Page 60 - 1898-11

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI Hr. 251—1898.

„Musme", de Friderio Wallis, tradusă de git anume visita în Braşov, oraşul său na­ Acelaşi lucru, ca şi pe terenul se curmă tdte şi după mdrte nu-i
Elena Mureşianu. tal, numai ca se-şl potă. da concursul la economic, îl vedem Zilu* P tâte nimic".
e
0
Acostă fină comediă ne înfăţişâză. pe acâsta representaţiune. celelalte terene; pretutindenea ino Aceste învăţături, străine chiar
o tînără şi bogată văduvă, pe care a pe- D-l Timoteiu Bopovicî în rolul boeru vaţii, în tote schimbări, strămutări. prin firea lor pentru a înblâncji şi
ţit’o un conte printr’un amic al său fără lui avu cel mai mare şi greu rol. Ou tote Lumea înaintâză mereu şi nimenea a ţinâ în frâu elementele centrifu­
s’o cunoscă, numai pentru-că scia că este astea a sciut prin jocul său comic, viu şi nu pâte privi indiferent la acâstă gale, de cari se află şi în sînul ce­
avută. Din întâmplare însă tînăra damă îl interpretaţia escelentâ să susţină aprope înaintare, fără a fi silit se recunoscă lui de pace mai iubitor popor, în­
veduse încă de pe când era în pension şi continuu ilaritate în public. că decă o face, acesta o face întâiu cetul cu încetul, rji după Zi stre-
se
nutrea mari simpatii pentru el. Contele o D-na Maria Bopovicî (d-na Iiiescu) era în paguba propriă. curară în mijlocul poporului, dos*
întelnesce de prima-oră într’un bazar de de tot bine mai cu sâmă în ultima scenă Inse, ca se potă ţinâ paşi po­ pindu-1 şi pregatindu-1 pentru catas­
binefacere, unde vindea în favorul săraci­ unde, pentru ca să scape din îucuroătură porul nostru cu lumea, ce merge trofa, ce neapărat trebuia să ur­
lor şi se amoreseză de ea fără să aibă ideă, îi păcălesce pe toţi spunându-le, că le-a înainte, trebue să-i facem accesibilă meze. Astfel, când aceste învăţături
că e văduva peţită de el. Prevestită de veni­ jucat o farsă, spre a-i vindeca de gelo- calea, să-i oblim potecile, să-l lumi­ ajunseră la stratele cele mai de jos,
rea lui, ea îi tăinuesce cine e şi profită de siile lor. D-l Dr. Alexandru Strâvoiu (Iiiescu), năm, — cu un cuvânt: se-i dăm cres­ la acel amărît muncitor, care lucra
ocasiune pentru a vedâ ce crede el despre cunoscut în societatea braşovână ca fârte cere, învăţătură. c]iua şi ndptea ca să aibă belşugul
viitorea sa mirâsă. Contele îi spune, că e talentat în a juca teatru, a corăspuns deplin Aci însă ni-se impune întreba­ miserabil de-a vărsa lacrimi amare
mire, dâr nu-şl cunosee încă mirâsa, crede aşteptărilor publicului, ba le-a şi întrecut. rea : ce învăţătură, ce crescere se dăm pe o bucata de pâne nâgră, singură
însă, că e urîtă, bătrână şi prostă, der are D-ra Elisa I/asievicî ne-a presintat o noi poporului? întrebarea acesta este mângâiere având credinţa în Dum­
parale, e „gâscă cu pene de aur". F6rte adorabilă Marioră, jucând cu mult cu- pe cât de uşdră, pe atât de însem­ nezeu şi în răsplătirea drepţilor, ce-1
surprinsă de ce a audit, ea îşi răsbună ragiu. Dnu-1 profesor Ciorogar, ca tînărul nată şi ca se putem răspunde la ea aştâptă după mdrte — văcjâadu-3e
asupră-i, făcând să-i cadă în mână o cartă amoresat, a fost la loc, a vorbit clar şi cu mai cu tameiu, se ne închipuim, că acuma despoiat şi de aceste ultime
de visită a ei. Perplesitatea contelui, când o voce puternică. cuntem cu un vec îndărăt şi să ne clenodii: ce a făcut; ce a putut şi
descopere cui i-a vorbit despre miresa sa, Publicul a mulţumit bravilor diletanţi uităm puţin cătiă apusul Europei. a trebuit se facă?
este fârte mare şi se preface chiar în în­ prin aplause repeţite, furtunose. Am aucjit Ce vedem? — Văd ţarine distruse,
— Şi-a pus palma pe frunte şi
grijire şi gelosiă, când văduva continuă al pe mulţi dicând, că de mult nu s’a dat sate în flăcări, oraşe în ruine, bise­
tachina, vorbindu-i de diferite pasiuni pe- aici o representaţiă atât de reuşită de dile­ rici pompdse derîmate. a strigat un grdznic şi înfiorător:.
Cfc
riculose ce le-ar avâ. In cele din urmă se tanţi români. Atâta tot?! „Staţi!" „Dâcă voi Zi ţb că nu este
DumneZeu, atunci pe mine nu mă
pune capăt tormentărilor contelui prin îm­ Un marş românesc cântat de musică Fără îndoela, şi atâta e peste pot obliga legile lui; decă voi Ziceţi
păcare şi iertare reciprocă. şi primit cu entusiasm de public a anunţat cap, ca să dăm tdtă seriositatea în-
că nu este vieţă vecînică, unde bi­
Rolul tinerei văduve l’a jucat d-na terminarea representaţiunei, după care a trebărei de mai sus, însă acesta e
nele se răspiătesce şi răul se pedep-
Elena Mureşianu secerând laudele tuturor urmat dansul. a. p. numai începutul durerilor, numai o
pentru siguranţa, verva şi eleganţa cu care parte din tabloul înfiorător, ce se 8esce, atunci suferinţele ndstre n’au
rostul lor, fapta bună e prostiă, er
şi l’a interpretat. A vorbit fluent şi forte Ce înveţ&tură se dăm poporului? desfăşură înaintea ochilor. Trecem crima e de-o valdre cu ea; în urmă
desluşit. Pe oontele l’a jucat d. profesor mai înainte. Tabloul din ce se arată decă voi Ziceţi, că mdrtea pune ca­
Nic. Bogdan, care a sciut să susţină ansam­ Având îu vedere urmările bine- mai posomorit, colorile mai violente.
blul cu reuşită şi s’a distins prin legerita- făcătore ale sciinţei pentru tâte tim­ Văd altarele despoiate, odajdiele păt la tdte şi după mdrte nu-i ni­
mic, atunci eu, asemenea vduă, sunt
tea mişcărilor sale. purile, cred că grăiesc din convin­ obiect de rîs vameşilor şi păgânilor; îndreptăţit la bunurile şi desfătările
După terminarea acestei piese, care a gerea tuturor, când Z’°) că astăcjl crucea pângărită, evangelia călcată,
fost sgomotos aplaudată, musica a cântat mai mult decât ori când popârele cuminecătura — acestă mâncare pământului... La lucru...!".
un frumos potpuriu de cântece naţionale în genere, âr poporul român în spe­ sfântă a sufletelor blânde şi curate, Urmările le-am veZut.
române. cie are lipsă de crescere, de învăţă­ pe care o pismuese ângerii — hulită Noi dâră, când se pune între­
A urmat apoi comedia „Idil la Ţâră* tură. dată hrană dobitdcelor. Şi peste tdte barea: ce învăţătură se dăm popo­
de Juin şi Flerx, localisatâ cu mult succes Ceea ce bătrânilor noştri în acestea văd un popor desbrăcat de rului? vom Zi° e: s ® dăm poporului
de d-na Maria Baiulescu. Este o comediă timpurile trecute între împrejurările simţămintele omenesc!, care face învăţătură, crescere creştiDâscâ, care
ce conţine mulţime de scene hazlii. Un triste de atunci li-a fost de-ajuns: tdte acestea şi duce la perire pe cei să-l înveţe a cunosce pe DumneZeu
boier bogat merge cu soţia sa la ţâră pen- trebuinţelor nâstre din împrejurările mai bun! ai săi. şi a-1 iubi, pentru-că este ziditorul,
tru-ca să scape de neliniştea dela oraş, dâr schimbate de ac|î, nici pe departe Sângele mi-se înferbântă văZ§nd susţiitorul şi acuşi judecătorul lui;
tocmai liniştea ce-a căutat’o n’a aflat’o, nu corespund, necum să umplă mă­ atâta dobitocism şi peste voinţa mi-se să iubescă pe de*aprdpele seu ca pe
căci nevasta lui, deşi de ‘25 de ani cunu­ sura aspiraţiunilor, ce ne încălzesc. pune pe buze întrebarea: ce a putut sine, pentru-că este fratele lui, portă
nată cu el, îi face şi aici mereu scene de „Tempora mutantur et nos mutamur duce pe un popor la asta? Ce a putut acelaşi jug şi sunt aviaaţl se se aju­
gelosie. Aceste capătă nutremânt prin unele in illis , dice un proverb vechiu. deslănţui patimile unui popor îu aşa tore unul pe altul; să-şî lucre cu
u
încurcături şi neînţelegeri, ce le causâză Timpurile se schimbă şi cu ele se măsură, ca în câteva dre se comită sîrguinţă pământul şi să se lipâscă
nisce amici ai boierului, cari veneau la schimbă nu numai âmenii, atât în tdte păcatele şi păcătoşiile, câte s’au de el, pentru-că e legat de el cu
ţâră să-l supere cu tot felul de rugăminte privinţa morală, cât şi fisică, copi­ făcut dela începutul lumii, şi mai sânge; se muncâscă muncă cinstită,
delicate. Unul, care îşi scrîntise mâna, cere lăria făcând loc juneţei, juneţa băr­ mari decât acelea? nerîvnind la suddre străină, pentru-
să-i scrie o scrisore de dragoste, altul îl băţiei, er acesta îngrabă se duce şi Nu sufere îndoelă, ca multe şi că acesta îi va aduce cinste şi bună­
rogă să-i ajute aşi afla nevasta fugită. Iu­ ea făcând loc bâtrâneţei, ci se mută mari cause au trebuit să conlucre, stare. Nu spoială lumescă, ci cultură
bita celui dintâih şi nevasta celui din urmă şi se schimbă şi trebuinţele şi aspi- căci efecte mari cause enorme pre­ adevărată să dăm poporului; nu nă­
se rătăcesc şi ele din întâmplare pe la bo­ raţiunile, ba chiar şi condiţiunile supun chiar şi în rău, însă eu cred, luca mocirlelor, ci lumină adevărată,
ierul, a cărui nevastă dând peste ele îl si- vieţii şi esistenţei. că nu bat cale greşită, când susţin, lumina lui Christos. Eră acestea să
lesce cu gelosia ei să tăinuâscă causa ade­ Moş strămoşul sigur, că nu şi-a că între cele multe una, şi ddră cea se întâmple din etatea cea mai fra­
vărată a venirei lor, de unde se nasc în­ putut închipui o sculă mai bună şi mai de frunte, a fost învăţătura falsă, gedă, aşa Zicend dela sînul mamei;
curcăturile, cari se sfirşesc prin faptul, că mai practică pentru îotârcerea şi doctrinele fără Dumnecjeu împrăş­ să se desvolte şi amplifice în şcdiă
nevasta boierului se convinge, că a învi­ rigoliaarea pământului, decât plugul tiate cu mâna spartă. şi să se întărâscă, adecă să se în-
novăţit pe nedrept pe bărbatul ei. de lemn. Astăcjî? — Ne uităm cu Să ne aducem aminte, că numai cunune în biserică.
D-na Victoria Statescu, care a jucat milă la biâta unealtă şi ne întrebăm, cu puţină vreme înaintea eruperei Poporul, care se cresce în acest
pe gelosa nevastă a boerului, a fost neîn­ că dintre cele de fier, care plug ar catastrofa se sculară antichristii aces­ spirit şi direcţiune; care va primi
trecută în prestaţiunile d-sale, cari trecură fi mai potrivit şi solului, ce avem tui popor şi strigară fără sfială cu astfel de învăţătură curată şi ade­
peste diletantism. D-sale i-se datoresce a-1 lucra: sistem Schlick, Vidacs, întrega gură: „nu este Dumnecjeu, vărată, va fi un popor tare, viguros;
deosebită mulţămire pentru-că ş’a prelun­ Zack ori altul? nu este viâţă vecînică; cu mdrtea va cresce şi va înflori arătând re-

a fost în grijile şi valurile lumesc!, trebări din partea ucenicului şi răs­ răuş ; năem = chiria prăvăliei şi a cuprinde: „Alte sfătuirî cătră toţi
du la jocuri şi plimbări se va da, punsuri din partea dascălului. Se trac­ magazinelor; diorie — credit, termin; de obşte din pildele cele filosofi-
ci la învăţătura mai multor dialecturî tâză despre registrele contabilităţii fără diorie = fără termin; partidă în­ ceşti".
(limbi)...., căci cu cât va sci ne- duple, despre modul de trecere, des­ chisă— cont încheiat; cumpăr cm naht Partea a opta pe 4 pagini, cu­
goţianul mai multe dialecturî, cu pre contabilitatea în afacerile cu — cu bani gata, în numerar (dela prinde esplicarea falimentelor sub
atât mai lesne şi mai cu cinste va mărfuri (magazine) şi despre conta­ germanul nackt — gol, cum se Zice titula: „Pentru bancruţl (mufluzî)
trăi în lume____ “. bilitatea cambiştilor, adecă a banche­ afli: baar) debităluesc — debitez; credi după legile de obşte".
Se vorbesce apoi despre vămi, rilor. In’ fine despre inventarium şi bi­ tâluesc= creditez etc.
şi contraband, trece apoi la necesitatea lanţ. Presupunând, pe lângă indică­ Partea a doua pe 4 pagini cu­ Partea a noua pe 20 de pagini
negustorilor de a cundsce geografia rile din carte şi lucrări practice în prinde: „Regulele folositdre pentru sta­ cuprinde: „Despre socotirea carnete­
1
se vcrbesce despre diferite popore şi şcolă, sub suprevegLerea dascălului rea negoţiană". lor, năemurilor (arânZilor) şi a altor
apoi continuă: „Yroesc, ca şi Ro­ se pâte Zice, că pe atunci se făcea un Partea a treia pe 20 pagini cu­ lucruri de folos prin regula de trei.
mânii noştri să nu remâe mai jos curs destul de bun pentru învăţarea prinde: „Cum să cade a fi neguţâ Partea a P 14 pagini cu­
6
■decât celelalte naţii, pentru aceea contabilităţii. torul cu muşterii săi, şi cum să ţie prinde: „Pentru regula societăţii (a
m’arn sîrguit şi mă sîrguesc a tra­ Yoi aminti câţî-va termini în­ mărfurile. tovărăşiei).
duce vr’o câteva cărţi folositdre, care trebuinţaţi în contabilitate. Regis­ Partea a patra pe 9 pagini cu­
Precum se vede din resumatul
până acum în limba naţională nu le am trele sâu catastifele se numiau: Giur- prinde: „Din pildele lui Sirach ob­ citat, cartea cuprinde şi anumite în­
uvut. . . nal (jurnal) sâu Manual, Cassa, Maes­ servaţie". văţături şi pilde, cari se referesc la
[n fine se face amintire de ne­ tru ; apoi cont seu partidă. Trecerea Partea a cincia pe 8 pagine cu­ purtarea negoţului. Fiind-că aceste
cesitatea cunoscinţei contabilităţii şi unui cas într’un registru se numia prinde esplicarea mai multor para­ învăţături, reguli şi pilde oferă şi
■a poliţelor. posiţie (astăZî post sâu articol); aliş- graf! din legea austriacă cu privire astăZi un interes pentru purtarea
Urmâză apoi 10 părţi seu ca­ veriş = vânZare ; fatură = factură ; la purtarea comerciului. negoţului, vom reproduce pe cele
pitole şi anume: costu mărfurilor; copia scrisorilor = Partea a şesa pe 16 pagini cu­ mai interesante într’alf număr de
Partea 1. tractâză pe 21 pagine copierul; se închee socotela daraverii prinde esplicarea poliţelor şi legea Duminecă.
contabilitatea duplă (doppia scrip­ pe un an = inventarul; chirie = costul despre poliţe după dreptul austriac.
tură) cu tote regulele ei. Sunt în­ transportului, de acolo chirigiu = că­ Partea a şeptea pe 12 pagini