Page 59 - 1898-11
P. 59
Nr 251.—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8
cercetare disciplinară. în urma celor întâm din Lombardia şi Veneţia institui la finate, între cari: lipsa de mâncare, Aşa stăteau lucrurile în pro
plate în Braşov, când cu demonstraţia un- 1821 o comisie extra-ordinară, care încât a fost însemnat numărul ne vinciile austriace şi papale, dâr nu
11
gurâscă din sâra de 15 Martie a. c. şi a se caute pe implicaţii în acţiunea norociţilor, cari au murit pâte, de mai bine nici în celelalte „ducate
11
atitudinei energice, ce a observat’o poliţia „criminală (de fapt naţională) şi să-i cea mai fiorosă mârte din lume: şi „regate , în cari era împărţită
11
faţă cu demonstranţii. Se anunţă acum, că pedepsâscă, încât se le trecă pe veci de fâme! Italia.
acesta cercetare disciplinară s’a terminat. pofta de-a mai pune în mişcare po * In ducatul Modena, de pildă,
Senatorul magistratual Iosif Litsken, care porul pentru a-şî elupta libertate şi Der influinţa puterii austriace Francisc al IV-lea esecuta ordinele
a fost delegat din partea primarului cu dreptate! se întinse în jos peste peninsulă aşa austriace ca un simplu pandur aus
aducerea în împlinire a cercetării, a adus Acâstă comisie a fost, care cu departe şi ajunse atât de mult de- triac. Vă4ând şi el, că tâtă miş
o sentinţă, prin care d-nii Maximilian şi absolută lipsă de inimă începu pe^ cicjetâre şi temută, încât scaunul carea, ce turbura puternicilor cjilei
Wiener sunt achitaţi. Sentinţa a fost înain rioda martirilor, cea atât de mişcă- papal, care îşi avea încă „princi tichna şi îmbuibarea, vine din ins-
11
tată ministrului de interne. t6re în istoria Italiei din vecul patele sale, administrate în tâtă pirările şi propoveduirile membrilor
nostru. forma de el, ajunse să se plece şi societăţii secrete a Carbonarilor, se
Nouă cancolariă de advocat. D-l Dr. Doi ani de cjile, folosindu-se de el înaintea influeLţei dominaţiunii hotărî să lucreze cu mijldce şi mai
Eugeniu Pătăceanu şi-a deschis în Turda
tâte procedurile iertate şi neiertate, austriace. aspre ca ceilalţi; el aplica faţă de
(piaţa Ludovic Kossuth nr. 1) noua sa
comisia asta lucră, cu zelul pe care Aşa se întâmplă, că după-ce carbonari şi alţi societari secreţi nu
cancelariă de advocat. — Dorim succese
numai duşmanul îl p6te ave în ur cam isprăvi cu flârea provinciilor mai mult temniţa, ci ceva mai sim
noului advocat român!
mărirea pradei, de care are teamă proprii, aruncându-o la întunerec, plu şi mai sigur: îi otrăvea pe toţi,
Otrăvit c’un cârnat. Alaltăerl a mu că se va ridica şi îl va da jos de comisia austriacă, de care vorbim, cari cădeau în prinsorl!
rit în Braşov membrul musieei orâşenescl pe capul seu, — şi servindu-se de se adresă guvernului papal, ca să-i *
Rauschenbach, otrăvindu-se c’un cârnat un spionagiu întins, reuşi se umplă estradea pe toţi supuşii săi, despre
In Neapol Francisc I nu se lăsa
rece, în care se afla venin de cârnat. Ne în aceşti doi ani faimosele, „cas- cEţrî ea, comisia, „a aflat în de mai pe jos. Ajuns la domnire în
11
11
norocitul după 2 dile de chinuri şi-a ter samate dela Spielberg, cu tot ce cursul instrucţiei, că au legături cu 1825 în curând isbucnl o insurecţiune
minat firul vieţii, lăsând în urmă-i o tî- Lombardia şi Veneţia aveau mai carbonarii şi revoluţionarii pe cari
în ţinutul Cilento. Francisc puse
nâră vSduvă, cu care a trăit abia un an instruit, mai generos. ea îi prinsese. Şi guvernul papal îi pîrjol pe t-H ţinutul, îl arse pănă la
de cjile. estradă pe toţi cei ceruţi! Fură
* pământ, âr poporaţiunea o măcelări
aruncaţi în pivniţele dela Spielberg!
FOC. Din Rotbav, comitatul Braşovu fără milă, ca s’o înveţe minte, a
Ca se avem o idee despre jert Chiar în provincia papală se
11
lui, ni-se comunică, că Dumineca trecută, mal lupta s-ntru „libertate ;, âr ca
fele în vieţi şi libertate, ce numai urmă o gână paralelă ca pe între
sera, s’a iscat acolo un foc, care a prefă petele a t conducători ale mişcării,
acâstă parte a întinsei patrii italice cere cu cea austriacă. Papa Leo XII
cut în cenuşă trei şuri încărcate cu nutreţ. a fraţilor Capozzoli, fură purtate
a adus pe altarul naţiunii în aceste publică, la presiunea austriacă mai
Şurile erau proprietatea a trei locuitori saşi. prin satele ţinutului, expuse în co
cjile, e destul se amintim, că, de ales, o bulă de proscripţiune nu nu
Călindarul Plugarului va apărâ (filele pildă, renumitul poet Silvio Pelico, mai contra celor vinovaţi pentru livii, la vedere obştâscă! Mai vârtos
acestea, având un cuprins bogat şi bine se găsea şi el între osendiţii la în- mişcarea de libertate, ci şi contra însă le arătau — rudelor celor ne
ales. Preţul lui va fi tot numai 25 cr., ca chisâre pe cel puţin 10 ani, în acele tuturor celor ce i-ar sprijini pe aceş norociţi. *
şi pănă acum. Cei ce doresc, îl vor pute beciuri şi acolo a scris apoi el opul tia! Un cardinal, Rivarola, fu tri
u
căpăta dela tipografia „A. Mureşianu“ în „Mei prigioni , în care aflăm o des- mis în Legaţiunî cu puteil neţer- Şi stările acestea, cari într’ade-
Braşov, trimiţând, împreună cu preţul, şi scriere neperitâre a torturătârelor în murite, căci acolo liberalii erau mai văr dau timpului, în care au dom
costul portului postai. chisori, cu cari guvernul streinului neliniştiţi. Şi urmarea misiunii fu nit, pecetea de perioda martirilor, a
credea,' că are se sufoce în popor că peste cinci sute de persâne: no martirilor liberării şi unităţii popo
Băile de abur şi vană ale Eforiei şco rului italian cel rupt în multe bu
orî-ce mişcare şi avânt pentru ne bili, prinţi, militari, doctori, âmenî
lare din loo, din causa ourăţirei cazanului, căţi sub multe domnii, — durâză
atârnare. Dâr cum a reuşit, vedem: de litere, fură condamnaţi numai
vor fi închise începând de Luni, 28 Noem- dela 1821 pănă la 1831, aprâpe ne
după vre-o 40—50 de ani, patria, ai pentru intenţiile ce li se atribuiau! Şi
vre n., pănă MercurI, eventual chiar şi întrerupt şi neschimbat tot aşa.
cărei fii au sciut suferi şi jertfi ca nici măcar drept de apel contra con
Joi, 1 Decemvre n.
rari alte popâre.. a ajuns neatârnă- damnărilor nu li-se da.
Concert. Musica orăşenâscă va con târe, liberă desăvârşit, âr streinul Stările acestea produseră o în Teatru român de diletanţi.
certa mâne, Duminecă sâra, în sala cea alungat dintr’ensa! verşunare atât de mare în contra
u
mare a otelului „Orient . Pentru prima- In şirul celor prigoniţi pentru Papei, încât se făcură repeţite aten Braşov, 25 Noemvre c.
oră se va cânta potpuriul de Zieherer: mişcarea dela 1821 era între alţii şi tate asupra vieţii lui, de cari scăpă Ou plăcere iau condeiul spre a Vă
w
11
„Geisteserscheinung şi „Fantasie română un Ziarist. Ccnfalonieri, care pentru numai fugind din ţâră. raporta pe scurt despre serata teatrală de
de Schaefer-Krones. Programul constă din agitaţia naţională, ce a purtat'o cu In locul său se institui o co Joi sâra, ce s’a dat la iniţiativa mai mul
10 puncte. peana, a fost osândit nu mai puţin, misie guvernantă, care procedă şi tora din societatea română braşovână în
decât la mortel Forul suprem jude mai neîndurat: Intr’o singură cji din cunoscutul scop de-a spori bibliotecele po
Două calfe de prăvăliă, tineri români,
cari amândoi vorbesc limba română, ger cătoresc însă i-a schimbat pedâpsa ordinul acestei comisii fură spencţu- porale române menite, a deştepta gustul de
mană şi maghiară, doresc să afle aplicaţiă: la: închisâre pe vieţă în beciurile dela raţî şâpte bărbaţi, arătaţi ca „com cetire, a instrui şi lumina pe ţăranii noştri
unul la manufactură, âr altul la băcăniă. Spielberg! plici ai mişcării liberale, şi tru prin cărţi bune şi folositâre.
11
A-se adresa la administraţia farului nostru. Osândirile celorlalţi mulţi pro purile lor fură lăsate tâtă (fi î Face onâre Românilor braşoveni, că
ua
n
fesori, preoţi, militari, şi tot ce avea furci, în loc public, pentru a răs s’au grăbit cu toţii să ia parte la acestă
Pagini alese. ţâra inteligent şi nobil în întrepu- pândi, prin vedenia lor fiorâsă, târnă serată, sprijinind nobilul scop cultural. Era
nerea pentru drepturile poporului, — şi supunere în poporul turburat!
impunătâre privelisc.ea, ce ni-o oferea sala
variau între 10—20 de ani. Sub 10 Şub pontificele următor, Piu spaţi6să a teatrului de aici, fiind înţesată
Luptele Italienilor pentru libertate.
ani nici nu se dădea pedâpsă! Şi VIII, pe la anii 1830, urmărirea so de public român din loc şi jur, represen-
III.
âmenii se supuneau cu un curagiu cietăţilor secrete ajunse aşa departe, tând tâte păturile societăţii nostre şi aş
Potrivit hotărîrilor luate la Ve- şi o lăpădare de sine, cum rar s’a că un decret, al lui prevedea închi teptând cu nerăbdare începerea represen-
rona, de-a felosl (după sufocarea mai vecjut! sâre pe viaţă şi pentru acela care taţiei.
mişcării revoluţionare dela 1820—21) Şi la ce temniţă îi judecau? La ar fi bănuit numai, că ar avâ scire Pe la 7 / , după terminarea unei fru-
3
4
tâte mijlâcele „trebuinciâse“ pentru astfel de temniţî, unde după cum despre esistenţa unei societăţi se mose uverturi de Oaudela cu motive ro-
11
stîrpirea rădecinelor „revoluţionare spune Silvio Pelico, deţinuţii erau crete şi nu arată autorităţilor. mânescl, esecutată de musica orăşenâscă,
şi carbonare, — guvernul austriac chinuiţi în chipurile cele mai ra- \ cortina se ridică şi se începe comedia
( - *
semnări în hârtiile sale, ca se se câştig, pagubă şi învăluială va afla mosă învăţătură litesară şi idee co nu repeteluiescă un cuvânt de multe-
pâtă feri de pagube şi de încurcă în negoţiaţia sa. Şi măcar că cuviinţa mercială şi a ţinâ cum se cuvine atât orî, ca să nu aducă desgustaţie*... „şi
turi. Par om va fi acela, care vie- îndatorâză pe fiesce-care om, care neguţătoria, cum şi catastifele sale. de se va întâmpla a veni cu cineva
ţuesce, se nu aiba a da şi a lua. Şi face cât de mică daraveră cu al Şi al 2-lea pentru tot felul de măr în vre o prigonire (neînţelegere) pentru
pentru acele daturi şi luaturi, socoteli tul: fiă acela boer, ori profesionist furi şi producturî, cum şi pentru mo vr’un articol de marfă, nu se cade ca
şi însemnări curate se cuvine a face (adecă om de meşteşug) sâu şi mă nede, ce se află în cursul acelui oraş îndată cu vorbe înfruntătăre şi aspre
ca se nu vie în învăluiri şi în pa celar, sâu diplomatic, ca se trăâscă şi prin alte învecinate provenţii sciinţă a-şî arăta neplăcerea sa, ci prin cu
gube. cu bună rânduelă în tâtă lucrarea sa. să aibă. Al 8-lea stare bună (capital) vinte domole .
u
„Inse dintre toţi vieţuitorii, ne- Dâr mai cu sâmă obligăluesce pe cei şi caracter cinstit şi al 4-lea relaţii Mai încolo se vorbesce despre
goţianul este obligăluit a ţinea socoteli ce fac neguţătorie, ca se aibă învă prietinescl şi credet la alte case ne- calculaţiunea mărfurilor, unde sa
curate pentru daturi şi luaturi, ce i ţătură bună atât scolastică cât şi co guţătorescî, cu care să pâtă mai spune, că lâogă cumpărătura mărfu
vin în lucrarea neguţătoriei sale, şi mercială şi să fiă politicios şi cinsteş, cu înlesnire a-şî săvârşi speculaţiile rilor (preţul) cea din primo loco (lo
chiar aşa se se ţie acelea, ca nu nu cătră cei mici şi cătră cei mari şi neguţătoriei sale, că într’alt chip nu cul de provenienţă) să se adauge: vama
mai singur lui, ci şi fieşte căruia om se ţie dreptate şi bună regulă în prea va avâ negoţiaţia sa înlesnire. împărătâscă, cărăuşia, şi scăcjemân-
în t6tă vremea spre înţelegere şi tâtă daravera sa, cum şi socoteli „Şi mai vârtos acei ce se ne tul mărfii, cheltuelile şi provisionul
desluşire se slujâscă, ca se pâtă a-se curate cu fiieşte-cine, dâcă doresce gustoresc cu mărfuri, seu cu pro- comisionarilor, plata încărcatului şi a
feri de greşeli şi de pagube, ce i-se a avâ mulţi prietini cumpărători şi ven- ducturî de prin alte provinţii şi descărcatului, ce se dă la hamali şi
pot întâmpla în daravera sa, seu de cţetorî şi se-i fie negoţiaţia cu folos.. oraşe, se nu fiă grei şi zâbavnicî la scris, năemul (chiria,) magazinului . Apoi
11
’i s’au şi întâmplat vr’o gieşală se „Şi pentru-că comerţia (comer- nici să nu lase pe altă vreme, ce continuă: „Er cui va fi acâstă cal-
o pâtă în grabă a-o descoperi. ciul) au fost şi este cea mai înfiinţată s’ar cădea a face în <fi aceea, că culaţie nebăgată în sâmă, şi o va
ua
„Acel fel de lucruri numai prin industrie omenâscă, prin care tâte o cţi ce trece nu se mai ivesce, şi pe cea trece cu vederea, şi va vinde prin pă
u
ţinerea cea regulată a catastifelor se părţile lumescî în lrumosă înflorire, de mâne mulţi o pândesc şi o aşteptă . rere numai, acela mai de multe ori
pot cunâsce dâcă şi acelea nu prost cinste şi bogăţie au ajuns, pentru Se vorbesce mai departe despre va osteni în zadar.
(simple), ci după regula dopiei scripturi aceea dâr se cuvine, ca cel ce vrâ corespondenţa comercială cjicându-se Trecând apoi la instrucţia tine-
(contabilitate duplă) vor fi ţinute, a păşi în rangul neguţătoriei se se „că scrisorile să fiă cu cuviinciose rimei, (fice: „Fericit tinăr va fi acela
er altmintrelea urmând în loc de silâscă a-şî câştiga şi a avea 1, fru- vorbe şi lesne de înţeles (limpede) şi să care, când încă slobod şi neîncurcat
