Page 6 - 1898-11
P. 6

gpsjma 6.                                                                      GAZETA TRANSILVANIEI                                                          Nr. 239—1898.


                                                           când  şi  când  înţepând,  atunci  e  reumatism,   înainte  de  a  muri,  el  aduna  în  jurul     Cursul pieţei Braşov.
                 MULTE ŞI DE TOTE.                         care  a  provenit  din  răcelă  seu  din  curent.  său  pe  intimi,  declara  că  profetul  îl  chiamă
                                                                                                                                                                  Din 12 Noemvre 1898.
                                                           Aci  ajută  numai  băi  de  abur,  ca  să  asude  şi  proclama  de  succesor  pe  locotenentul
                                                                                                                                                       Bancnota rom. Cump.     9.51 Vând.     9.53
                                                           capul,  care  trebue  şi  să  se  ţină  tot-deuna  său Abdullahi.
                          O  mică greşală.                                                                                                            Argint român. Oump.      9.45 Vând.    9.47
                                                           cald.                                                                                      Napoleond’orl. Oump.     9.52 Vând.    9.55
                   Sunt  câte-va  luni  de  când  un  inginer                   *                         Oălenciar-u.1 septemânel.                                                          5.66
             din  Paris  se  afla  într’o  cafenea  cu  soţia  sa                                                                                     Galbeni        Cump.     5.63 Vând.
                                                                         Cei doi Mahdi.                                                                Ruble RusescI Oump.      127 Vând.      128
             tînără  şi  frumosă.  Inginerul  o  lăsa  puţin                                            NOVEMBRE. are 30 cjile. BRUMAR.
                                                                Totă  lumea  a  aucjit  dilele  astea  de                                             yţărcl germane Oump.    58.50 Vând.    —.—
             singură,  un  ospe  însă,  care  se  afla  de  ase­
                                                           luarea  Omdurmanului  de  cătră  Englezi  şi                                               Lire turoescl Oump.     10.70 Vend.       —.—
             menea  în  cafenea,  se  folosi  de  ocasiune  şi                                          pilele   Căleml. Iul. r.    Călend. Gregor.
                                                           de  sfărîmarea  domniei  Mahdiului.  Credem                                                Scris. fono. Albina 5%  101.— Vând. 102
             merse  la  masa  frumosei  dame,  pentru  ca
                                                           dâr  interesant  şi  de  actualitate  a  da  ceti­  Dum. 1 Oosma şi Damian 13 Stanislau
             .să  se  distragă  câte-va  minute.  Dama,  sim-                                            Loni   2 Mart. Anchidim   14 Iosafat
                                                           torilor  câteva  date  biografice  şi  caracteris­                                                Bursa de mărfuri din Budapesta.
             ţindu-se  ofensată  de  purtarea  ospelui  necu­                                            M »rţ) 3 S. m. Acepsima   15 Leopold
                                                           tice  asupra  Mahdiului  actual  Abdullalii  şi                                                         din 9 Noemvre n. 1898
             noscut,  a  părăsit  localul  şi  şi-a  căutat  băr­                                        Mer.   4 C. păr. loaniţiu  16 Edmund
                                                           a predecesorului lui Ahmed-Mohamed.
             batul,  pentru  ca  să-i  vorbescă  de  cele  în­                                           Joi    5 S. Galeon        17 Gregoriu                                         Preţul per
                                                                Primul  Mahdi  s’a  născut  în  apropierea  Vin.  6 S. Pavel archan.  18 Eugeuiu                                1  1   100 chilogx.
             tâmplate.  Inginerul  se  întorse  îndărăt  cu                                                                                                  S S m 1. n ţ e
                                                           Dongolei,  pe  hotarul  marelui  deşert  al  Li­  Sânrj. 7 33 m. d. Melitina 19 Elisabeta                            =3 ”
             soţia  sa  în  cafenea.  Vinovatul  însă  tocmai                                                                                                                   5 l   dela | pănă
                                                           biei.  Părinţii  lui,  nisce  luntraşi  săraci,  pre­
             cu  câte-va  minute  mai  ’nainte  se  duse  de                                                                                            Grâu Bănăţenesc          80   10.50  10.55
                                                           tindeau,  că  se  cobor  din  profet.  Copilul   Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
             acolo.  Dela  chelner  inginerul  se  informa,                                                                                             Grâu dela Tisa           80   10:70  10 75
                                                           Ahmed-Mohamed  crescu  în  umilinţă  şi  în                                                  Grâu de Pesta            80   1065  10.70
             că  respectivul'  „curtesan“  e  un  tipograf,                                                          Din 11 Octomvre 1898               Grâu de Alba.regala      80   10:70  10.75
                                                           sărăcie.  La  vârsta  de  10  ani,  tatăl  său  porni                                                                      --.---
             care  locuesce  în  apropiere.  Numai  decât  se                                                                                           Grâu de Bâcska           80          —.--
                                                           cu  el  la  Kartum,  dâr  muri  pe  drum.  Băia­  Măsura                          Valuta     Grâu ung. de  nord       80   — .-  --. -
             duse  în  tipografiă,  pentru  a  cere  satisfacţie.                                                                                       Grâu românesc            80   —.—
                                                           tul  urmă  dramul  singur  şi  nisce  suflete  ca­  sâu       C  a  l i t a  t e a  .  austr.
             Din  întâmplare  însă  nu-1  afla  acolo  şi-i                                              greutatea                                                              j3 ^3   Preţul per
                                                           ritabile  îl  luară  cu  ele  la  Berber.  Aci,  se-                              fi. | cr.                          «J O
             dădu  unuia  din  tipografi  o  carte  de  visită,                                                                                         Şomlnţa roohl           fi W   100 chilpr.
                                                           riositatea  pi’ecoce  a  caracterului  lui,  silinţa                                           ori noui
             ca  să  o  predea  şefului  său,  dicându-i,  că                                            1H. L.     Grâul oe) mai frumos     8                                  i s   dela  pană
                                                                                                                                                                                O a
                                                           lui  în  cetirea  cărţilor  sfinte,  înţelepciunea
             cl  scie  bine  de  ce  se  tratâză.  6ra  hotărîtă                                                    Grâu tnijlooiu . .        7  8)
                                                           puterei  sale,  îl  distinseră  în  curând.  Tre­
             sosi  şi  soţul  ofensat  aştepta  cu  nerăbdare,                                               >1     Grâu mai slab . .        7   50     Săcară                 70-72  8.10   815
                                                           cură  ani.  Pe  atunci  înflorea  în  Sudanul                                                Or*          nutreţ    60-62   6.20  6.50
             dâr  spre  mirarea  lui,  în  loc  să  capete  sa­                                                     Grâu mestecat . .        4   80     Ori          de vinars  62.64  6 80  7.60
                                                           negru  o  sectă  musulmană  fanatică  numită             Săcarâ frumâsă . .       5   40
             tisfacţie  căpăta  un  pachet  cu  cărţi  de  vi­                                                                                          Ori          de bere    64.66  7 80  8.70
                                                           Faricha,  al  cărei  şef  Mohameă  şerif  se  pre­  1)   Săcară mijlooiă . .      4   90     Ovăs                    39.41  5.75  6.10
             sită şi' o Notă.                                                                                                                3   60     Cucurua      bănăţ.      75     .---  .--- ‘
                                                           tindea  şi  el  coborîtor  din  profetul  Islamu­        Orz frumos . .
                   Tipograful  înţelesese,  că  d-1  inginer   lui.  Tinărul  Ahmed-Mohamed  se  înrola  în   V     Orz mijlociu . . .       3   40     Cucuruis     alţii soiu  73     .--   .---
                                                                                                                                                                                 —
                                                                                                                                                                                              .--- ‘
                                                                                                                                                        Cucurus
                                                                                                                                                                                        .---
             voesce  să  comande  100  cărţi  de  visită.  Nu­  acestă  sectă  şi  se  distinse  prin  fanatismul   11  Ovăs frumos . . .    2   —      Hirişcă          n       —    ---.---  ---.---
                                                                                                                                                                         n
                                                                                                                                              1
                                                                                                                    Ovăs mijlociu . .
             mai  mai  târcliu  lucrul  a  putut  ajunge  la   propagandei sale.                             î)     Ououruz .  .  .  .       3   80                                       Cursul
                                                                                                                                                 30
                                                                                                             ))
             adevărata  lumină,  când  apoi  tipograful  îşi                                                        Mălaiu.........................  3  40  Producte div.  B  o  l u  l
                                                                In  curând  însă  isbucni  un  conflict  în­                                                                             dela pănă
             ceru  dela  damă  ertare,  er  d-1  inginer  tre­                                                      Mazăre.........................  6  50
                                                           tre  şeful  sectei  şi  ambiţiosul  discipol.  Mo-                                                          Luţernă ungur,     50- 60.-
             bui  să  plătescă  cele  100  de  cărţi  de  visită.                                           }>      Linte ...........................  10  —  Sem. de trif.
                                                           hamed-Ahmed  se  retrase  într’o  insulă  a              Fasole..........................  4  20            transilvană
                                  *                                                                          JJ                                                        bânăţână
                                                          Nilului,  Alba,  unde  o  grotă  îi  servi  de  adă­                               7   50
                                                                                                             11     Sămânţă de in .                                    roşiâ            45— 47*—
                        Despre durerea de cap              post.  Legende  nu  întârdiară  a-se  răspândi    n      Sămânţă de oânepă        4   —         Oleude rap.   rafinat duplu
                  Pănă  acum  nu  s’a  putut  afla  nici  un  despre  sfinţenia  lui.  Se  dicea,  că  îngerii      Cartofi .     .     .    1   —        Olan de in   dela Pesta        67.-67,*60
                                                                                                                                                          Uns. de porc
                                                                                                                        a
                                                                                                                    Măz riohe .     .       —    —
             mijloc  în  contra  durerii  de  cap,  de-ore-ce  Domnului  sunt  cu  densul;  pretutindeni,                                                              dela ţâră
                                                                                                          1 kilă    Carne de vită .     .     .  —  48    Slănină      avântată         49— 41150
             şi  căuşele  cari  produc  acesta  durere  încă  mulţimea  asculta  cu  evlavie  cuvântul  lui         Carne de porc . . .     —                          afumată           66— 57.—
                                                                                                            11                                   58
             sunt  forte  deosebite.  Unui  medic  dela  clinica  elocvent  şi  fanatic.  Nenorociţii  sudanezi,    Carne de beib tce . .   —    32       Său                            7 60 8.’—
             din  Londra  i-a  succes  a  specifica  durerile  naivi,  credură  .bucuroşi  în  regnul  de  justiţie   100 kil.  Său de vită prdspăt  20  -- ‘  Prune   din Bosnia în buţl  7.26  7.76
                                                                                                                                                                       din Serbia în saci
                                                                                                                                                          _. n
             de  cap  şi  anume  el  dice:  decă  cineva  simte  pe  care  noul  derviş  scia  să  li-1  descrie  în   11  Său de vită topit  32  — 1     Lictar       slavon nou       14.60  15 -
                                                                                                                                                                       bănăţenesc       12 60 13'25
             o  apăsare  (greutate)  de-asupra  pleopelor  şi  colori  strălucitore....  In  curând  Ahmed-                                               Nuci         din Ungaria
             afară  de  acesta  mai  are  şi  ameţeli  şi  lipsă  Mohamed  deveni  obiectul  unei  apoteose  mă­  Cursul la bursa din Wiena.              Gogoşi       unguresci
                                                                                                                                                                       serbescl
             de  apetit,  atunci  causa  e,  că  stomacul  e  reţe.  Tote  triburile  se  ridicară  grămadă  şi    Din 11 Noemvre 1898.                   Miere  t!    brută
             deranjat  şi  cea  mai  bună  cură  e  să  rabde  se adunară în jurul stâgului lui negru. Exal­  Renta ung. de aur 4%............................119.60   galbină strecurată
             puţină  fome.  Decă  durerea  peste  frunte  e  taţi,  femei,  copiii,  nebuni  vădură  pe  frun­  Renta  de  corâne  ung.  4%.  .  .  .  97.80   Ceară   de Rosenau
                                                                                                                                                          Spirt
                                                                                                                                                                       brut
             forte  grea  şi  pare,  că  vre  să-l  scuture  fri­  tea  lui  semnele  neşterse  ale  misiunei  lui   Impr.  căii.  fer.  ung.  în  aur  4y °/   .  119.80   Drojdiuţ6 do spirt
                                                                                                                                       2  0
                                                                                                                                   1 t
             gurile,  atunci  e  ceva  bolă  în  organism  şi  divine.  Şi  atâta  de  mare  şi  de  neaşteptată  ]mpr. căii fer. ung. in argint 4 / ’/ .   99.85
                                                                                                                                     2  0
             mai  bine  e  să  se  câră  sfatul  medicului.  Du-  fu  gloria  lui,  încât  şi  el  începu  să  crâdă  în  Oblig.  căii.  fer.  ung.  de  ost.  I.  emis.  120.—   C  u r s u l   i o s u r i l o r   p r i v a t e
             i’erea  de  cap  fără  friguri  şi  ameţelă,  în­  misiunea  sa.  Din  copilul  serios  şi  evlavios  Bonuri  rurale  ungare  4°/   . 0  .  .  .    95.75   din 9 Noemvre 1898.
             semnă,  că  ceva  în  jurul  splinei  nu  e  în  or­  de  altă-dată  se  păscu  un  profet  sălbatic,  Bonuri rurale croate-slavone .   .  .  —.—                            vinde.
                                                                                                                                                       Basilica . . .                6 70    7-- -
             dine.  Dâcă  cineva  se  vaetă  de  dureri  în  violent şi sângeros... .                   Impr. ung. cu premii...............................161.25  Credit .  .  .  .  2  0  0     5  0  201.'0
             partea  dindărăt  a  capului,  atunci  e  semn,    Mai  târcliu  însă  el  vru  să  se  folosâscă  LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.25  Clary 40 fi. m, c.   61 —    62. -
                                                                                                                                                       Navig. po Dunăre            170 —   180.—
             că  o  să  i-se  împetrescă  splina  şi  cura  cea  de  gloria  şi  de  puterea  sa  nesperată.  îşi  Renta de  argint austr..........................101.—  Insbruck. .  .  .  .  3  0  -  30.25
             mai  bună  e  să  facă  dese  preumblări.  O  du­  făcu  un  harem  de  400  femei;  în  fiă-care  Renta de  hârtie austr..........................100.80  Krakau .  .  .  .  27.50  28.-
                                                                                                                                                       Laibach .  .  .  .           2  3  . 2    4  ~ .
             rere,  îiiţepătore  în  amândouă  tâmplele  în­  razzia  (expediţie  de  jaf)  el  îşi  păstra  cele  Renta de  aur austr.............................. 119.70  Buda .  .  .  .  62.75  63 75
             semnă  lipsă  de  sânge,  er  o  durere  mare  de  mai  frumose  fete  pe  cari  le  răpea  părinţi­  LosurI din 1860...................................... 140.25  Palffy .  .  .  .  6  2     8 63.85  5
                                                                                                                                                       Crucea roşie austr.          18 70  19.70
             cap  la  o  parte  e  semnul  unei  nervosităţi  lor  sâu  şefilor....  Şi  în  intimitatea  hare­  Acţii  de-ale  Băncei  austro-ungară  .  914.—   dto ung. .        10 35  10.85
            în  gradul  sujsrem  şi  se  pote  cura  numai  mului se dădea celor mai abominabile orgii...  Aoţii  de-ale  Băncei  ung.  de  credit.  883.50   dto ital.             --.---  ---.--- '
                                                                                                                                                       Rudolf .  .  .  .            2150   25.bO
             având  linişte  deplină  în  întunerec.  Decă     Mahdiul  era  un  bărbat  frumos,  care  A.cţii de-ale Băncei austr. de credit. 353.75  Salm .  .  .   .             82.60  83.50
             pe  cineva  îl  dore  de-asupra  capului,  aşa  ca  realisa  tipul  arab  în  totă  perfecţia.  Dâr  Nepoleondorl............................................... 9.55  Salsburg .  .  .  .  26.  —  29.—
                                                                                                                                                       St. Genois                   80 20   81. -
                                                                                                                                                1
             şi  când  l’ar  apăsa  o  greutate  (un  pond)  pe  mai  târdiu  viâţa  leneşă  îl  îngrăşâ  şi-l  des­  Mărci imperiale germane .  .  .  .   58.92 /  Stanislau .  .  .  .    55—
                                                                                                                                                  2                                 51.—
                                                                                                                                                                 u
             cap,  este  causa  unei  forţări  spirituale.^  Cu-  figura.  El  muri  în  plină  glorie,  în  capitala  London vista............................................120.60  Trieitine 4Va /n 100 m. c.  165.—  — .--
                                                                                                                                                          dto 4°/o 50               73 —
            rarea  mai  bună  e,  cruţare,  aer  curat  şi  Omdurman,  în  anul  1885,  cinci  luni  după  Paris vista............................................. 47.57 Y                ---- ;
                                                                                                                                                  2    Waldstein                    60—
            mâncări nutritore.                            căderea  Khartumului  şi  mortea  nenorocită  Rente  de  corone  austr.  4°/   .  .  .  101.35   dto de 10 franci         ____   —. 1
                                                                                                                                    0                  Banca h. ung. 4%            122.40  123 40 /;
                  Decă  însă  durerea  de  cap  vine  numai a lui G-ordon.                              Note italiene..............................................43.80                        £
                      Doine poporale.                                Pe uliţă i tot povoi,                         Dusus’o bădiţa dus,                          Io tot cjic că nu mi rău
                                                                     Dâr până vii şi la mine                      Pe valea Bistriţii ’n sus                     Lacrimele curg părău,
                        Cine iubesce şi tace                         Te apucă cliua bine.                         Nu s’o dus să nu mai vie,                     Der de lacrimi nu bag sâmă .
                       Dăi Domne bine şi pace,                                                                    Că s’o dus să ’nveţe-a scrie,                 Că le şterg cu ast năframă*   ?
                        Cine iubesce şi spune                        Săraci mândruţele mele                       Dec’a scrie ş’a ’nvăţa                        Făr’ mi-i milă de obraz,.  :
                       Scote-l Domne la minune.                      De când Je-am lăsat pe ele                   A veui şi m’a lua,                            Oâ rămâne fript şi ars.
                                                                     De-ar avâ modru şi cum                       Că plao şi la maică-sa.
                       Măi bădiţă bădişor                            M’ar opri şi de pe dram,
                       De trei ani duc al tău dor,                   De-ar avâ modru şi cale                      De când badea m’o urît,                       Mult mă mir bade de tine,
                       Dâ-ml guriţă şi mă cere                       M’ar opri de pe cărare.                      Nici odată n’am prândit,                      Ce pământ bade te ţine
                       Las’o dracului avere,                         Dâr drumu-i împărătesc                       Făr’ la dânsu am gândit,                      De nu vii sâra la mine.
                                                                                                                                                                — Ţine-mă pământ ou ârb&
                       Dâcă mă iai din plăcere.                      Io de grea dare-1 plătesc,                   De când badea m’o lăsat
                                                                                                                                                                Nu pot veni fără trâbă,
                                                                     Şi drumu-i a satului                         Nici odată n’am cinat
                       Spune-mi, spune, dorule                                                                                                                  Ţine-mă pământ pământ
                                                                     Dau dare ’mpăratului.                        Făr’ am plâns ş’am suspinat.
                       Unde şecjl cu nopţile                                                                                                                    Nu pot veni fără rând.
                       Şi-mî vii dimineţile                          Cât îi lumea şi ţâra                         Bădiţa din doi bădiţi
                                                                                                                                                                Deoât maioă mă-ai făcut
                       Dâcă sera ai veni                             Nu-i cu gânduri ca tata                      Din doi unu nu veniţi,
                                                                                                                                                                Mai bine m’ai fi perdut
                       Câte una ţi-aşT hori                          Nici cu jele ca maica                        Ş’amândoi aţi sciut carte
                                                                                                                                                                In părău cu petricele
                       Si bine m’aşî hodini.                         Şi cu dor ca soruţa.                         Nici de unu n’avui parte
                                                                                                                                                                Apă rece să mă spele
                                                                                                                  Fără de străinătate.
                       Milă mi-i de tine bade,                       Doru şi urîtu meu,                                                                         Mol negru să mă molâscă
                       Că ţl-’i drăguţa departe                      Cum l’aşl bea la făgădău                     Mult mă ’ntrâbă măicuţa                       Mândrele să mă găsâscă.
                       Pănă mergi sâra la ea                         Dâr cu dor şi cu urît,                       Bine-mi, ca la densa,                                 Culese de Teodor Oltean.
                       Te apucă vremea grea,                         Nici poţi bea, nice mânca                    Şi io tot cjic că-mi bine
                       Pe când vii bade ’napoi                       Făr’ plânge şi suspina.                      Inimiora plânge ’n mine.
            Nu  numai  la  noi  Apa amară „Franz losef                                     ci şi în comerciul universal cuprinde un loc însemnat. Ca cumpărare să se câră espres apa amară Franz losef,.
            se întrebuinţeză                                                                y deore-ce ape cu mult mai inferiăre, viu în comerciîi cu aceeaşi etichetă, aşa încât uşor se pote omul înşela.-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11