Page 54 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 250 -1898.

— cjice cjiarul guvernamental — este pro­ 1899 constituţia ungară, după cum se pote nistrul de interne nu se va pronunţa şi nu După-ce vorbi ministrul Perczel în
babil, că, ţâra va primi cât de curând o prevedâ, va fi suspendată. va da satisfacţiune, fi-va încă atâta putere apărarea poliţiei, urmară la ordinea cjilei
mare surprindere în direcţiunea acâsta“ — în naţiunea acâsta, ca faţă cu astfel de interpelaţiile, cu cari şedinţa s’a sfîrşit.
adecă a amânărei parlamentului, sâu clr'ar brutalităţi, să-şi primâscă satisfacţie.
a disolvării lui. Kossutliiştci şi iuliileul mo- Saghy: întreg sistemul lui Banffy nu
liarcllllllii. In şedinţa de erl a dietei
Este semnificativ, că dorul de luptă merită a-se vărsa pentru el un picur de SUIRILE DILEL
ungare oposiţia a provocat discusiune asu­
în contra guvernului de ac}I cresce tot mai sânge măcar.
pra ordinului ministrului de culte şi ins­ — 13 (25) Noemvre.
mult in tabăra obstrucţionistă. Din modul Bolgar P. (Intră în sală viforos): Nu
trucţiune publică dat eătră autorităţile şco­
în care se pun la cale atacurile, se pote mai putem vorbi. Şi acum îmblătesc tine­ Teatru român de diletanţi în Braşov.
lare pentru sărbătorirea <^ilei de 2 Decem­
deduce aprope cu siguranţă, că oposiţia rimea. (Mare sgomot. Toţi deputaţii sar Ou bucuriă constatăm, că serata teatrală
vre. Deputatul Papp Elek a cjis, că senti­
maghiară e firm convinsă despre victoria de pe bănci. Strigări: Nu mai discutăm). de erl aranjată în favorul sporirei biblio-
mentul tinerimei maghiare se revoltă în con­
ei pe întrâga linie. In fruntea acţiunei s’a Polonyi: Constituţia este suspendată, tecelor nâstre poporale a avut un deplin
tra acestei sărbârl. Pohnyi numi ordinul un
pus acum chiar partida lui Apponyi, care afară ne persecută copiii. Asta n’o putem succes. De mult nu s’a mai văcjut în ora­
atentat monstru. Banffy a aprobat ordinul
a pregătit o adresă cătrâ Coronă, înşirând suferi. D-le preşedinte: ridică şedinţa şul nostru întrunit la un loc un pu­
lui Wlassics. Pichler numi din causa acesta
în ea tote violenţele şi ilegalităţile guver­ Maăarăsz: Pentru asta a trebuit să blic român aşa de număros. — Dâr ceea
pe Wlassics o calfă de bărbier. „piua de 2
nului şi cerând întervenirea capului suprem ne luptăm în 1848. ( ce este mai frumos, aceşti număroşl visita-
Decemvre 1848 a fost începutul a 17 ani,
al ţării. Adresa apponyiştilor şi-au apropriat’o Tibăd: Blăstăm asupra celor, cari torl ai representaţiei şi petrecerii de asârâ,
sub care naţiunea maghiară a fost înecată
şi cele două fracţiuni ale partidei indepen­ varsă sânge. au rămas fârte mulţumiţi cu prestaţiunile
în sânge prin un sistem josnic şi miserabil.
dente. Adresa acesta va fi pusă spre dos- diletanţilor noştri şi s’a atins tot-odată şi
Piua acâsta ar trebui s’o serbăm în stihare Şedinţa se suspendâză pe c}ece minute.
batere în dietă, deşi oposiţia este sigură, scopul nobil şi salutar cultural, resultând,
roşii ca sângele . Rentaller numi ordinul: După redeschidere vorbesce
11
că nu va reuşi cu ea în faţa majorităţii după cum ni-se spune, din vândarea bile­
o trădare de patrie. Wittmann: Poliţia provocă. Eu şi alţi
guvernamentale. Prin discusiunea asupra telor de intrare un frumos venit curat.
In coutra serbării cjilei s’a pornit o deputaţi am fost asediaţi. (Justh: Afară
ei însă, desbaterile se vor mai lungi, încât Amănunte în numărul de mâne.
mare agitaţie. „Magyarorszâg spune, că domină stare de asediu. Fay: Ce nevoie
u
proiectul de indemnitate n’are şanse de a
studenţii din clasele superiâre ale scâlelor este de a-se măcelări tinerimea fără causâ ? Alegerile municipale în comitatul Bra­
fi desbâtut vre-o 1—2 săptămâni.
medii din Budapeşta ţin adl o adunare în Viu dela universitatea centrală, unde tine­ şov. Printr’o publicaţie cu data de 21 Nov.
Acestei tactice îi mai vine în ajutor care vor protesta în contra serbării ce rimea este bătută. Asta-i porcărie. Mare c., vice şpanul comitatului Braşov face cu­
cel mai nou ordin al ministrului de culte „li-se impune“. sgomot în stânga şi stânga estremă). Afară noscut, că conform legei (art. XXI din
şi instrucţiune publică Iuliu Wlassics, a- Minunate semne de lealitate! este revoluţie. Avem lipsă acum de un gu­ 1886) vin acum a se alege noi membri în
dresat autorităţilor şcolare pentru diua ju­ vern tare. Se comite atentat revoltător în representanţa comitatensâ în locul celor,
bilară de 2 Decemvre. In ordin ce dis contra libertăţii nostre. Vă miraţi, că tine­ cari au împlinit cei 6 ani legali; tot-odată
pune, ca tote scalele să serbeze acâstă (ţi. Faţă Dieta ungară. rimea se revoltă în contra aceea, că vrâu vor fi reocupate prin alegere mandatele de
cu acest ordin, kossuthiştii vor provoca în să ridice statuă trădătorilor. Asta însâmnă venite în decursul timpului vacante. Ale­
(Brutalităţile poliţiei).
dietă o discusiune pasionată. începutul s’a atât, că d-vostră vreţi să demonstraţi în gerile se vor face în 10 Decemvre st. n. 1898
şi făcut în şedinţa de erl, în care oposiţia In şedinţa de MercurI a dietei a fost sus, că faţă cu aceste stări trebue să se în tâte cercurile electorale ale comitatului.
a combătut vehement ordinul ministrului. o discusiune vehementă asupra brutalită­ introducă absolutismul. Noi însă vă vom Tot-odată se publică, că listele electorale,
Ministrul Banffy a răspuns, că atât dieta, ţilor poliţiei săvârşite cu ocasiunea demon- împiedeca. după cercuri, pot fi vădute la protonotarul
cât şi „naţiunea * au serbat la 1873 jubi­ straţiunilor de Marţi. Cel dintâiii a luat Sima F.: lntrâgă demonstraţia trebue comitatului în orele ofioiâse.
1
leul de 25 de ani de domnie al monarchu- cuvântul
redusă la originea ei: la ordinul regelui.
lui, prin urmare, dâcă serbâză şi jubileul de Geza Polonyi, care dise, că tinerimea (Preşedintele face observarea să nu ames­ Clubul Cehilor tineri în contra lui Krieg-
u
50 de ani, prin acâsta nu se aduce nici o maghiară, fala şi speranţa viitorului „na­ hammer. „Lidovo Novini din Brunn anunţă,
tece corona în discusiune). Mă închin îna­
1
vătămare constituţiei şi dreptului public ţiunei *, a fost brutalisară, călcată în picio- că clubul Cehilor tineri a decis, ca să
intea observării presidenţiale, trebue să
ungar. rele cailor, bătută, ba chiar s’a şi puşcat compună o delegaţie din membrii săi foşti
arătăm însă, că împăratul Austriei este
Pentru ilustrarea celor spuse mai sus, asupra ei de cătră omenii poliţiei. Nu este oficerî, care să ia măsuri în favorea căpi­
identio cu regele Ungariei. Pentru acâsta
semnalăm două voci din pressa vienesă, adevărat, că puşcăturile au fost numai 6rbe, tanului Wiesner la contele Thun şi la mi­
guvernul trebuia să evite o situaţiune, în
cari au scris asupra criticei situaţiuni din deore-ce se cunosc urmele glonţelor. (Mare nistrul de finanţe Xaizl, încungiurând cu
care sentimentele împăratului vin în coli-
Ungaria, precum şi vocea unui mare diar mişcare în rândurile oposiţiei. Strigări: totul pe ministrul de răsboiii. Acţiunea
siune cu celea ale regelui. Pentru faptele
din străinătate. Trebue puşcat ministrul de interne!) acâsta — după cum se susţine — este în­
r de adl guvernul e responsabil. Acest gu­
„Neue freie Preş se' scrie următorele : Hcntaller: La tote acestea a dat or­ vern înâcă în sânge cel mai nobil simţă­ dreptată direct în contra ministrului Krieg-
1
Ministrul-preşedinte ungar a primit dela din ministrul de culte, micul cochet bu­ mânt al tinerimei. Permis este a-se mira hammer, care a dogenit pe Wiesner, că n’a
Godollo împuternicirea pentru amânarea par­ clat, numai ca să i-se pună numele prin ciue-va, că tinerimea se revoltă, pentru-că pedepsit pe soldaţii în reservă, cari la ul­
u
lamentului. Decă parlamentul maghiar va fi gazete. vor s’o constrîngă la adorarea unei statue, tima controlă au răspuns eu „zde , în loc
amânat, guvernului ungar abia dâcă ’i va Polonyi: Vedem cele mai grozave în interesul căreia d-1 ministru p6te să de „hier“.
mai rămâne alt-ceva de făcut, decât a dis­ esemple de brutalitate. Unui student ’i-s’a cerceteze întreg archivul din Viena, însă In contra obstrucţiunei. Cel mai ma-
pune pe calea ordonanţelor asupra susţinerii scos un ochifi, pe altul l’au călcat, l’au lo­ în mijlocul naţiunei maghiare nu va găsi melucesc comitat, al Târnavei-mieî, s’a pro­
stărilor esistente. vit cu revolverul, au bătut cu biciuşca Ho­ nici unul, care să nu protesteze contra nunţat în adunare estra-ordinară în contra
a
„Reichsivelir c}ice, că spectacolul ce rea naţiunei nostre. (Strigări: Ruşine ! Şi acelei statue, pănă când bate o inimă ma­ obstrucţiunei din dietă.
s’a desfăşurat pe stradele Budapestei, este tote acestea pentru glorificarea lui Hentzi!) ghiară. Guvernul înşâlă pe domnitor.
o acusă gravă în contra parlamentarismu­ Tinerii sunt pedepsiţi cu câte 50 fl. pen- Preşedintele: Nu folosi cuvântul înşe­ D ş6ra Bârsescu, care voia să dea în
u
lui şi a decadenţei lui, ddr este şi un me­ tru-că au strigat „abzug şi pentru-că vrâu lăciune. Braşov două representaţiunî acum Sâm­
mento la tot aceea, ce se numesce autoritate. să dea espresiune sentimentului lor just bătă şi Duminecă, şl-a schimbat planul.
Sima: Ei, l’a mistificat dâr, căci a
faţă cu puterea josnică poliţială. Precum aflăm, distinsa artistă, după-ce va
„Ktilnischc Zeitung scrie sub titlul credut de sigur, că sentimentul naţiunei va mai debuta de câte-va ori ca ospe al
a
w
„Sfîrşitul constituţiei următârele: Baronul Hentallrr: La asta nu putem răspunde, aproba, dâcă monumentul lui Hentzi va fi teatrului german din Sibiiu, va pleca în
Banffy a anunţat în conferenţa partidei decât cu dinamită. dus ca pildă tinerimei. Dorinţa unanimă a
Germania, primind un angajament acolo.
sale starea afară de lege pentru Ianuarie Polonyi: Vom plăti cu bani pedep­ naţiunei maghiare este, ca stătua lui Hentzi
viitor. Şi fiind-că în Ungaria nu este pa­ sele, dâr contra forţei vom esercita forţă. să se ridice acolo, unde este bună oră a Casin monumental la Sinaia. Consiliul
ragraf necesar pentru acâsta, la 1 Ianuarie Asta aşa trebue să se întâmple. Dâcă mi­ a lui Haynau, în arsenal. român de miniştri a decis a da în conce-

tirania celor numeroşi, mai mult decât de sancţiona nedreptatea, — simţind slăbiciu­ primait entre des populations groupâes nationalitâs amenerait, dans le droit public,
2
principiul de naţionalitate ), nu se pote ob­ nea unei asemenea teorii, recurg la dena­ presque sans mâlange sur le mâme terri- â imposer â l’Etat des conditions destrue-
ţine fără răsbâie (Yecjl Martens, I, pag. turarea faptelor, pentru a-le putâ da o a- toire et unies par la langue, par la race, tives de son existence, et dans le droit
197), aceste răsbâiâ trebuesc făcute în in­ parenţă de justiţie prin interpretaţiunl sub­ par des traditions communes de grandeur privâ, â râtrograder jusqu’au systeme dela
teresul justiţiei internaţionale şi a liberărei tile şi măestrite. Orî-carI ar fi însă împre­ et de souffrance. On peut en dire autant personnalitâ du droit, tel qu’il existait dans
poporelor. Căci destule răsboie s’au făcut jurările şi trecerea de timp, orl-carl ar fi du mouvement qui a successivement arra- Ies premiers temps qui suivirent l’invasion
în interesul dinastiilor şi al celor puternici arta şi formele cu cari astuţia şi viclenia châ â la domination malsaine du gouver- des barbares. C’est ainsi que ce qui avait
contra celor slabi, a căror causă şi protec- ar travesti forţa şi violenţa, ele vor rămânâ nement ottoman la Grâce, la Roumanie, âtâ au debut une source d’union, tend â
ţiune este însăşi causa omenirei şi a civi- în tot-dâuna ceea-ce în realitate sunt: ti- la Serbie, de celui qui pousse Ies Armâ- devenir une source de discorde, et un dau-
3
lisaţiunei. răuie şi nedreptate. niens de l’Asie Mineure â revendiquer Ies ger pour la puix internaţionale ).
Dâr cei cari se basâză pe principiul Este şi mai surprinejător de-a vedea d'roits qu’ils tiennent du traitâ de Berlin. Dâr regretatul şi judiţiosul scriitor
4
istoric, pe faptul material al cuceririlor — publicişti de-o netăgăduită valdre, cari Mais aujourd’hui, ce qui se passe en Eu­ german Hornung ) nu este el de părerea
usurpaţiunl, cari nicî-odată nu se pot pres­ laudă şi critică în acelaşi timp principiul rope est tout dififârent. Le mouvement des publicistului belgian, nici nu urmâză osci­
crie, pentru-că nicî-odată timpul nu pâte de naţionalitate, găsindn-1 bun şi folositor nationalitâs, poussâ au dela de son but, lantul metod al acestuia, când observă că:
în unele împrejurări, rău în altele. „Ou a qui ne peut âtre lâgitime que dans la me- „La logique gouverne le monde, et il n’est
2 ) „Le souverain qui a tentâ de râa- dit beaucoup de bien et beaucoup de mal sure ou il est conforme au bien gânâral de pas loisible â personne de poser un prin­
liser cette conception humaine, malgrâ ses du principe dela nationalitâ, comme fac- l’humanifcâ, tend â devenir anarchique. II cipe en stipulant que c’est seulement pour
mâcomptes eţ ses revers, dont le principe des teur du droit intârieur et des relatious ex- en est sutout ainsi dans des Etats comme tel ou tel cas. Les principes ont une va-
nationalitâs est tout ă fait innocent, obtien- târieures des Etats. A juger l’arbre par l’Autriche-Hongrie, ou la limite gâograp- leure absolue et produisent nâcessairemeni
dra tot ou tard une place exceptionnelle leur consâquences“.
dans la mâmoire des hommes, car ils fi- ses fruits, le principe dela nationalitâ a hique entre Ies diffârentes nationalitâs n’est
niront pas se convaincre que c’est pitiâ de meritâ Ies hommages qu’on lui a rendus pas nettement dâterminâe, ou Allemands, (va urma.)
voir des peuples civilisâs hârisser leur fron- lorsqu’il a servi a crâer le royaume d’Italie Magyars, Tchâques, Italiens, Croates, Slo-
tiâres de canons, se ruiner en armements et l’empire allemand. Pourquoi ? Parce vânes, Roumains, Serbes, Polonais et Rut-
colossaux, se prâparer â d’effroyables bou- qu’il a âtâ alors un instrument de oivilisa- henes se tronvent entremâlâs, confondus 3 ) G. Rolin Jacquemyns, Revue de
cheries. Pourqui? Pour empâcher quelques droit internaţional, voi. XXI 1889, pag. 100.
millions de leur semblables de vivre heu- tion et • d’affranchissement. II tendait â dans Ies mâmes villes, sur Ies mâmes terri- 4 ) Revue de droit internaţional et de
reux, comme il leur convient, sous la na- unir non â diviser. II supprimait des bar- toires. Dans ces pays, l’application rigou- lâgislation comparâe, voi. XVII. pag. 14.—
tionalitâ qu’ils prâferent . riâres au lieu d’en âlever. Et il Ies sup­ reusement logique du prâtendu droit des Civilisâs et Barbares.
u