Page 53 - 1898-11
P. 53
REDACŢIUNEA, „gazeta“ iese în icare (ji,
Aiiministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şdso luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 ji. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şAse
IHSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni lO fr.
BIKISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrole Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukas Nachf. ciele poştalo din întru şi din
Hax. Augenfeld AErnerlch Losner, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braşov
InBudapeeta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa maro,
gor, Eksteln Bernat. In Ham- TDrgul Inului Nr. 30, etagiu
burg: Harolyl 1 Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăse
PREŢUL IMSERŢIUNILOR :o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbra pentru o pu 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. s6u 36 bani. sunt a se plăti înainte.
Societăţile de maghiarisare. esemplu noul episcop rom. cat. al A fost — precum seim — de-a- lor şi împreună cu aoeştia a desbătut asu
Ardealului Majlath, Apponji ş. a. juns minciuna infamă, scornită de pra lui, dâr pănă adl n’au putut ajunge la
Una dintre foile oposiţionale Aceste date sunt destul de elo- organele oficiâse ale guvernului des o înţelegere, deşi a trecut de-atuncl o
unguresc-î se plângea calele acestea, cuente pentru a face pe orî-cine se pre o periculâaă întrunire a „Vala lună şi jumătate. Părerile între arehierei
că „liberalii au făcut din „Kultur- înţelâgă, că deşi cu mai puţină gă- hilor" dela Cluşiu, pentru ca ime difer mult unele de altele, deşi cu toţii
egylet“-urî nisce simple cluburi gu lăgiă, acţiunea se continuă şi nu e diat se şara în sus tâte (jiarele un- recunosc, că noul proiect de autouomiă e
vernamentalei lipsită nici de sprijinul corifeilor din guresci, oposiţionale şi neoposiţio- redactat în spirit mult mai „bisericesc" ca
oposiţiă. nale, şi se ţipe şi se pretindă, ca se cel din 187! Mai mulţi dintre episcopl
Dâcă acăsta e adevărat orî nu
pe noi puţin ne privesce. Fapt este Considerabila sumă de 68,121 se ia măsuri „energice" pentru pa- află, pe lângă tote astea, necesar a se face
inse, că guvernul încă dela început fl. s’a întrebuinţat pentru înfiinţarea ralisarea Românilor chiar şi pe te atât de multe şi atât de mari corecturi în
a fost protectorul suprem, ba chiar şi susţinerea mai multor şcote şi renul curat economic. proiect, încât pare necesar a-.' e reda sub-
şi iniţiatorul acestor „Kulturegyle"- „kisdedovurU mai ales printre Ro Dăcă Maghiarii prin „Kultur- comisiunei de 9, spre a 1 prelucra cu totul
t-urî, pe carî întot-deuna le-a spriji mânii din Ardeal, apoi a mai mul egylet“-urile lor desfăşură o acţiune din nou.
nit, susţinut şi subvenţionat din vis- tor cabinete de lectură, biblioteci atât de estinsă şi încă cu o ten De altă parte „Alkotmâny" îşi es-
teria statului şi a lucrat cu ele mână poporale şi reuniuni de cântări pe dinţă atât de agresivă faţă de noi primă nedumerirea, pentru-ce subcomisiu-
îu mână. In consecenţă n’ar fi dec! la sate, pentru ajutorarea şi premia- Românii, atunci cum şi cu ce nas nea de 9 a înaintat proiectul său ministru
mirare, decă guvernul, a cărui ten rea învăţătorilor, cirî se disting în mai cuteză adversarii noştri dea lui, înainte de a-1 fi presentat comisiunei
dinţă de-a centralisa şi monopolisa propagarea limbei maghiare etc. agita chiar şi în contra modestelor de 27, care singură era împuternicită din
totul e bine cunoscută, şi-a estins Acestea numai în ce privesce stăruinţe ale Românilor pe terenul partea congresului de-a intra în înţelegere
a
influinţa sa şi asupra conducerei „Kulturegylet ul dela Cluşiu. Decă economic? cu ministrul.
„Kulturegylet"-urilor. Oposiţia ma vom mai ţine seină şi de isprăvile Dâr e de prisos a ne mai pune In fine mai amintim, că „Pester
ghiară a contribuit ea însa-şî la a- celorlalte ,,Kulturegylet“-urî, vom astfel de întrebări. Unde fanatismul Lloyd" a publicat din acest incident un
căsta prin nesfîrşitele sale ţîpete găsi, că acţiunea din partea socie şi ura de rassă stăpânesce raţiunea; articul de fond, in care dă să se înţelâgă,
după ajutor dela guvern. tăţilor de maghiarisare se continuă unde simţul de dreptate şi umani că ministrul nu e învoit a face concesiuni
sistematic. tate e copleşit de dorul de resbu-
De sigur, acestei împrejurări este E adevărat, că acjî nu se mani nare;unde minciuna şi neruşinarea se şi că, probabil, nici nu va sta acum de
a-se datoii, dâcă în timpul din urmă festa în pressa opoaiţională ma pun în calea adevărului şi a bunei vorbă cu suboomisiunea de 9, pentru oa
se face mai puţin sgomot în pressa ghiară entusiasmul de mai înainte cuviinţe: acolo mai pote fi vorba „să nu-şl descarce şi ultimul praf de puşcă".
ungurescă cu „Kulturegylet“-uriie. faţă cu „Kulturegylet“-unle. Der e de-o firâscă şi logică judecată?
Chiar şi despre adunarea generală tot-odată şi fârte firesc, fiind-că după Stări critice.
a „Kulturegyiet“-ului ardelenesc, ce ce guvernul însu şi s’a pus în frun
ua
s’a ţinut Dumineca trecută la Cluşiu, Autonomia catolică.. Seim, că Ce va aduce (fi de mâne ?
tea acţiunei, întrecend chiar şi cele congresul catolicilor maghiari din anul tre
fârte puţin s’a scris în foile ungu Acâsta este întrebarea, ce ş’o pune
mai esagerate aşteptări ale maghia- cut a ales o comisiune de 27 cu scopul,
resc! ... lumea politică din monarchie, acum după
risatorilor de profesiune, preesei opo ca să studieze şi revisuâscă lucrările con evenimentele rare în felul lor din parla
Dâr din tăcerea lor nu urmeză, siţionale nu-i mai dă mâna de-a re gresului autonomie din 1871, âr acostă co mentul ungar, şi după demonstraţiunile,
că societăţile de maghiarisare, de leva „meritele", ce şi-le câştigă misiune a ales din sînul său în acelaşi scop
cari s’au făcut de astă-dată în stil mare pe
carî vorbim, nu şi-ar continua şi ac|î draenii guvernului prin propaganda o subcomisiune de 9. Soim de-asemenea, stradele Budapeştei.
aotivitatea şi încă în dimensiuni tot kulturegyletietă. că suboomisiunea de 9 a şi lucrat un pro
mai mari, In raportul presentat adu- Pe când însă se prefac a ig iect de organisare a autonomiei. Se credea, ţfiarele din Viena scriu, că Banfify s’a
nărei generale dela Cluşiu din par nora acţiunea provocătâre a socie că acest proiect va fi presentat comisiunei dus alaltăerl la Godollo, unde ar fi primit
tea comitetului „Kuituregylet“-ului tăţilor de maghiarisare, foile ungu de 27 încă acum, la sfîrşitul lui Noemvre. dela monarchul cea mai estinsă împuterni
ardelenesc, s’a arătat, că acestă so resc!, fiă amice stăpânirii orî oposi Suboomisiunea de 9 însă, în loc de-a pre- cire privitor la situaţiunea de faţă. In vir
cietate a cheltuit în decursul ultimu ţionale, nu scapă nici o ocasiune senta proiectul său comisiunei de 27, după tutea acelei împuterniciri, el pote să amâne,
lui an administrativ nu mai puţin, de-a ţîpa în contra puţinelor şi ino cum i-se das9 mandatul, l’a presentat Pri- ori să disoive camera, să guverneze afară
ca 68,121 fl. pentru scopuri de ma fensivelor societăţi ale ndstre, fiă matelui dela Strigoniu şi ministrului de de lege, fără budget, fără indemnity, pote
ghiarisare şi că, cu tdte astea, ave culturale, fiă economice, pe cari decă culte, cerând, ca sâ-şl facă eventualele ob- să introducă pactul pe calea ordonanţelor,
pote să facă tot.
rea societăţii s’a sporit în acelaşi an cu ar pute le-ar înghiţi într’o lingură servaţiunl, pe cari să le ia din nou la des-
37.267 fl. Numărul membrilor în to de apă. Dovadă şi campania, ce a batere şi numai după aceea să înainteze Cumcă Banffy a primit de fapt din
tal trece peste 14,000. Printre aceş fo9t deschisă din chiar senin cjilele proiectul comisiunei de 27. Godollo rescriptul pentru amânarea came
tia aflăm şi mai mulţi membri noi, carî trecute contra institutelor nâstre „Magyar Hirlap" pretinde a sci, că rei, apare şi din celea-ce scrie .„P. Naplo
u
nu sunt amici ai guvernului, ca de de bani. primatele a comunicat proiectul episcopi- dela 24 1. c. „După-cum stau lucrurile acjî
FOILETONUL „GAZ. TRANS". de puternic-, pentru-ea să pună spiritele şi due si le monde n’avait qu’une loi et qu’un Ei preferă şi roiesc se substituâscă princi
braţele în mişcare, şi să dea tonul şi di maître". piului de naţionalitate principiul istoric, cu
recţiunea răsbâielor de emancipare na Tot aşa de puţin fondată este şi obiec- alte cuvinte, teoria faptelor împlinite, şi
Despre principiul de naţionalitate, ţională. ţiunea acelor publicişti, carî confundă ple care consistă în aceea de-a recunosee sta
Sunt scriitori însă, cari pretind, că biscitul cu principiul de naţionalitate; ca telor formate de mai multe naţionalităţi
ca fundament al dreptului interna
principiul de naţionalitate nefiind decât co cum Naţiunea n’ar fi decât un resultat sâu dreptul de-a exploata şi tiranisi pe cele
ţional, şi despre principalele elemente
pilul răsfăţat al egoismului naţional, nu pote un produs al voinţei poporelor, sâu legiui mai slabe în folosul celor puternice.
cari constituesc naţiunea.
să causeze decât discordie, ură şi răsboie torilor. Voinţa omului pote să dea loc la Dâr dâcă unele State fondâză dreptul
(Urmare). lor pe acela de cucerire pentru a oprima
între naţiuni. Dâr dâcă acâstă părere ar fi formarea unui stat unitar sâu confederat,
Principiul de naţionalitate, basându-se justă şi adevărată, atunci ar trebui să des dâr nici odată nu va putâ creia o naţiune. şi aservi o parte din populaţiunl, cu atât
mai mult aceste populaţiunl au dreptul de
pe suveranitatea naţională, se ridică ca o fiinţăm multe instituţiunl politice şi sociale, „La nation moderne est donc un râsultat
protestare energică contra barbarului şi şi printre acestea proprietatea şi familia — historique amenâ par une sârie de faits a se uni între densele şi de-a profita de
despoticului obieeiă ce’şî însuşise monarchii, căci naţiunea nu este alt-ceva decât fami convergeant dans le mâme sens". prima ocasiune favorabilă pentru a reven
dica prin propria lor forţă sâu cu ajutorul
de-a dispune arbitraricesce de sârta ţărilor lia în mare — şi să introducem, pentru
Aşa-dâr naţiunea, creaţiune mai mult
şi a poporelor. Acest principiu salutar prin- fericirea omenirei, comunismul şi cosmopoli altora drepturile naturale de libertate şi
a naturei decât a voinţei omului, este un
cjend odată rădăcină în consciinţa şi pa tismul în totă întinderea şi puritatea lor. fapt social; âr nu un contract social. Unii independenţă. Şi dâcă transformările pro
triotismul deosebitelor naţiuni — pe cari Egoismul naţiunilor, ca şi al indivizi vocate de despot’smul monarchie sâu de
scriitori, plecând din punctul de vedere al
marile evenimente dela începutul vâcului lor, trebue regulat şi moderat — pentru cel
faptelor împlinite, caută se critice princi ire tel qu’il s’est âlevâ, et qu’il a dâsole
al XIX le pusese în contrast spre a-se ou- mai mare bine posibil al unora şi altora—
piul de naţionalitate, îri care nu vid solu- l’Europe depuis trente ans". Dâpâches du
nosce, şi le amestecase spre a se putâ dis prin legi, justiţie şi libertate, âr să nu fie Chevalier de Gentz, II, p. 195.
ţiunî pentru tdte dificultăţile esteridre ; âr alţii
tinge şi. deosebi — se desvoltă cu repezi lăsat în voia întâmplărei spre a deveni in „ Persigny, Drouyn de Lbuys et Morny
merg şi mai departe, declarându-1 revolu
ciune în mintea poporelor şi luâ chiar loc strumentul cel mai periculos al poftelor şi ne s’accordait que dans leur peut de gout
ţionar şi prin urmare nepotrivit de a servi
—■ cu ocasia mişeărei naţionale dela 1821 — pasiunilor omenescl. „A l’beure prâsente, pour le principe des nationalitâs. Aueun
1
de basă şi direcţiune dreptul internaţional ). d’eux ne l’admettait et mâme n’en com-
1831 — în preocupările guvernelor şi a 6- vom Zi° e cu Renan, l’existence de nations
prenait la signification. Pour le plus li bre
menilor de stat, aşa că atunci când el est bonne, nâeessaire meme. Leur existence ! „Les souverains ne sont en guerre d’esprit, Morny, les partisans des nationa
reapăru în 1848, era îndestul de format şi est la garanţie delalibertâ, qui ssrait per- permanente qu’avec le principe revolutionna- litâs n'âtaient que de revolutionnaires".
