Page 61 - 1898-11

Nr. 251-1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagin 5.

sulfate îmjbucurătore pe tdte târenele După acestea ni-a adus la cunoscinţă sante. Dâr sciu şi aceea, că nu unul va fi nu numai economul află material de studiu,
şi în t6te direcţiunile. P. 0. D. Protopop tractual, că conform fost, care şi-a fi 4is: Multe scii şi spui tu, ci şi geograful şi istoricul, şi folcloristul,
conclusului luat în adunarea despărţămân­ scriitorule, dâr şi mai multe şi mai frumdse
Farnaş. Kovăry. limbistul şi toţi! De aceea monografiile
tului ţinută în Fizeş, D-Sa a procurat pe lucruri nu le spui, căci nu le-ai aflat. acestea sunt într’adevăr de fârte mare preţ.
sâma bibliotecei despărţământului Istoria Aşa este! Nu se pote, ca într’o „es- Pentru adunarea datelor, pentru aran-
Adunare de învăţători. de G-. Bariţiu şi Enciclopedia Română. cursiune", adesea ori numai de-o 4i într’un gearea şi scrierea lor mai potrivit timp ca

Protopopiatul Dergei, 12 Nov. 1898. Nu pot lăsa ne amintit interesul, ce-1 loc, să afli tote câte sunt de aflat din acesta al iernii cu serile sale lungi, nici nu
învăţătorii din despărţământul Dergea p6rtă P. 0. D. protopop tractual faţă de reu­ frumseţile, legendele acelui loc. Acestea pe este pentru cărturarul deştept şi sîrguin-
al Reuniunei învăţătorescl archidiecesane niunea nostră, luând parte la discutarea tote şi cu destulă cunoscere le-ar nutâ cios dela sate.
t
gr. cat .şi-a ţinut adunarea de tomnă în tuturor agendelor reuniunei. După ce scrie, hotărît, numai cărturarii inteligenţi, Omenii noştri, cari aşa de bucuros se
•ăst an în comuna St.-Mihaiul deşert din s’au făcut multe propuneri, a căror resol cari trăesc în acel loc şi venind în atin­ duc OrI-unde, ca „să le mai trecă vremea“,
Valea Almaşului. La adunare au luat parte vare compete comitetului central, s’a ho- gere mai cu un bătrân, mai cu altul, mai vor merge forte bucuros serile la d-1 preot
vre-o 15 învăţători din despărţământ în tărît ea loc al adunărei viitâre comuna eu un cioban, sihastru bun de cap şi ori învăţător, ori alt cărturar, unde au fost
frunte cu zelosul protopop tractual M. O. Vaidahaza, unde va ţină disertaţiune St. de gură, le aude şi le pote aduna frumos poftiţi, ca să spună şi unul şi altul despre
D. loan Ilaţegan, d-1 preot din Fizes, Ilie Varga din Ohichişa, âr prelegere practică pe tote. ce soie, despre cum e acum, şi cum a fost
Şerban, veteranul preot loan Andreiu sen. cu elevii, învăţătorul de-acolo. Cartea d-lui S. Moldovan asupra Za- mai ’nainte, şi cum îi spunea tata on moşu,
din Ohichişa şi preotul local loan Andreiu După închiderea şedinţei toţi au fost randului şi Munţilor apuseni ai Ardealului că fusese şi mai ’nainte!
jun. Au lipsit vre-o 5 membri, din cari cu dragoste văcjuţl la masa învăţătorului îmbrăţişâză un ţinut forte mare, încât nici Şi poţi aduna date fârte de preţ şi
unii şi-au sousat absenţa, âr alţii au fost local. nu se putâ să între în tote amănuntele sin interesante despre economie, biserică, şcolă,
pedepsiţi cu câte 2 fl. pentru fondul reu­ Amintesc, că cu acestă ocasiune s’a guraticelor locuri atinse, dâr cărturarii noş­ credinţă, religiositate, stări publice, datini,
niunei. făcut şi alegerea oficialilor despărţământului tri din acele ţinuturi bogate, fârte bogate, legende etc. etc. Apoi le grupezi frumos
Mai întâiu s’a ţinut serviciul divin, la pe un nou period de un an; realegându-se în suvenirl r cumpe pentru noi, având îna­ şi, de n’ai vreme să le şi pregătescl de dat
care a asistat P. On. D. protopop tractual din nou: preş. Iosif Pop învăţător în Recea - intea lor ca model acâstă descriere, ar la lumină în iârna asta, le laşi pe iârna
şi părintele Ioau Andreiu sen. şi mulţime Cristur; notar Ilie Moldovan înv. în Ugruţiu; trebui cu toţii să se ambiţioneze şi să-’şî viitâre, dâr le ţii la îndemână şi le mai
de popor, cântările le-a ©secutat corul şco­ cassar Vasiliu Dumitraş înv. în Sân-Mihaiul 4ică : dâr eu sciu şi mai multe! locul nostru întregescl când îţi vine bine.
larilor sub conducerea subscrisului învăţă­ deşert şi bibliotecar Zaharie Mureşan înv. Vai descris prea pe scurt, ai spus prea puţine Ar fi acâsta o lucrare, care ar aduce
tor looal, împreună cu învăţătorii de faţă. în Poptelec. despre el dm câte sunt de spus, — voiii face-o multă laudă celor ce ar săvârşi-o. De aceea
Vasiliu Dumitraş, acâsta eu!
în urmă P. 0. D. protopop în cuvinte alese atragem luarea aminte a cărturarilor noş­
învăţ, şi cassarul despărţ. Şi fie-care luând datele atinse deja în
a arătat poporului însemnătatea şcolei po­ tri din popor asupra acestui 1 ucru şi le
porale pentru omenime, dâr mai ales pen­ cartea d-lui Moldovan şi în alte cărţi încă, propunem, plini de dorinţă pentru lucruri
tru poporul român. Pentru cărturarii dela sate. să se apuce de întregirea acelora, descriind frumâse în interesul neamului nostru, ca să
După ascultarea S-tei Liturgii, ne-am t şi mai amănunţit ţinutul, ori măcar co­ se hotărască şi să se pună pe lucru cu
adunat cu toţii, învăţători şi popor la Etă sosite ârăşî serile lungi, în po­ muna sa. totă seriositatea, nu numai cei din Munţii
şcdlâ, unde după deschiderea adunărei s’a triva cărora o forte mare parte a omeni- In chipul acesta s’ar da celui ce ar Apuseni, despre cari făcurăm amintire mai
ţinut mai întâiu cu elevii, de oătră subscri­ lor noştri din popor se plâng, că nu sciu voi să scrie odată istoria patriei nostre un sus, ci de pretutindenea.
sul, propunerea practică din învăţământul cu ce „să le mai omore“, că li-se uresce material fâite preţios şi li-se va face o mare Se vor afla negreşit 4iare, cari să dea
intuitiv despre „Locuitorii comunei după şi de atâta şedere, câtă le aduc aceste seri, înlesnire, âr aceste descrieri vor rămânâ loc acestor interesante şi folositor© lucrări,
naţionalite , ar fi urmat să se ţină o di- dintr’un capăt pănă în celalalt al iernii. ca tot atâtea documente preţiose pentru âr unii dintre autori pote le vor tipări pe
u
sertaţiune pedagogică de cătrâ învăţătorul Să ni-se ierte vorba, der plângerea viitor asupra caracterului şi înfăţişării de cheltuiala lor ori în tovărăşie cu cei din par­
din Ohichişa, însă din lipsa de sănătate ne- acesta arată numai, că omul, care o face, acţî a acestei patrii, înfăţişare, pe care duş­ tea locului, şi vor face un lucru forte de
presentându-se, disertaţiunea nu s’a putut este un neajutorat, un cap sărac de glavă. manii neamului nostru încârcă cu atâta zel laudă prin acâsta.
ţine. Un om harnic nicl-odată nu se va plânge, să o schimonosâscă, să dee despre ea o Doritorii de^ a scrie Monografia unui
u
A urmat raportul cassarului despre că nu mai scie cu ce să „omore vremea , iconă mincinosă. hotar mai mare, a unui ţinut mai întins,
starea cassei, din oare se vede, că reuniu­ căci îşi va sci el afla lucru în tot timpul Sunt multe motivele, cari pretind stă­ pot afla un bun model şi călăuz în cartea
nea a avut în acest despărţământ 22 mem­ şi 4iua şi noptea, şi vara şi ârna. Despre ruitor dela cărturarii noştri dela sate a-se d-lui Silvestru Moldovan „Zarandul şi Munţii
bri ordinari şi unul ajutător; afară de unul acestea însă voiii ave prilegiu de-a vorbi dedica unei astfel de munci, adesea migă- Apuseni“ sâu în „Ţara nostrâ de acelaşi
u
toţi şi-au solvit taxa anuală pe anul şcolar altă-dată. Pentru acum vreu să stau de lose şi fără spor. Intre acestea e un motiv autor; âr cei ce vor a-şl descrie cât mai
trecut. vorbă cu cărturarii noştri dela sate, în deo­ de frunte, că pe temeiul descrierilor cre- bine numai oomuna lor, află un fârte bun
După aceea a raportat bibliotecarul, sebi cu învăţătorii şi preoţii mai zeloşi. dinciose a stărilor de lucruri, în tote pri­ îndreptar şi model în „Monografia comunei
că cestiunea înfiinţărei bibliotecei merge eu Un timp fârte potrivit pentru cărtu­ vinţele, în o comună şi într’alta, bărbaţii Orlat făcută de d. Romul Simu, şi pre­
u
noştri cu carte vor putâ mai uşor observa
greu; pănă acum abia 2 opuri posede. Ar rarii din popor e cel de acum pănă în miată mai anii trecuţi. Se pot fie-care din
scăderile de ici şi de colo, şi, călăuziţi de
fi forte de dorit, ca d-nii autori (editori) primăvară, ca să săvîrşâscă lucrarea bine­ acestea procura dela „Tipografia din Si-
u
sciinţa lor, vor putâ să dea îndrumările po­
să binevoâscă a ne sprijini întru înfiinţarea cuvântată de-a desgropa de prin comunele biiu, „Zarandul“ cu 1 fi., „Monografia Or-
ăstorfel de biblioteci, donându-ne câte-un prin cari se află numărdsele date, adese-orl trivite pentru îndreptarea lucrurilor cel lat cu 26 cr.
u
•esemplar din opurile d-lor, luând în con­ fârte preţiose, din partea locului, privitor puţin în viitor. Dorim din inimă, ca serile „lungl de
u
siderare, că reuniunea nostră abia e înoă la stările de acum ale comunei în tote privin­ Dâcă din aceste descrieri (Monografii)
iârna s§ ne dea în primăvară cât mai multe
în faşă şi are mare lipsă de sprijinul inte­ ţeie, precum şi la cele din trecut, după-cât a comunelor, cari însă trebuesc să fiă fârte lucrări de acestea, cari ne vor fi şi de fo­
ligenţei române. pe temeiu de documente sâu şi numai de credinciâse şi nu cu înfrumseţărî false, —
los şi şi dove4l despre inteligenţa şi hăr­
Cei ce ar ave dragoste şi tragere de spuse ale omeniJor de bun cuvânt, se voiii vedâ, că în cutare comună, altfel la
nicia cărturarilor noştri dela sate.
inimă cătră reuniunea nostră în special pote face. loc bun eşe4ată, economia câmpului ori a X.
D-nii Redactori ai elitrelor ndstre şi d-nii Numai de curând s’a vestit în ecest vitelor e în decădere, că poporul merge
autori (editori) de opuri sunt rugaţi ou tot 4iar, că o preţiosă carte a eşit de sub ti­ spre sărăcie şi soăpătare, dâr că tâtă pri­ 0LT1ME SOIRI
respectul, ca în interesul înaintărei pe te­ par, descriind „Zarandul şi Munţii Apuseni cina e pote felul prost de a cultiva pă­
renul cultural al poporului român să bine- ai Transilvaniei , de Silvestru Moldovan, din mântul, ori soiul prost de vite şi nede- Budapesta. 25 Noemvre. Majes-
11
ua
voâseă a ne trimite pentru biblioteca des­ care s’a şi reprodus un capitol frumos, des­ prinderea poporului cu alte lucrări aducă- tatea Sa monarchul, cu 4i d© 2
părţământului câte-uu esemplar din cjiarele, pre „Detunata“. târe de venit, — ce uşor îmi va fi a veni Decemvre, a iertat pedâpaa tuturor
respective, opurile d-nialor la adresa: Za- Sigur, că cetitorii din părţile Detu- şi a da îndrumările de lipsă pentru îndrep­ soldaţilur, cari nu s’au presentat în
•harie Mureşan învăţător, bibliotecarul des­ netei se vor fi bucurat, vă4ând descris tarea acelui popor ârăşî spre bine, spre urma convocării, de asemenea a dat
părţământului în Poptelec (p. u. Ciaohi- destul de amănunţit colţul lor de lume cu înflorire! ? amnestie tuturor desertorilor.
Gârbou). frumseţile şi particularităţile sale intere­ Dâr în astfel de monografii bine scrise,

Cerşitorul mereu cere Nu-i e permis nimărui,
N u c u l . Fruntea ’n jos plâcă smerite,
Şi el nu este tâlhar, Ei sciu ce-când să rodâscă Ele văd, că ei. sunt tari.
:Lasă-las’, că soiu eu bine,
Mai bine de fome piere; Şi ce să dea fie-eui. —
Că băieţii petulanţî
Nu dă ’n cine nu-i dă dar. D6mne, dă să mai rodâscă
Fac aşa oum lor le vine; Tot băieţii cu prostia
Ş’aste ramuri fără spor,
Cine-i p6te ţîne ’n lanţ? Dâr’ băieţii cu prostia, Să găseso mai înţelepţi,
Căci ei fără să gândâscă,
Făr’ să soie, sunt tâlhari; Să-şi arate vitejia:
Unde văd un pom cu pome, Le-au gătit al lor omor!
Bat mereu cu vitejia Dela ei ce ai s’aştepţi?
Iute-adună sburăturl;
’N orl-ce pom ou pâme rari. Intr’o 4i cu supărare,
Par’că-ar fi cuprinşi de fome, Bietul nuc le cade ’n cale
Bietul nuc i-a ocărit,
-Şi ca- lupii cască guri. Nu s’a pomenit pe lume, La aceşti 4dnicl tâlhari;
Că de ei n’avea scăpare,
Ca în pomul fără rod Ei îl bat fără cruţare;
Apoi iute pe ’ntrecute, Să mira ce le-a greşit.
Să dea chiar şi numa ’n glume Nucu-i mare, ei sunt tari.
Cari de oare mai isteţ,
Omenii fără ogod.
Bat în pom şi pe nevrute, Dar’ nucul pe negândite — „Mai lăsaţi-mă şi ’n pace,
Să ca4ă p6ma de preţ. Pomul trebui să rodâscă, Ş’a ascuns avutul său Voi, copii neastâmpăraţi,
Căci alt-fel s’aruncă ’n foc; Intre ziduri întărite, Că voi face-ţl cum vă place:
Dâcă vede, că nu p6te Buni aţi fi voi spânzuraţi.
Omu ’n fapte să sporâsoă Să se apere de rău.
Bietul pom de ei scăpa,
’N orl-ce vreme, ’n orl-ce loc.
In jos ramurile t6te Si d’atuncl ei şi mai tare Intr’un pom ce rodurl n’are,
Şi-le plâcâ spre a-le da Pomii lasă-i să rodâscă, Mereu îl sburătureso Ca dovadă, că şi el
Când le este vremea lor, Rău de ramuri nu le pare, Intr’o 4i atât de mare
Rodurile lui bogate,
Omu ’n fapte să sporâscă, D»că greu i-le isbesc. A dat rodurl, scii la fel....
Par’că el le-ar fi dator,
Că e cerului dator;
Dâr’ le dă ca să se scape, Ramurile lui rănite Vânturile să vă bată
Cum te scapi d’un cerşitor. Dâr ca să-i sburăturâscă, Pe nedrept de cru4l tâlhari Ochii să vi-i scdtă corbii,
'Toţii medicii Apa amară naturală „Franz Iosef“, ca unicul mijloc salin purgativ, care luat în dose mici, are efect sigur, disolubil şi
consideră durabil. Premiată la 10 esposiţii universale cu medalia de aur. Se capătă pretutindeni.