Page 58 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 251 1898.

Numai pe basa acestei împu­ Luegei’, statua Hentzi şi întărirea Majestăţii Sale în suportarea atâ­ unde, plătâscă fondurile, căci sunt destule
terniciri, Banffy a putut se Iacă în Maghiarii. Primarul Yienei, Dr. Lueger, tor cercări, sarcini şi greutăţi, şi pentru de acestea. Se alătură Ia propunerea lui
înmulţirea (filelor vieţii Sale, întru sănă­
conferenţa de alaltaerî a partidei a ţinut în suburbiul Hernals, o cuvântare tate şi norocire statornică, spre bucuria Pop, de-a se îndruma fişpanul pentru con­
sale nisce declaraţiunî, cari au pro­ cu prilejul unei adunări a creştinilor so- nâstră şi a tuturor popârelor supuse scep- vocarea unei adunări în regulă, în care
dus sensaţie în tote părţile. In acesta oiall. Vorbind despre Maghiari şi despre trului Său glorios. să se chibzuâscă mijlâcele de a-se aduna
conferentă Banffy s’a lăudat, că are statua Hentzi, Lueger (fise: E de neînţeles Spre scopul acesta dispunem, că încă banii pentru acoperirea furtului lui Kri­
deplina încredere a Corânei şi că gu­ şi nu se pote cuprinde cu mintea ceea-ce în Dumineca proximă, preoţimea să arate vany.
vernul este pregătit pentru orî-ce even­ se întâmplă în Ungaria. Un mareşal cesaro poporului, de pe amvon, însemnătatea (filei, Al treilea orator român, protopopul
80
tualitate. Drept urmare a celor 4' i şi reg. atacă pe ministrul de răsboiă şi loialitatea şi eterna reounoscinţă, cu care C. Gurban se alăturâ la cele spuse şi pro­
suntem cătră Majestatea Sa şi cătră prâ
Banffy declară, că dâcă împrejură­ totuşi numai sudalme şi insulte primesce înalta casă domnitâre; apoi pe 20 Nov. v. puse de antevorbitori.
rile îl vor sili, el va lua disposiţiunî pentru acâsta dela Maghiari. Eu, ca primar 2 Decemvre n., să învite pe tot poporul In tot timpul cât au vorbit Românii,
energice. Că ce înţelege el sub „dis- al Vienei declar, că statua Hentzi este pen­ la sf. biserică; âr în însa-şl diua de 20 Ungurii au căutat prin fel şi fel de apu­
posiţiunî energice *, va pricepe ori tru Viena, dâr numai pentru-ca mai târcjiu Nov. v. 2 Dec. nou a. c. în tâte bisericile cături să-i împiedece şi să le înăbuşe gla­
4
şi cine, care a urmărit desfăşurarea să se ridice erăşî în Budapeşta, când acolo eparchiei să se ţină serviciu divin cu do- sul. Dâr de-odată se ridică fişpanul şi de
xologia îndatinată la diua nascerii M. Sale,
evenimentelor acestei săptămâni, cari se va restabili ordinea. Puţini sunt la noi la care să se învite şi autorităţile locale, clara discuţiunea de încheiată. Acâsta pro-
au arătat, că este cu neputinţă o în Austria acei omeni curagioşl, cari se cu­ precum şi învăţătorii cu elevii de şcâle, cedere neaşteptată fişpănâscă a fost ca şi
lucrare liniştită a dietei câtă vreme teze a înfrâna escesele Maghiarilor, neli­ spre a înălţa cu toţii împreună rugăciuni o provocare la adresa Românilor, cari in­
oposiţia a hotărît a trânti dela gu­ niştea lor. Când eu, la timpul său, am fost la ceriu, pentru lungirea scumpei vieţi a dignaţi începură a striga să vorbâscă şi
vern pe încrecjutul ministru-preşe- luat posiţie în contra Ungariei, chiar şi a- Majestăţii Sale, întru mulţi ani fericiţi, — „domnii . Dâr nu, au tăcut toţi înfundaţi.
u
având în acea di a se sista şi prelegerile
dinte şi câta vreme lupta dintre cele derenţii mei m’au părăsit. Acjl însă lupta şcolare. Când membrul St. C. Pop se ridica să re-
două tabere e pusă pe terenul de a în potriva Ungariei a devenit un bine public, plioe fişpanului, acesta l’a oprit să vor­
fi sâu a nu fi. o pvoprictate comună în Austria Trebue, ca bâscă, Ungurii urlau, Românii strigau:
* în contra Ungariei să deşteptăm ambiţia ar­ Din A r a d . s’au(fim! s’aucjim! Pop începe a vorbi, însă
matei; armata ne este nouă comâra cea mai glasul lui se pierdu în tumultul şi sbiere-
Se scie, că în nrma atentatului In adunarea estraordinară de Joi a
săvârşit de anarchistul Luccheni scumpă, care de-altmintrelea ar trebui se­ comitatului Arad a fost o luptă agitată în­ tele Maghiarilor. Sgomotul produs astfel
parată cu totul de politică. Numai dâcă ţinu ca un pătrar de ceas, şi în mijlocul
la Geneva, guvernul italian a luat tre membrii români şi stăpânire în aface­
Maghiarii vor sci, că în inima fie-cărui ofiţer lui fişpanul rândui votarea.
iniţiativa pentru întrunirea unei con- rea plătirei banilor furaţi de cătră Krivdnyi
austriac zace ura înflăcărată, contra lor, — Pentru propunerea fişpanului s’au dat
ferenţe internaţionale în contra anar­ u dela oficiul orfanal.
hiştilor. Acâstă conferenţa, la care numai atunci ei vor da-o mai eftin . Afacerea aruncului de 5°/ pe popor 211 voturi, contra 83 date tâte de Români
0
s’au învoit puterile, a fost conchiă- Gazetele ungurescl varsă foc şi cătran a mai fost pusă odată la ordinea dilei în şi de câţl-va Unguri din Peclca.
asupra lui Lueger pentru vorbele ce le-a Astfel porunca ministrului Perczel a
mată la Roma şi s’a întrunit acolo Congregaţia comitatensă, dâr atunci a câcţut.
alaltă-erî în 24 Noemvre. Ea se ţine cjis despre Unguri în amintita adunare. Ministrul unguresc de interne Perczel a dat învins prin volnicie şi nedreptate. Şi Ro­
în pariatul Corsini şi a fost des­ poruncă, ca votul dat atunci în afacerea mânii vor plăti hoţiile lui Krivany, că
chisă de ministrul de esterne ita­ Iubileul împărătesc. acoperirii pagubelor causate comitatului de bag’ sâmă asta e sârtea lor: să tot plă­
lian Canevaro. Afară de câţi va de­ faimosul hoţ tae-fugă Krivany, „s^ se des- tâscă pentru alţii...
u
legaţi, cari încă nu sosiseră, erau In 2 Decemvre a. c. se vor împlini lege (oldja fel) şi să se aducă altă ho-
de faţa toţi representanţii puterilor 50 de ani, de când Majestatea Sa Francisc tărîre.
europene. Ministrul Canevaro mul­ Iosif I s’a urcat pe tron. Diua acâsta se Spre scopul acesta s’a ţinut adunarea SC1RILE DILEI.
ţumi în numele Regelui Italiei de­ va serba de cătră tâte popârele împărăţiei. estraordinară de Joi. Stăpânirea şi-a adu­ — 14 (26) Noem yre.
legaţilor, că s’au înfăţişat, c|i c0n d> A dat şi ministrul unguresc al învă­ nat pe toţi âmenii săi, căci porunca minis­
că Regele se simte fericit de a vedâ ţământului o poruncă cătră tâte autorită­ trului trebuia dâr să fie împlinită. Faţă cu Adunarea despărţământului I al Aso-
adunaţi pe toţi representanţii state- ţile şcolare, prin care ordonă, ca tinerimea falanga Ungurilor sta armata mai puţin ciaţiunei. Atragem atenţiunea publicului ro­
europene în capitala regatului seu. să serbeze acâsta (fi prin participarea în numărâsă a Românilor, care însă prin cu- mân asupra adunărei generale extra-ordi-
se
Problema guvernelor, c}i el, e fârte corpore la serviciul divin, ce se va face în ragiul şi statornicia ei a stors respectul nare a despărţământului I (Braşov) al Aso-
grea. Faptul, că puterile au conve­ tâte bisericele. Porunca ministrului a dat chiar al contrarului. ciaţiunei, ce se va ţinâ mâne, Duminecă, la
nit îndată cu ţâţele, că trebue se se nou prilej oposiţiunei maghiare de-a în­ Cel dintâiQ a luat cuvântul fişpanul 3 ore ă. a. în sala gimnasiului român din
înţelegă faţă cu periculul, ce ame­ drepta atacuri înverşunate în contra gu­ Fabian, care făcu cunoscută porunca minis­ loc. La ordinea dilei va fi, între altele, şi
ninţă tâtă Europa din partea anar­ vernului, pe care-1 acusă, oă s’a făcut slu­ trului, adecă banii furaţi de Krivany să i plă- alegerea comitetului pe un nou period de
hismului, este un presemn, că con­ goii! austriac şi instrumentul camarillei din tăscă poporul. 3 ani, deâre-ce mandatul comitetului ac­
ferenţa va duce la un bun resultat. Viena, deâre-ce — cjickossuthistii unguri — îndată după fişpan s’a ridicat mem­ tual, ales în Martie a. c., a espirat.
44
Preşedinte al conferenţei a fost ales sărbarea acâsta este numai a „împăratului brul român Dr. Ştefan C. Pop, oare într’o Din Blaşiu ni-se comunioă următârele
44
ministrul de esterne italian Canevaro. âr nu şi a „regelui maghiar. vorbire plină de argumentele cele mai sdro- scirl: d-1 Dr. Isidor Marcu, profesor de
El propuse un regulament, care se Aici aminţim, că autorităţile nâstre bitâre, a arătat, că ceea-ce cere comisiunea teologiă şi prefect de studii în seminariul
primi. Apoi conform regulamentului, bisericesc! au luat deja măsuri pentru ser­ permanentă la porunca ministrului, este un archidiecesan, e numit secretar metropoli­
Canevaro numi doi vice-preşidenţî: barea cjilei jubilare. P. S. Sa Episcopul lucru afară de lege, o despoiare a poporu­ tan, în locul d lui Dr. Bunea, înaintat la
pe ambasadorul austro-ungar br. de Ioan Meţianu dela Arad, a adresat clerului lui. N’are poporul nostru — (fise vorbito­ rangul de canonic. — Se dice, că locul
Pasetti şi pe ambasadorul Belgiei. un circular din care reproducem urmă- rul — şi comitatele locuite de naţionalităţi d lui Dr. Marcu va fi ocupat prin d 1 pro­
Conferenţa şî-a început lucrarea cu ţârele: alt rost, decât să sufere nelegiuirile dom­ topop al Reghinului Petru Uilăcan, âr lo­
stabilirea programului. — Se vorbesce Adânc pătrunse de simţul gratitudi- nesc! şi hoţiile cele mai ticălâse? Acfl la cul noului canonic Dr. V. Szmigelski, fost
mult de aceea, ca conferenţa se de­ nei şi al devotamentului omagial, numă- Arad, mâne la Făgăraş, poimâne nici nu profesor de teologiă, se dice, că va fi ocu­
râsele popâre ale monarohiei ar fi do­
clare orî-ce feliu de'crime anarhiste rit a serba cu deosebită solemnitate şi scii unde se fură sutele de mii. pat prin d-1 vicar al Făgăraşului, Basiliu
de crime comune. Acâsta ar ave ca pietate acâsta (fi memorabilă ; dâr din oausa Cuvintele vorbitorului român au fost Raţiu, care va fi tot-odată şi rector al se-
urmare, că tratatele de estrădare a durerâsei întâmplări şi a doliului general întâmpinate de furtunâsele aplause şi stri­ minariului clerical. Soirile din urmă însă
44
criminalilor, vor putâ fi aplicate în pentru încetarea din viâţă a fericitei Regine gări de „să trăâscâ ale Românilor, fişpa­ sunt pănă acum numai combinaţiunî.
Elisabeta, aflând, că Majestatea Sa însu-şî
tbte privinţele şi asupra crimelor nul suna mereu clopoţelul.
doresce a petrece acea cji mare retras în
anarchiste. tâtă liniştea: urmând şi noi exemplul Maj. Al doilea orator român Dr. 1. Suciu Cercetare disciplinară. Seim, că comi­
Sale, vom serba şi noi acea cji memorabilă, a protestat viguros în potriva siluirii ce se sarul de poliţie din loc, Laurenţiu Maxi-
în tâtă liniştea, dâr cu tâtă pietatea, înăl- face poporului de cătră cei din fruntea co­ milian, precum şi sublocotenentul poliţie­
ţând căldurâse rugăciuni la cerih, pentru mitatului şi a ţării. Plătâscă cei ce au de nesc, Waldemar Wiener, au fost traşi în

maţi nu numai pentru comerciul ro­ ale catastifelor şi ale vecselilor (poliţelor) fraţi este o datorie a fiâ-căruia şi apoi a făcătorului, acestă pravilă comer­
u
mân, ci aveau şi un simţ naţional şi socotela interesurilor ş. a. Acum în­ spune, că a tradus după o carte ger­ cială (care mică la vedere este, dâr
desvoltat şi se interesau de întrega tâia şî dată tălmăcită după cea germani- mană, „sistem austriac cu privire la însă cu învăţături prea mult folosi-
mişcare românescă, atât culturală, căscă de Emanoil Ioan Nichifor. — Şi poliţe şi negoţ , şi crede, că lace ţâre moralului se arată) cu bună bă­
44
cât şi politică. Comerciantul braşo­ dată la tipar cu cheltuiala D. Geortje un şerviciu confraţilor săi. gare de semă! şi vei afla într’ânsa
vean se găsea pe o treptă de cultu­ Nica*), inspectorul şcolei comerciale a După acestă prefaţă în limba multe învăţături şi regule, care pe
ră mai înaltă, decât comerciantul din capelei romănescî din cetatea Braşovului, germană este o precuvântare româ­ toţi de obşte spre cinste-i povăţuesce.
România, şi astfel nu e mirare, că la anii dela Clir. 1837. — Braşov, s’au nescă de doue pagini, apoi o adresă „Căci că nu se cade omului a
iscusinţa comercianţilor braşoveni a tipărit în tipografia lui Johann Gott. cătră cetitori subscrisă de autorul fi îndestulat, ca trăesce în acestă
fost caracterisată în România prin Pe contra pagină este următo Emanoil Ioan Nichifor, scrisă la 1866. lume. Ci trebue a sci cum? şi pen­
espresiunea braşove , care la înce­ rul motto: Sumarul, seu „cuprinderea părţilor tru ce vieţuesce înti’ânsa? Şi de
u
r
put însemna „vorbă multă“, „laudă „Decă veţi iubi unul cu altul, şi de cărţii aceştia se estinde pe 2 foi şi vei afla, cumcă tâtă sîrguinţa ome-
44
mare , er mai pe urmă „minciună . veţi trăi în dragoste frăţescă şi eu vă 1 pagină. In fine urmeză cele 4® nescâ, de care cumva nu va fi în­
44
44
ce
Era şi natural ca iscusinţa cu care voiu iubi pe voi, şi dând duchului meu capitole său părţî“ diferite pe 147 temeiată şi aplicată spre cinste şi
v
îşi lăuda comerciantul braşoven ve va umbri , fiice Mântuitorul nostru pagini octav. Cartea întregă este omenie, este mârtă, atuncea să te
44
marfa, inscusinţa cu care povestea Chr., ăr jos: „Imprimatur loseplius de tipărită cu litere cirile. sîrguescl a-o dobândi prin faptele
u
relaţiunile comerciale etc. se facă Wentzel . In precuvântare se c|i între acelea, care aduc la cinste, şi cari
C0
pe cei mai puţin iscusiţi neîncreză­ Urmâză apoi o prefaţă în limba altele: pot face pe om n e m u r i t o r . „ A c e ­
tori şi în chipul acesta se se nască germană de autorul, în care se spune, „De va căuta cineva la fiesce- iaşi şi autorul le poftesce tuturor a
44
44
espresia „braşâve . că „a lăţi lucrurile folositore între con• care făptură şi cu bună privighero dobândi .
J£ a ochilor o va pătrunde, va afla Interesantă este şi adresa, ce o
* * *) Mai înainte vreme erau comercianţi, âreşce minunat într’ânsa. Inse acea face autorul cetitorilor, de aceea vcm
Cartea despre care e vorba pârtă cari jertfeau din punga lor bani pentru ti­ minune cu atâta va fi mai mare, cu reproduce o parte însemnată din ea:
următârea titulă: AUgemeine Handlungs părirea de cărţi. Astfel s’au tipărit mai cât mai adânc la cele din lăuntrul „Mai tot omul, care vieţuesce în
multe cărţi cu cheltuiala comerciantului
und Wechsel Ordnung seu Pravila co­ Nicolae Nicolau şi cu deosebire a lui Ru- ei va ajunge. lume, vine de multe-orî în întâmplări,
mercială, care cuprinde regulele comerţii dolf Orghidan. „Cetesce dâr, o înţeleptă făptură pentru care este silit a-şî face în-