
totă onorea a participa Jtoţl învăţătorii gată. Se pâteprocura şi dela Tipografia
nătatea, a căpătat delirium tremens, aşa că nu bane şi 375 din cele rurale. Din totalul de
acestui despărţământ, d-nii preoţi, membrii „A. Mureşianu“ din Braşov cu 85. cr tri­
■mai putea scrie, tot ce a avut, a rispit, şi la 766 bolnavi de febră tifoidă, 241 s’au aflat mis franco.
sprijinitori, precum şi On. public, căruia îi
■urmă trăia din graţia unor câroiumarl, cari la 1 Octomvre; er în cursul acestei luni
zace la inimă interesul culturei poporale ;
îl ţineau cu mâncare şi chiar şi cu beuturâ. s’au îmbolnăvit 525 din cari 235 în comu­
cu atât mai vârtos membrii ordinari, căci ULTIME SOIRI.
In urmă însă şi cârciumarii l’au părăsit şi nele urbane şi 290 în cele rurale. Numărul
de câte-va luni Acs umbla pe strade flă­ morţilor a fost de 75, din cari 52 în co­ pentru a aduce concluse valide asupra Budapeşta, 28 Noemvre. Fur­
punctelor atât de importante ale ordinei
mând şi desbrăcat. Intr’una din Z^ele aces­ munele urbane şi 23 în cele rurale; s’au tuna în dietă continuă. Ac|î s’a dis­
de ZL în sensul statutelor se recer a fi pre-
tei săptămâni, nenorocitul a fost găsit pe vindecat 377 bolnavi, din cari 190 urbani cutat asupra brutalităţilor comise da
senţl două din trei părţi a membrilor.
■stradă lipit la pământ. A fost iidicat şi şi 187 rurali; şi au rămas la 31 Octomvre poliţie cu ocasia demonstraţiunilor
■dus la spital, unde după câte-va ore a ră­ 314 bolnavi de febră tifoidă din cari 149 P r o g r a m : 1) Constatarea membri­ de erî. Câţi va deputaţi din oposi-
lor presenţl şi la orele 8 a. m. participare
posat. S’a constatat, că patru Zii® nu mân­ în comunele urbane şi 165 în cele rurale. ţie au atacat vehement pe ministrul
în corpore la serviciul divin. 2) Deschide­
case nimic şi că fdmea a fost, care l’a Judeţele, în cari populaţiunea rurală a su­ de interne Perczel, care a dat po­
rea şedinţei prin preşedinte. 3) Cetirea şi
■omorît. — De sigur, că Acs n’a făout parte ferit mai mult, au fost: Gorjiu (6 comune runci de a prigoni cu rigdre draco­
verificarea protocolului şedinţei trecute. 4)
din partida lui Banffy, căci atunci n’ar fi infectate, 71 bolnavi şi 4 morţi); Botoşani nică pe manifestanţi. Din inciden­
Alegerea oficialilor despărţământului pen­
perit de fome. (2 comune infectate, 44 bolnavi şi 1 mort); tul acesta guvernul şi a aucjit vorbe
tru anul al II lea al reuniunei. 5) înscrierea
Teleorman (7 comune infectate, 39 bolnavi urîte dela oposiţie, tocmai pe când
Moştenire colosală. D-l N. Şutzu, şef membrilor noi şi încassarea taxelor ; mem­
şi 2 morţi) ; şi Muscel (1 comună infectată, ajunse în cameră vestea, că repe-
de serviciu la Eforia spitalelor civile din brii cu restanţe vechi cu insistenţă sunt
30 bolnavi şi 2 morţi). Dintre comunele tându-se manifestaţiunile pe stradă,
BueurescI, a fost anunţat, că o rudă a rugaţi a şi-le achita. 6. a) Prelegerea prac­
urbane au suferit mai mult: BueurescI (151 poliţia purcede cu necruţare în con­
d-sale, princesa Morouzini, a încetat din tică, alâsă liber şi predată de d-l Petru
bolnavi şi 11 morţi); Galaţii (65 bolnavi tra tinerimei demonstrante. Deputa­
vieţă la Veneţia fără moştenitori direcţi, Gaftan învăţ. în Varviz, b) „Calităţile unui
şi 9 morţi); şi Iaşi (55 bolnavi şi 5 morţi). tul Bolgar strigă: — Tinerimea este
lăsând o avere de vre-o 200 milione lei. învăţător bun, prin cari să atragă pruncii asasinatâl Un mare sgomot so pro­
D-l Şutzu a însărcinat pe d. N. Ceaur-
Bicicletă de lemn. Intre curiosităţile la scolă, de Vasiliu P. Trîmbiţaş învăţ. în duce în sala desbaterilor. Mulţi stri­
Aslan să mergă la Veneţia în cestiunea a- de aZl se pâte număra cu tot dreptul şi Bilbor, c) Disertaţiune alâsă liberă de Ioan
gară esacerbaţi: — „Banffy trebue
cestei succesiuni. acest lucru. Din Târgul Mureşului se scrie, Hurubean înv. în Bicaz, e) Desbaterl şi spânzurat! Blăstăm asupra vărsători­
că Zilele aceste un ţeran Sâcuifi cu ciâreci critică asupra temelor pertractate în adu­
Universitatea săsescă din Sibiiu şl-a lor de sânge! Suspendaţi şedinţa, ca
a trecut pe stradele oraşului călare pe-o nare. 7) Insinuarea, eventual designarea
început şedinţele Luni, sub presidenţia lui se seim ce se petrece!“ Şedinţa s’a
bicicletă — de lemn. Acest „cal de lemn“ personelor, cari vor ţine prelegere practică
•(3-. Thalmann. In vorbirea de deshidere suspendat, er după redeschidere, a
este construit atât de artistic şi e compus de model, sâu vor diserta în şedinţa urmă-
presidentul a amintit de nenorocirea ce a vorbit ministrul Perczel, luând în
astfel, încât pote satisface ori cărei pre- tore. 8) Raportul cassarului despre starea
îndurat ţâra prin asasinarea împărătesei- apărare procederea poliţiei.
tensiunl teohnice. averei reuniunei, şi a bibliotecarului, pre­
regine şi a propus, ca adunarea să dea ex­ Budapeşta, 28 Noemvre. De-
cum şi modalitatea cum s’ar putâ ajunge
presie protocolară adânc simţitei condolenţe. monstraţiunile s’au repetat şi ac}î.
mai repede la înfiinţarea unei biblioteci
A amintit apoi şi de mârtea contelui Bet- D i n Budapesta. poporale, statornice, eventual ambulante. Un număr de 200 demonstranţi se
hlen Andrâs, „in care universitatea să- adunară sub ferestrile parlamentului
— Sâra de cunoscinţâ şi înfrăţire a tinerimei 9) Alegerea unui delegat pentru Comitetul
sâscă a perdut un nobil şi adiot prietin“. intonând „Kossuth Lajos azt izente“
universitare române, sârbe şi slovace. — central şi a doi pentru adunarea generală,
A propus apoi, că’ şi memoria contelui să şi strigând: „Abzug Banffy! Abzug
ce se va ţine în Blaşiu, precum şi împros­
tt
fiă luată la protocol. Ambe propunerile — 10 (22) Noemvre. Fejervary! Poliţia i-a împrăsciat şi
pătarea resoluţiunei P. Y. Consistor Metrop.
s’au primit unanim. La fine apoi presi­ De când cu alianţa naţionalităţilor de- demonstranţii în grupuri numărdse
dentul referâză pe scurt despre activitatea \ cretată anii trecuţi în capitala ungară, s’a din Blaşiu, de dtto 14 Maiîi 1898 Nr. 1898, s’au dus la universitatea din centru,
universităţei în anul acesta. consacrat usul, ca tinerimea universitară a referitor la diurnele delegaţilor. 10) Pro­ unde numărul lor se spori la 400.
puneri diverse, alegerea unei comisiunl
celor trei naţionalităţi de aici să reînoescă Aici cerură satisfacţie dela consiliul
Fenomen curios. Astă-nopte la ora 1 pentru prelucrarea unui proiect, de regu­ universitar faţă cu brutalităţile po
an de an acâstă alianţă cu ocasiunea serii
Zice „Drap." de Mercur!, s’a observat în lament intern. 11) Designarea locului şi liţiei. Decanul Nagy li-a spus să-şi
de cunoscinţă, proclamând solidaritatea fră-
partea dinspre CotrocenI un fenomen cu­ defigerea timpului ţinerei adunărei viitâre. alegă o delegaţie, care să-i dea plân­
ţescâ în lupta comună contra răsfăţaţilor
rios. Pe cer se înălţa un glob colosal roş 12) Esmiterea unei comisiunl de doi pen­ gerile, convinşi fiind, că consiliul
stăpânitorl de aZl.
şi care în câte-va minute luâ altă formă tru verificarea proceselor verbale. 13) în­ universitar le va câştiga satisfacţie.
Iu anul acesta li-a venit Românilor
şi peste cinci minute dispăru. chiderea şedinţei prin preşedinte. Promisiunea decanului fu primită
rândul să iniţieze şi să convoce acâstă sâră.
Corbu, 14 Noemvre st. n. 1898. cu strigări de: „Piară husarii lui Hen-
Convenţia comercială franco-italiană. Sâra de cunoscinţă, împreunată cu un reu­ tzi! ' Intr’aceea eliberaţi fiind ares­
v
Din Paris se anunţă, că Francia şi Italia şit comers, a avut loc săptămâna trecută. Gregoriu Trif, Vasiliu P. Trîmbiţaş,
Comersul a fost presidat de preşedintele înv. şi preş. desp. înv. şi not. desp. taţii de erî, veniră şi aceştia la uni­
au încheiat o învoiala, comercială. Cele două versitate, primiţi fiind cu ovaţiunî
■ţări au decis să ceră parlamentelor lor să ad hoc al universitarilor români, D-l Aug. sgomotose.
acorde în mod reciproc tratamentul naţiu- Strâiţariu. Preşedinte din partea Sârbilor a O r u g a r e . De aici demonstranţii eşind la
nei celei mai favorisate, pentru orl-ce ar­ fost aclamat d l Branho Aradszhy, er din stradă, poliţia i-a întâmpinat erăşl
ticol afară numai de mătase şi mătăsării. partea Slovacilor d-l Lud. Miâatek, Subsemnaţii rugăm cu tot respectul cu săbiile, operând de nou 10 arestări.
Proectul va fi depus în curând la Cameră. După recomandarea reciprocă s’a în- pe On. D-nl preoţi, precum şi pe acei
In urma învoelei cu Italia, guvernul a de­ început partea oficiâsă, în decursul căreia Domni marinimoşl, cari au primit Liste de Poliţiştii călări păstrunseră prin
pus pe biroul Camerei un tarif, urcând s’au rostit discursurile ocasionale. Din par­ colectare pentru edificarea nouei biserici pârta universităţii, unde s’au întâm­
taxa vamală asupra vinurilor. După noua tea Românilor a vorbit d-l A. Ciolan ro- din comuna nostră Câmpurl-Surduc, să plat scene scandalose. Mulţi dintre
•înţelegere comercială franco-italiană, Italia mânesce, I. Pricu franţuzesce, N. Salică la- binevoâscă a ne retrimite listele cu ori şi studenţi au fost răniţi parte de săbii,
va beneficia de tariful minimum frances. tinesee. In decursul pauselor ne am amusat ce resultat, sâu chiar şi fără resultat, căci parte de potcoveie cailor. După o
Franţa obţine în Italia un tarif convenţio­ admirând reciproc cântecele naţionale, mai servindu-ne spre legitimare, avem a ne da jumătate de câs strada fu deşertată
de demonstranţi. Atunci apărură în­
nal cu câte-va reduceri de taxe asupra di­ ales poporale ale celor trei naţionalităţi. sâma despre ele. tre demonstranţi câţl-va deputaţi,
feritelor articole. Cântecele românescl, esecutate cu multă Mulţumind şi de astă-dată binefăcăto­
măestriă de corul improvisat ad hoc, au rilor noştri, am rămas cu tâtă stima cari însă cu tdte intervenirile, n’au
Berea în locul vinului. In urma sen- făcut o însufleţitâre impresiune asupra Sâr- Câmpuri-Sur duc, Noemvre 1898. putut să oprâscă poliţia în opera ei
saţionalelor descoperiri, ce i făcut în blior şi Slovacilor. de curăţirea desăvârşită a stradei.
Pentru comuna bisericâscă
timpul din urmă cu privire la falsificarea Cu un cuvânt, comersul a avut un Se susţine, că însuşi ministrul Wlas-
vinurilor în dimensiuni atât de mari, pu- splendid succes, âr aceste conveniri anusle loan Budoiu, Georc/e Igreţ, sics a dat ordin, să nu fiă cruţate
■blicul consument pare a-şl fi perdut încre­ ale/tinerimii celor trei naţionalităţi aliate, preot. epitrop. nici porţile universităţii.
Budapesta, 24 Noemvre. In due­
derea în vinuri şi a început să consume dâcă n’au altă importanţă, au cel puţin re-
Multă mită publică. lul dintre ministrul Perczel şi depu­
cu preferinţă bere. Acestei împrejurări se sultatul final, de a întări îd noi puterea
Atribue, că consumul berei de Steinbruch a de resistenţă, văZând, că mai stau şi alţii Atât onoratului public, cât şi pressei tatul Hollo, cei dintâiu a primit o
rană grea la cap.
luat în Zilei din urmă un avânt atât de sub presiunea nefirâseă a aceleeaşl sorţi, din loc le mulţumesc cordial pentru bine­
0
mare, încât abia se pote răsbi cu fâbrica- care presiune în mod firesc trebue să pro- voitorul sprijin, ce mi-l’au dat în timpul
ţiunea ei. Acelaşi lucru se întâmplă şi la voce la toţi reacţiunea cuvenită. scurt cât l’am petrecut aici, asigurând tot­ Proprietar: I>r. Aurel Mureşl&saan,
;alte berării de renume dela noi. Tote au decurs bine; congresului in- odată, că şi în viitor, atât eu, cât şi so­ Redactor responsabil: fă-regorSîs Maior.