Page 55 - 1898-11
P. 55
Nr. 250—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3
siune, pe timp de 30 ani, clădirea unui ca- ginale 1 fl. bucali). Se pote căpăta dilnic prin deosebire de rit, pe întrâga Ziuă de 2 De D I Y E R S E .
ein monumental la Sinaia, pe o Întindere postă de cătră farmacistul- A Moli, liferentul cemvre.
curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din
de 14.000 metri pătraţi. Concesionarii vor L u g o ş , — Şedinţa consistorială din Dela curtea regelui şvedian. Regele
provinciă să se ceră preparatul lui Moli provăcjut
plăti Eforiei spitalelor civile, în primii 10 21 Noemvre 1898. Şvediei, Oscar II la păşirea sa pe tron, în
cu marca de contravenţie şi subscriere.
ani, câte 10.000 lei pe an; 15,000 lei pe Episcop Demetriu Radu. anul 1872, era unul din domnitorii cei mai
an în al 2-lea period de 10 ani şi 25.000 nepopulari, câţi i-a avut Svedia pănă atunci.
lei pe an în a 3-a periodă decenală. După Pentru jubileul monarchului. Cultura lui superiâră însă, poesiile sale
30 ani, întrega clădire, cu tâte camerele ei, î L I t e r a t u r ă . frumâse şi darul său oratoric în scurt timp
va deveni proprietatea Eforiei. Lucrările P. S. Sa Episcopul Dr. JDemetriu A apărut fascioulul II. din „Cronica i-au câştigat simpatia şi respectul tuturor,
Radu din Lugoş a adresat următorul
pentru construirea casinului vor începe la anului 1848“, redactată de d-1 Dr. E. Dăianu, dâr iubirea poporului încă tot era departe
primăvară. circular cătră întreg clerul diecesan în colaborare cu mai mulţi amici, ai d-sale. de el.
pentru jubileul de 50 de an! de dom In urma certelor iscate ou Norvegia,
Limba grecescă în Creta. Din Canea nie ai Majestăţii Sale monarchului. Retipărire din „Tribuna“ — Aoâstă cro relaţiunile regelui cu poporul s’au sohimbat
se telegrafeză „Agenţiei telegrafice ruse“, nică indică evenimentele anului 1848 în
CincI-cJecI de ani se împlinesc în diua spre bine. Cu cât regele avea mai multe
că amiralii au hotărît să decreteze, ca cepând din Aprilie pănă la finea lui Sep-
de 2 Decemvre 1898, de când Majestatea neplăceri cu Norvegia, cu atât mai mult
limba grecâscă să fiă limba oficială a ţărei. temvre şi să estinde pe 148 pag. format
Sa preaînălţatul nostru împărat şi Rege mare 4°. Ea este o continuare a cronicei câştiga inima poporului. Relaţiunile între
Din Petroşenî ni-se scrie cu data 21 Apostolic Erancisc Iosif I. a luat în mânile de pe luna lui Martie, pe care d l Dr. domnitor şi popor din an în an deveneau
Nov. n.: Concertul cu dans din 19 Nov. sale frânele ocârmuirei popârelor, menite de Dăianu de-asemenea a scos’o în broşură. tot mai intime şi aZî regele Oscar II este
condus de învăţătorul Ioan Serbu, anunţat Provedinţa divină a fi conduse de glorio D-?a doresce se continue acâstă publica- unul dintre cei mai iubiţi domnitori ai Eu
în săptămâna trecută prin cjiarul D vâstră, sul sceptru habsburgic. ţiune şi s’ar bucura, dâoă s’ar afla şi alţii, ropei. Regele Oscar II dă aşa de mare im
a avut un resultat fârte bun atât moral, Istoria poporelor rar ne arată caşul cari să-l sprijinescâ, punându-i la dispo- portanţă datorinţei sale de guvernare, încât,
deja de mai mulţi ani a renunţat la cea
cât şi material. Un raport special va urma în care se concede unui Suveran, supus şi siţiune material pentru completarea ei. Ar
mai predilectă ocupaţiune a sa, la poesie,
cu proxima oeasiune. Resultatul face onâre el nestatorniciei vieţii omenescl, a putea fi şi de dorit, ca fjautorul să p6tă con
al cărei cultivator devotat era. Din oausă
tînărului învăţător I. Serbu, âr bisericei sărbători o di atât de însemnată din dom tinua şi completa cu date cât mai multe
că el îşi iubesse afacerile sale, aşa de mult
nostre, în care scop s’a arangiat, i-a adus nia sa, şi puţine sunt şi popârele, cari au şi mai esaote acâstă „cronieâ“, menită a
încât nu-şl dă nici odihna trebuinciâsă. Ce-
un câştig îmbucurător. Până atunci pri- prilejul de a-şi amesteca sentimentele loia face un bun servioiQ celor ce vor voi să
mâsoă d-1 învăţător şi membrii corului în lităţii şi bucuriei lor cu bucuria, cu mân scrie istoria evenimentelor din 1848. tesce fârte multe Ziare, între oarl şi de
fiinţat şi condus de densul, precum şi On. gâierea, cu fericirea Domnitorului lor în- cele socialiste şi radicale, este pe deplin
*
public, care a sprijinit cu bunăvoinţă în tr’o asemenea sărbătâre. orientat despre tâte părerile generale ale
,,Pintea Viteazul“, tradiţiunî, le ţării. După ce îşi sfârşesee lucrul, în fiă-
treprinderea acâsta, profunda nâstră mul-
Oaşul acesta rar şi preaînsemnat, este gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Bete-
ţămită şi recunoscinţă. — A. Stanca, pa caşul de faţă, în care cfiua de 2 Decemvre ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com care Zi face preumblări lungi prin oraş şi
roch. 1898, între sentimente de nespusă bucuriă, pletă scriere despre eroul Pintea. In ea de obiceiă portă haine civile. Cu soţia sa,
Statuă mutilată. Din Colonia se anunţă, va vesti mulţimei popârelor credinciâse se cuprind forte interesante tradiţiunî şi care e prinţesa de Nassau, de 41 de auî
istorisiri din tote părţile, pe unde a um
trăesce viaţa cea mea fericită. Regina e
strălucitei Case de Habsburg sărbătorirea
că statua împăratului ‘Wilhelm din subur- blat Pintea. Se află de vândare la tipo fârte religiâsă, trăesce retrasă şi e una
biul Neustadt, fu mutilată de nisce făp puternicului său stăpân, sărbătorirea celuia grafia „A. Mureşianu“ în Braşov şi la au dintre cele dintâiă binefăcătâre. Mai mult
tuitori necunoscuţi. ce tocmai de una jumătate de veac împarte torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu petrece în castelul Ulriksdal, aprâpe de
peste densele binefacerile unei ocârmuirl posta 23 cr.). *
Atentat în contra Ţarului. O fâie ger înţelepte şi gloriâse. Stockholm.
mană din Elbing oomunică scirea, că în Minunate sunt pentru popor scrierile Moştenitorul de tron şvedian, prinţul
La acâstă bucurie generală, clerul şi
contra Ţarului s’a pl.’nuit un atentat, Când fericitului Ioan Creangă, cari conţin cele de Wermland, acum e de 40 de ani şi e
poporul Diecesei Lugoşului cu supunere mai drăgălaşe poveşti, istorisiri, poesii ete.
înainte cu patru săptăm.'..'Ţarul s’a reîn generalul armatei şvediene. El e un om
omagială luăm parte, şi cu inimă curată, N’ar trebui să lipsâscă aceste scrieri nici
tors dela Coponhaga la Petersburg, un pă fără pretenţii, afabil, pe care poporul îl
cu dragoste şi cu pietate vom şi sărbători, dintr’un sat, în care esistă cetitori români,
zitor dela linia ferată a vădut, că lângă căci ele procură cetitorului nu numai forte iubesce fârte mult. Soţia dânsului e o prin
nu numai pentru-că dela ai noştri părinţi
Elbing nisce răufăcători ridicară baricade plăcute momente de petrecere, dâr îi dau ţesă de Baden, care e rudă de aprâpe cu
cu scumpătate am moştenit devotamentul
de pietrii şi fiei la un pod 'e se renova. şi forte preţiâse poveţe şi învăţături. Tote împăratul Germaniei.
neţărmurit, statornica fidelitate şi adânca scrierile Ia-olaltă costă numai 1 fl. trimise Fratele moştenitorului de tron, prin
Păzitorul a declarat prim^Jia prin aceea,
veneraţiune cătră înaltul Tron, ca nisce francat şi se pot căpăta la tipografia „A.
că a ruinat baricadele ridicate, er trenul a ţul Oscar a produs sensaţie pretutindeni,
virtuţi alese şi neveştejite, prin cari ei cu Mureşianu“ în Braşov.
putut trece fără nici un pericul peste pod. când la 1888 luâ în căsătorie pe d-şora
atâta strălucire s’au soiut caracterisa şi îm
Munck Ebba. Prinţul Oscar şi soţia lui duo
podobi întotdâuna; ci şi pentru-că, între
Un cestionar politic. Revista interna ULTIME SOIRI o viâţă forte religiosă. Acest mod de
altele, lui, augustului iubilant, noi îi da-
u
ţională „UHumanild Nouvelle , care apare viâţă piu a răcit simpatia poporului, de-
torim ceea ce atât de scump ne este, în Budapeşta, 24 Noemvre. Minis-
la Paris sub direcţiunea d-lui Hamon, pro ore-ce el (poporul) ţine lucru curios, că
săşi întemeierea preaiubitei nostre Diecese, trul-preşedinte Banffy a fost ac}î îna
fesor la colegiul liber de sciinţe sociale, a prinţul Oscar, oa căpitan de marină, ori
prin care nouă şi nu puţină mărire s’a re- inte de amâcj! în audienţă la Ma-
adresat tuturor bărbaţilor, cari jăcă vre-un unde se află în călătoriă întră prin tote
revărsat peste Biserioa greco-catolică ro jestatea Sa monarchul. După Banffy
rol în lumea politică, literară, eto. a dife cssele ţeranilor, pi’in tâte prăvăliile şi la-
mână. a fost primit în audienţă coman
ritelor ţări, următorul cestionar: 1) Răs- boratârele şi le predică religiunea catolică.
Şi sărbătorind, strînge-ne-vom, erăşl dantul de corp din Budapeşta, prin
boiul între naţiunile civilisate este el încă Ou atât mai popular este prinţul de
cum dela aceiaşi ai noştri părinţi am în ţul Lobkoiuitz.
necesar prin condiţiunile istorice, de drept Vestergotland. Când mândrul prinţ trece
văţat, împrejurul altarului Dumnezeului
şi de progres? 2) Cari sunt efectele intelec- Budapeşta, 24 Noemvre. Pe mâoe pe strade în uniforma sa albastră militară,
nostru celui viu, şi cerând vom cere dela
- tuale, morale, fisice, economice, politice ale seu poimâne se aşteptă amânarea tot ochiul mirându-se privesee la el, şi cu
el, împăratul vâcurilor nemuritor, ca pe
militarismului? 3) Cari sunt soluţiunile, parlamentului pe o,durată de 2—3 deosebire atunci e mai admirat, când mai
Preaînălţatul şi de Christos Iubitorul nos
cari convin a-se da în interesul viitorului şeptemânî. Amânarea se va face are la braţ şi pe nevasta sa frumuşică. Cel
tru împărat şi Rege Apostolic Francisc
civilisaţiunei, gravelor probleme de răsboiă prin rescript prea înalt. mai mic copil al regelui Oscar II., princi
Iosif I. să-l încununeze cu arma adevăru
şi militarism. 4) Cari sunt mijloeele ce pele George e ofioer îu armată, şi ca şi
lui şi a bunăvoinţei, să umbrâseă asupra Budapeşta, 24 Noemvre Demon-
ne-ar duce cât mai repede posibil la aceste straţiunile s’au repetat şi aŢî. Deja tatăl său manuâză ou dibăcie penelul.
capului său în Ziua de luptă, împuterind
soluţiunl? Răspunsurile vor fi publicate Deşi lista civilă a regelui Oscar II e
braţul său şi înălţând drepta sa, să-i dă- de dimineţa tinerimea demonstrantă
într’un număr special al revistei francese cu totul numai 1 milion, totuşi jertfesce
ruâscă adâncă şi stătătâre pace, să grăâscâ s’a adunat pe bulevardul Muzeului.
şi în revista italiană. „La vita internazio- fârte mult din averea sa privată, care a
întru inima sa cele bune pentru Biserica La 10 ore, când miniştri Banffy şi
nale“. Din România a răspuns la acest ces Fejervary au mers la cameră, de moştenit’o dela regina Iose6na, pentru sco
lui şi pentru tot poporul lui, ca viaţă lină
tionar d-1 V. A. Urechiă. monstranţii li-au strigat „abzug“ şi puri de artă şi de binefacere. Regele Os
şi neturburată să petrecem întru tâtă bună
Scumpirea zahărului. Din tote părţile credinţa şi curăţia! după trăsura lui Fejervary s’au re car II, ţine o curte splendită. Balurile
se anunţă urcarea preţului zahărului. Causa Er pentru-ca sărbătorirea nâstră să se pezit cu bastbne şi umbrele, ame curţii sunt renumite prin poma lor şi se
se atribue împrejurărei, că în pieţele eu întâmple într’o formă, prin acâsta dispunem ninţând. Poliţia i-a împrăsciat în încep deobiceiu ou Ziua onomastică a re
dată. Demonstranţii voiră se se re gelui, 1 Ianuarie, când frumâsa capitală a
ropene se cumpără mari cantităţi de zahăr următârele:
pentru America. Pănă acum s’au cumpărat fugieze la universitate, însă acolo Şvediei strălucesce în pompa de ârnă.
1. In Ziua de 2 Decemvre 1898 n. în
vre-o 700,000 măjl metrice pentru a-se es- aflara porţile închise, căci prelegerile Flutur! îmblânziţi. De curând la două
t6te bisericile nostre parochiale se va
porta peste Ocean. fiind sistate, nu se mai dă intrare dame din Paris li-a succes a îmblânZi nisce
sluji cu solemnitate sf. Liturghie, împreu
decât acelora, car! fac esamene.
nată cu Doxologia cea mare pentru M. S. fluturi. Un domn cunoscut, care s’a reîn
Imperatul Chinei, după cum vestesce
împăratul şi Regele nostru Apostolic Fran Roma, 23 Noemvre. Conferenţa tors nu de mult din călătoria sa din Asia,
„/ genţia Reuter“, trage de morte. Impă-
cisc Iosif. internaţională îu contra anarchis- a adus tinerelor dame, ca suvenire, din că
* atul nu p6te să mai umble pe piciâre şi mului se va deschide poimâne. Nu lătoria sa mai multe soiuri de fluturi vii.
se crede, că mârtea va turma în curând. 2. In Ziua aceea scâlele nostre pa
rochiale vor lua vacanţă şi elevii sub con mărul membrilor ti va fi cam 40, Fiă-care damă are câte 60 de fluturi şi e
Un Otel ars. Otelul Balduin din San- ducerea învăţătorilor vor asista la sf. Li representând apiope tdte statele din interesant cum mititelele animale s’au îm-
francisco a ars într’una din nopţile tre turghie. Europa. Delegaţii puterilor vor avă blânZit. Când stăpâna lor întră între ei,
cute. Paguba se socotesce la 1 milion de 3. Purtătorii oficielor parochiale vor mână liberă a-şî face propunerile toţi sbâră pe ea, unii se aşâZă pe mâni,
dolari. Mulţi dintre ospeţil ameninţaţi cu învita la acea festivitate sscră autorităţile lor şi a suleva cestiunî, car! nu se alţii pe cap, âr alţii pe umere. Dama şi-a
e
periculul morţii, săriră pe ferestri, unul a civile şi militare din loc. cuprind în proiectele guvernului ita dresat flutureii, deeă s’ar putâ Zi° acâsta,
ars de viu. Un teatru din apropierea ote 4. Cetire şi esplicare se va da aces lian. Se crede, că conferenţa va ho cu miere, dându-le să mănânce de pe mână.
lului încă a ars. tui circular poporului adunat la biserică în tărî, ca între autorităţile poliţienesc! Flutureii sbâră prin casă câte unul sâu în
ale statelor se se stabilescă relaţiunî grupe, aşa că unde se aşâZă ei, formâză un
Dumineca premergătâre Zilei Iubileului îm
Predicî. Poimâne (Duminecă în 15 mai strînse pentru a controla miş adevărat buchet. Este de observat, că mi
părătesc, şi totodată se va îndemna, ca să
Hoemvre v.) va predica în Biserica Sf. carea anarchistă. Membrii confe- titeii fluturei pentru musică sunt fârte sim
asiste cu toţii la aceeaşi festivitate.
Sticolae din Scheih, Părintele Dr. Vasilie îenţei vor fi salutaţi de însuşi re ţitori.
Safiu. Nota S. S. Pontificele Leon XIII, în gele Umberto.
vederea Iubileului M. Sale, s’a îndurat a
3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru regularea Proprietar: Dr. Aurei
conservarea unei mistuiri bune se recomandă da deslegare dela post tuturor credincio
:unoscutele prafuri Seidlitz a e lui Moli. Cutii ori şilor bisericei catolice din monarchiă, fără Redactor responsabil: M&îor.
1
