Page 57 - 1898-11

REDACŢIUNEA, „gazeta^ iese în flecare fii.
Aflmiiiistraţiimea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Fe un an 12 fl., pe şise luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
ae primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu ae retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şise
INSERATE 86 primesc la AD­ luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIILE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următdrele Birouri de anunolurl:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Naehf. oiele poştale din întru şi din
Max. Augenfeld & Emerlch Lesner, afară şi la d-nii colectori.
Halnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Naclif. Anton Oppellk. Alonamentul pentru Braşov
InBudapesta: A. V. Qoldber- Administrat imi ea. Piaţa mare,
er, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, stagiu
6urg: Marolyl i. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ <5.e ZDvusai.aa.ecăi -ă=G) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publioărî mai dese luni 3 fl.—Un esemplar 5 or..
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insorţiunile
soriă 10 or. s6u 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 251.—Anul LXI. Braşov, Duminecă 15 (27) Moemvre. 1898.

Tote se resbună! fruntaşii bisericei reformate, cari la se se temă. Se-şî urmeze cu bărbă- parlamentului, făcând un sgomot u-
timpul seu au sprijinit aducerea re­ ţiă calea înainte, să muncescă muncă riaş, cântând versuri revoluţionare
O vorbă vechia româneacă cjice, formelor politice bisericesc!, sunt cei drăptă şi cinstită, şi să ţină cu cre­ şi urlând în potriva miniştrilor. De-
că ce semeni aceea răsare. Stăpâ- dintâi, cari se plâng de urmări şi dinţă' la limba, legea şi neamul său. rnonstraţiunile s’au continuat Marţi.
nitorii noştri au sămănat vânt şi strigă în gura mare, că cea mai Terorismul şi persecuţiile să nu-1 în­ Dâr de rândul acesta a păşit la mij­
seceră furtună: furtună în dietă, fur­ neoşă biserică ungurâscă e ame­ spăimânte şi descuragieze, căci aju­ loc poliţia, care goni fără cruţare pe
tună în vieţa administrativă, fur­ ninţată cu peire. torul lui Dumnezeu a fost şi este turburători. Aceştia orî în călrău
tună în vieţa socială, furtună în bi­ Etă urmările stăpânirei ungu­ întot-dâuna pe partea celor ce luptă mergeau vrând să se refugieze, nu
serică; orî încătrău te întorci tot resc! din ultimele decenii! Pietutin- cu hotărîre pentru causa dreptăţii. fură lăsaţi în pace. Poliţia i-a bătut
numai furtuni veci* şi eu furtuni te denî destrămare, în tot locul deca­ cu latul săbiilor, p9 mulţi i-a rănit,
întâlnesc!. denţă. Au vrut se se întărâscă pe i-a călcat în piciârele cailor şi a fă­
In dietă e mai rău ca la tur­ ei şi se ne nimicescă pe noi. Dum­ Revista politică. cut peste 200 de arestări.
nul Babilonului, căci miniştrii şi de­ nezeu însă, care ţine în mână cum­ Intregă săptămâna acesta a fost Isprăvile poliţiei au fost puse ca
putaţii nu numai că nu se pot în­ păna dreptăţii, nu lasă fărădelegile mare turburare între Unguri. Pricină obiect de discusiune în dietă, undo
s 0
ţelege unii cu alţii, der se mai şi nepedepsite. Acesta am c}i ’ de de cârtă li-a dat ârăşî monumentul stângacii strigară cu gura plină, că
taie cu săbiile în duel. multe-orl şi cele ce le vedem astăcfî lui Hentzi, despre care seim, că la se brutalisâză florea naţiunei ma­
In administraţiă au ajuns la pu­ deefăşurându-se înaintea ochilor noş­ poruncă mai înaltă se va strămuta ghiare şi se puşcă cu glânţe asupra
tere câţi hoţi şi tâlhari ascunşi în tri dovedesc, că am avut dreptate. din Buda înaintea scolei militare speranţei viitorului „naţiunei". Mi­
haina „patriotismului", cari după ce Pănă la ce grad a ajuns astăcjl de cădeţi din Budapesta. Din dieta nistrul Perczel, mai marele poliţiş­
fură banii contribuabililor şi ai or­ amărăciunea chiar în sînul Maghia­ lor din Peşta au făcut un adevărat tilor, a fost aspru atacat în dietă
fanilor o iau la sănătâsa spre Ame­ rilor, ni-o dovedesce şi pasul cel bâlciu de ocări şi sudălmi împrumu­ din pricina purtării poliţiei, impu-
rica. In viâţa socială liniştea şi or­ mai nou, ce l’au întreprins în co­ tate. Au început’o Luni, şi au mâ- tându-i-se, că varsă sânge pentru
dinea publică se mănţine numai mun partidele maghiare din oposi- gloria celui mai urgisit generai aus­
nat’o într’una Marţi, Miercuri, Joi
cu ajutorul baionetelor, după cum ţiă. Aceste partide au presentat în triac. Mercur! şi Joi demonstraţiile
şi Vineri şi pâte că mult se vor mai
prea adese ori au dovedit’o acesta şedinţa de erî a dietei un proiect certa, ca la gura cortului. s’au repetat, şi consiliul universitar
în deosebi răsvrătirile sângerâse ale de adresă cătră Majestatea Sa, în care Stângacii din dietă au învinuit a fost silit să sisteze prelegerile,
socialiştilor. In biserică tăciunele a se plâng, că constituţia ungurăscă a pe Hentzi, că şi-a călcat cuvântul deâre-ce demonstranţii retrăgându-se
fost aruncat de-odată cu introduce­ ajuns la prăpastiă, a ajuns a fi o când s’a pus în serviciul Austriaci- între zidurile universităţii, poliţia a
rea reformelor politice-bisericescî şi adevărată batjocură şi că sub man­ lor şi a bombardat Peşta, făcându-se pătruns şi prin porţile aceste a, cu
de atunci arde mereu sub spuză, taua ei se ascunde absolutismul, ile­ ast fel trădător de patrie. Ministrul care prilej s’au produs cele mai mari
ameninţând se isbucnescă în flăcări. galitatea şi volnicia guvernului; de iionvecji Fejervary s’a ridicat să-l scandale.
Acestea încă nu sunt de ajuns. râgă dec! pe Majestatea Sa, ca se apere şi într’aceea, unul dintre opo- *
Simburele stiicăciunei aruncat în bi­ îhtrevină cu puterea sa de domni­ siţionalî i-a făcut nisce observări întâmplările acestea au pus pe
serici din partea stăpânitorilor a în­ tor, căci altfel acest stat nu mai pişcătâre la care Fejervary a răs­ seriose griji tâte cercurile politice
ceput se încolţescă şi se producă merită a fi numit constituţional. puns, că nu primesce lecţiunî des­ din monarchie. Manifestâţiile din
râde chiar şi în straturile de jos ale Etă unde am ajuns! Cei-ce cu pre onâre dela partida defăimătorilor. dietă şi demonstraţiile de pe stradă
poporului. Mai ameninţată e tocmai temniţe şi baionete voiau să înăbuşe Cuvintele ministrului au produs un puse la cale de kossuthişti şi făcute
biserica cea mai neoşă ungurâscă, glasul Românilor şi se împedece vifor ne mai pomenit. Ca muşcaţi tote în spiritul lui Kossuth, care la
biserica reformată, ai cărei credin­ apropierea lor de treptele tronului, de şerpi săriră dela locurile lor kos- 1848 plimbă tăciunele aprins al re-
cioşi maghiari se lapădă cu gră­ vin astăc}! înşi-şî se se adreseze cu suthiştii, ugroniştii şi apponyiştii stri­ voluţiunei dela un colţ la altul al
mada de legea lor şi seu că se fac memorande cătră monarch, ridicând gând, că nu vor lăsa pe ministrul ţării, au produs o forte rea impre-
neconfesionaliştl, ne mai voind se în contra constituţiei unguresc! a- de honvecjî să mai vorbescă, pănă siune în cercurile curţii. Şi acesta
scie de nici o biserică, seu că trec celeaşî plângeri ca şi Românii, cu când nu-şi va retrage cuvintele şi cu atât mai vîrtos, că ele s’au fă­
la baptism, ori nazarenism. La Do- deosebire numai, că Românii au nea- cut tocmai pe când Majestatea Sa
nu-şl va cere iertare. Tumultul e’a
briţin baptismul a prins rădăcini sămănat mai multe şi mai grave cause repetat într’una, de 10 ori s’a sus­ monarchul se află în Gâdollâ, aşa-
atât de atunde între Maghiarii re­ de a-se plânge. pendat şedinţa şi la urmă pe gale­ der înaintea ochilor domnitorului.
formaţi, încât şi-au clădit şi o bi­ Etă cum se întorc lucrurile în riile umplute de demonstranţi se Ministrul - preşedinte Banffy a
serică. Acum sosesce o asemenea lume ! Fărădelegea, nedreptatea şi cântă cântecul lui Kossuth. Erau 11 fost primit alaltăerl în audienţă de
scire şi despre Ungurii reformaţi volnicia merge pănă la un timp, dâr 6re din nâpte, când manifestaţiile Majestatea Sa. Se cjice, că în acestă
din părţile Oradiei mari, între cari în urmă se resbună amar. acestea ajunseră culmea scandalului. audienţă, Banffy a primit împuter­
ce
se c}i ! că mai ales nazarenismul Nu încape îndoâlă, că se vor — Intr’aceea începu a-se pune nicire de a amâna dieta pe 2—3 săp­
face mari cuceriri. răsbuna şi nedreptăţile săvîrşite în în mişcare strada. Sute de demon­ tămâni şi i a dat ordin se facă rân-
AcJI Ungurii înşi-şî, der mai ales contra nostră. Poporul român n’are duială, că altfel e reu.
stranţi se adunară înaintea zidirei

FOILETONUL „GAZ. TRANS . Braşovul era centrul acestui co­ present pe ucenicii aplicaţi pe la înfiinţării unui învăţământ comercial,
U
merciu vioi şi aci se adunaseră o prăvălii. De asemenea se înfiinţase şi astfel acei comercianţi „umblaţi
sâmă de comercianţi stabili în mare în Braşov un club de convenire, în lume“, înfiinţară un fel de şcâlă
Cea mai veche şcolă comercială la Români maioritate Români, atât locali cât care s’a aprobat de autorităţi la anul de seră, pe lângă capela românâscă
şi din România, cari erau mijloci­ 1846, sub numele casina comercian­ din cetate, pentru ca ucenicii şi cal­
si cea mai torii acelui comerciu înfloritor de ţilor români; acestă casină esistă fele se pâtă primi o instrucţie teo­
) odiniâră. aa
veche carte pentru sciinţa comercială. pănă în cji de ac}î şi de asemenea retică. Astfel prima şcâlă românâscă
Braşovenia devenise o brâslă posede un fond în bani. Atât gre­ de comerciu este „cursul de sârâ“,
Notiţa de 1. C. JPanţu. deosebită, sub care pănă în cjiua de miul comercianţilor români, cât şi înfiinţat pe lângă biserica din ceta­
acjî se înţelege un anumit comerciu casina română de aici, sunt cele mai tea Braşovului la anul 1837. Mai
încă din vechime oraşul Braşov cu anumite mărfuri. Importanţa co- vechi instituţiunî românesc! de acestă târejiu, la anul 1869*) s’a înfiinţat
a avut o însemnătate mare comer­ merciului de odiniâră se pâte vede natură. şcolă comercială publică cu uu curs de
cială. Braşovul era centrul unui es- şi din împrejurarea, că nu esistă nici Nefiind scopul meu de-a intra trei ani, pentru astfel de elevi, cari
tins comerciu între Orient şi Occi­ chiar acjî un oraş de însemnătate în istoricul comerciului braşovean, au terminat patru clase gimnasiale
dent. Aci se concentrau colonialele din România, care să nu aibă măcar seu de-a face o descriere a mărfu­ seu reale. Dela anul 1895 încâce
aduse peste România; ca se trâcă o stradă a „Braşovenilor“ seu o anu­ rilor diverse cunoscute sub numele acea şcâlă, cu un nou program, a
în întrega Austrie şi de aci se du­ mită parte de oraş numită „în Bra­ „braşovenie", seu de a caracterisa căpătat numele de şcola comercială ro­
ceau în Orient mărfurile din Apus, şoveni mişcarea comercială din Braşov pe mână superioră.
cu deosebire mărfurile din Transil­ In Braşov erau şi societăţi seu acele vremuri, voiu trece la obiec­ Comercianţii români din Braşov,
vania, cunoscute sub numele gene­ companii speciale pentru purtarea tul, ce mi-am propus şi voiu schiţa cari aveau legături cu Occidentul şi
ral de „braşovenie“. cnnerciului, din care mai esistă şi pe scurt conţinutul unei cărţi tipă­ cu Orientul, omeni „umblaţi în lume ,
u
Căile ferate încă nu erau cunos­ acjî, der numai cu numele, gremiul rite la Braşov la anul 1837, care încă de timpuriu îşi însuşiseră o mul­
cute, trasportul se făcea prin cărăuşi, comercianţilor români pentru comer­ este prima carte românescâ, care se ţime de cunoscinţe pentru purtarea
cari aveau curse regulate la Pesta, ciu] levantin, înfiinţat la 1830 şi ocupă de sciinţa comercială. comerciului; ei erau âmenî entusias-
la Viena şi la Lipsea, în aceeaşi mă­ aprobat printr’un rescript împărătesc Era şi natural, ca în Braşov, în
sură, ca şi la Ploescî, Bucurescî, la 1838, societate, care posede încă acel centru comercial vestit de odi- *j Acesta este cea mai vechiă şcolă.
Brăila şi Galaţi. şi ac}î un fond în bani şi ajutoră de nioră, se se ocupe Românii cu ideia comercială organisată sistematic la Românî.