Page 62 - 1898-11

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 261—1898-

Loc deschis/) du-se odată în holde, nu piere aşa uşor, deduce, că a trebuit să esiste aici şi fabrici
ci trebue să întrevină omul cu anumite P O V E Ţ E . de zahăr.
Braşov, 2B Noemyre n. 1898.
mijlâoe, cari aplicate cu cunoscinţă şi la După 1490 au importat din America
Mult stimaţi amici şi cunoscuţi din Bra­ timp, îl fac în cele din urmă ou neputinţă sfeclele de zahăr şi de atunol pe încetul
şov şi împrejurime! In scurtul timp, cât am de a mai pută rodi. Limba omului — o sabie cu doue cultivarea trestiei de zahăr a dat înapoi,,
petrecut între voi, mi-aţi câştigat simpatia tăişuri. Nu esistă nici un mădular al cor­
Tăciunele grâului se ţine de familia aşa că aZl numai pe insulele Cuba şi lava
şi iubirea mea perpetuă. Din incidentul
părăsitelor, său a ciupercilor, care ca şi pului omenesc, prin care diavolul ne pâte şi în Brusilia se mai cultivă trestia de-
unui avansament în cariera mea, am fost
acestea cresce pe trupul altor plante său înşela şi duce la peire aşa de uşor, ca zahar.
silit a mS depărta repentin dintre voi spre
putreziciuni. El este de două feluri; făinos printr’o gură nechibzuită. Prin aoâsta se *
a-ml ocupa noul post, la care am fost chiă-
şi grăunţos. Cel dintâiîi atacă numai o nasc o mulţime de greşeli şi păcate. Cât Din viaţa unui făcetor de rele.
mat. împrejurarea acâsta m’a oprit, în con­
parte a grăuntelui, âr cel de al doilea de uşor pâte păcătui cine-va cu limba, a Din Roma se scrie următorele: Viola
tra voinţei mele, de a-mî putâ împlini o r
atacă grăuntele întreg, prefâcecdu-1 în tă­ arătat înţeleptul Sirach prin cuvintele: renumitul făcător de rele, care numai de 2
sfântă datorie şi o caldă dorinţă a mea,
ciune. După cercetările naturaliştilor, cău­ * „Mulţi au picat prin ascuţitul săbiei, dâr ani s’a reîntors în comuna sa natală Ab-
de a-ml lua în persână un rămas bun 1
şele, cari dau nascere tăciunelui de grâu, tot nu aşa demidţl ca prin limba lor proprie.' ruzzi, din închisorea de 34 de ani, Zii !©'
0
dela voi.
sunt următorele: Dâr va întreba cineva, la oe ni-a dat trecute, îmbătându-se a omorît un bărbat
’Ml rămâne, ca pe calea acâsta să vă
Dâcă pe timpul când au să se întă- DumneZeu din capul locului acest mădular tînăr şi apoi a dispărut. Acest omor e al
mulţămesc de încrederea şi iubirea, ce din
râscă grăunţele plouă şi apoi îndată se care aduce atâta nevoie? — De aceea 30-lea din câte a săvârşit renumitul Viola.
inimă curată mi-aţl dovedit’o totdâuna şi
face s6re, atunci grăunţele se înmoie şi pentru-că el aduce şi atât de mult folos, Cariera sa urîtă şl a început’o în etate de
pentru cari vă rămân pururea dator şi re­
uscându-se aşa, se face tăciune din ele; ba dâcă suntem cu băgare de sâmă, atunci 18 ani, omorind pe un concurent al său
cunoscător. Rămas bun, vă c}ic la toţi, şi
dâoă se duce gunoiQ prâspăt pe loc, apoi limba ne aduce numai folos nu şi daună. din pismă. Viola a străpuns pe concurentul
la revedere, când va fi posibil, în viitor!
se sâmână îndată, atunci încă se face tă­ Limba e, ce-i drept o sabie, dâr şi sabia său în mijlocul pieţii în faţa âmenilor şl-a
Ou distinsă stimă şi caldă iubire ciune, fiind-că gunoiul prâspăt conţine în se pote intrebuinţa spre două scopuri. Dâcă pus cuţitul sângeros în buzunar şi a mers
Gavriil Maroş, cele mai multe caşuri sămânţă de tăciune; o întrebuinţezi contra inimicului, atunci ea într’o trafică din apropiere, de unde şl a
subsecretar în direcţiunea reg. ung.
dâcă se sâmănă grâu, care nu a fost copt este pentru tine un instrument folositor, cumpărat tutun şi liniştit şl-a aprins pipa,
de finanţe.
de ajuns; dâcă se sâmână prea târziu colo dâcă te vulnerezi însă cu dânsa, atunci nu âr dintre omeni nimeni n’a îndrăznit să-l
prin postul Crăciunului; decă pământul, în e ferul de vină la acâstă vulnerare, ci prindă. Acâsta s’a întâmplat la 1860, când
Câtră P. T. Domne! Prin acesta îmi care se sâmână grâul e rău, sarbăd şi voinţa or’ nechibzuinţa ta proprie. era obiceiul, că cei dela putere folosiau
împlinesc numai o datorinţă plăcută, când rece; dâcă timpul când înfloresce grâul e Aşa se pote întrebuinţa şi sabia lim- astfel de omeni pentru scopurile politice.
atrag atenţiunea onor. mele clientele, că
ploios, umed şi rece ; dâcă se sâmână grâu bei spre două scopuri: Ascuţesoe-o, spre a Viola şl-a alcătuit o bandă întrâgă
vencjarea pentru sărbătorile Crăciunului din atăcat de tăciune ş. a. acusa păcatele tale proprii; nu o întrebuinţa din omeni asemenea lui, cu cari acum
ăst an se va începe în 28 1. c. şi cumcă însă spre a vătăma pe fratele tău. De aceea ajuta Papei acum Bourbonilor, din care
După numărose încercări plugarii har­
t6te stofele de ârnă se vor vinde cu pre­
nici au putut afla, că sămânţa sâu sporii a încunjurat DumneZeu limba cu zidul causă Viola umplea de grâză ţinuturi în­
ţuri considerabil scăcjute. tăciunelui după un an îşi perd puterea lor drept al dinţilor şi al buzelor, pentru-oa să tregi. Odată Bourboniştilor li-s’au urît de
Mă rog a se convinge ori şi cine des­ nu potă vorbi nebunii în mod uşuratec şi atâtea fapte sângerose şi au prins pe Viola
roditâre. De aceea ei Zi°? că grâul vechili
pre acâsta. se pote sămăna şi dâcă a fost încât-va ata­ fără de luare aminte. Ţine-o deci în freu. şi pe alţi consoţî. Pe renumitul căpitan de
Cu totă stima cat de tăciune, căci de cum-va nu se ivesce Dâcă nu voesce să asculte, atunci pedep- bandiţi l’au internat în arestul din fortă-
Bobert Weber,
(Braşov, Strada vămii 5.) vr’una din căuşele mai sus amintite, nu sesce-o cu dinţii. E mai bine, ca ea să râţa Aquila. Viola împreună cu alţi doi
mai produce tăciune. sufere acuma, când voiesce să păoătuâscă, arestaţi au spart uşa închisorii şi după-ce
câte-va muşcături durerose, decât ca să au urcat mai multe ziduri înalte, au ajuns
Dâcă totuşi suntem siliţi a sămăna
gâmă în focul etern înzadar după un strop la zidul esterior al fortăreţei. Aici auZiră
grâu atacat de tăciune, atunci luăm două
de apă şi să fiă lipsită de ori oe mângâiere apropiindu-se paşii sentinelei, âr Viola Zise
chilograme pâtră vânătă, pe care o topim
(S. Ioan gură de aur, Catech. I.) soţilor săi: „Sentinela numai odată pote
în apă caldă, apoi o amestecăm cu 300 -
Tăciunele de grâu. puşca. (Pe-atuncI încă nu erau puşcile cu
400 litre de apă rece, pe care o turnăm
repetiţie). Să năvălim de-odată asupra sen­
Nimic nu este mai rău şi mai păgu­ peste grâul pus în ciubară, unde se ames­
bitor pentru grâne, decât tăciunele (mă- tecă bine şi apoi se lasă de sâra pănă di- MULTE ŞI DE TOTE. tinelei şi astfel o putem împedeca să
pusce“. Toţi trei bandiţii stăteau în rând,
lura), oare cresce şi el în spice asemenea minâţa înmuiat. Ou două chilograme pâtră
Viola era în mijloc; şi când sentinela,
grâului şi mai nu se deosebesce de acesta, vânătă se pot face 10 — 12 hectolitre de
Din istoria zahărului. care nu simţise nimic, se apropiâ de ei,
decât la b6be, cari în loc de grăunţe, dau grâu. Diminâţa se scote apoi din ciubăre
Se Zice, că aşa cam pe la 300—600 aceştia la un semn dat de Viola, au sărit
un fel de materiâ nâgră, care la început se întinde la sâre să se usce şi apoi după
după Ohristos s’a aflat trestia de zahăr, asupra ei. Viola însă, fiind astut s’a retras
este mole, âr după aceea devine făinosă. două-trei Z^ 6 se pote sămâna.
care pănă atunci a fost necunoscută. In la o parte aşa că a putut scăpa norocos.
Cu ocasiunea îmblătitului, acâstă materiă Un alt mijloc în contra tăciunelui de
vâcul al 6-lea, când Arabii aflară, că în Ou altă ocasiune se presentă înaintea
ese din plâvă şi umple cu un praf negru grâu, inventat acum de curând la Oraiova,
India se află un material dulce, au învăţat lui Viola doi tineri, cari s’au refugiat dela
funinginos nu numai grăunţele de grâu, în România, de Ioan Pefea sub marca
cu cari au crescut împreună ci şi pe îm- „Floricu“, este aşa numita salamură de fabricaţiunea lui şi au cultivat şi ei trestia asentare şi 1 rugară să-i primâscă în banda
de zahăr şi în scurt timp atât s’a lăţit lui. — „Aveţi voi, ştrengarilor, curaj? îi
blătitorî. murat sămânţele de grâu (un fel de sare
u
acâsta, încât s’au format oraşe întregi, oarl întrebă Viola. —• „Da, avem ! răspunseră
Praful acesta de tăciune, ce se răs- amestecată încă cu câte-va materii), care
cultivau trestia de zahăr. aceştia fălindu-se.— „Bine, mai întâiă însă
pândesce cu ocasiunea îmblătitului, nu este se vinde în pachete de câte-o jumătate de
w
Dela Egipteni au învăţat cultivarea am să vă pun la probă ! Viola i-a condus
alt-ceva decât sămânţa seu sporii tăciu­ chilogram, pe cari stă scris şi modul în-
acestei plante şi Spaniolii şi deja la 1160 într’o pustietate, unde un păstor aprig îşi
nelui viitor. Aoeştia se acaţă de grăunţele trebuinţărei ei. Salamura numită, după cum
curate şi sănătâse ale grâului şi le fac mai se vestesce, ajută într’un mod vădit şi numai în Motril au fost 14 fabrici mari de păşcea turma. O măciucă sdravănă avea
zahăr şi pe 29 mii hectare de loc se cul­ acest păstor. — „Omorîţl pe păstor" le
de tot negre, aşa că măcinându-se în starea crescerea şi desvoltarea bobului şi nimi-
tiva trestia de zahăr. porunci Viola celor doi candidaţi de ban­
acâsta, pânea făcută din asemenea grâu cesce tot-odată .şi sămânţa tăciunelui de
încă se face nâgră de tot. De aceea trebue grâu. La acelaşi resultat, ajungem şi dâcă Pe timpul răsbâielor cruciate trestia diţi. Aceştia zăpăciţi priveau spre coman­
să se spele grâul în apă curată, pentru a înmuiăm grâul atăcat de tăciune în apă de zahăr a fost cunoscută şi în Veneţia, dantul lor. Intr’aceste Viola îşi scâse pum­
pute face din el o pâne eevaşl mai bună sărată şi-l lăsăm în acea apă de sâra pănă Germania şi Ungaria. Pe timpul regelui nalul şi se apropiâ do păstor.
şi mai albă. Tăciunele de grâu, încuibân- diminâţa. Matia în Ungaria trebue că se cultiva pe Când acesta observă planul banditului,
un teren estins trestia de zahăr, deorece îşi apucă măciuca în amândouă mânile şi
Matia a făcut dar Beatricei o grădină plan­ aşa se aruncă spre bandit. După o luptă,
*) Pentru cele cuprinse în rubrica acesta,
Bedacţiunea nu ia răspundere. tată cu trestiă de zahăr. Tot de aci se tsribilă scurtă, dâr sângerâsă, păstorul era-
întins mort pe pământ.
— „Vedeţi ştrengarilor (Zise Viola
Să vă văd bătuţi odară, Cine n’are viaţă, măre, Cele rele Zi© că-s bune, celor doi feciori, cari tremurau de frică)
Cum m’aţi bătut voi ca orbii! Ş’al mântui, nu putem. Cum sunt ei deprinşi de mult. acâsta e măestria bandiţilor. Acum însă-
căraţi-vă acasă şi mai bine alegeţi la ma­
Şi la vreme tot ce are, mele vostre fasole .
u
N’ar mai fi de voi pomană, Nucul Zi° °’ fi bine,
e
ar
Pasări cu ciocul de fer, Dâcă omul s’ar gândi, Nucul de tâlhari ascuns, *
In pustiu să n’aflaţî mană Pă nu facă oum îi vine, Dă la toţi fără cruţare, Teatrul la TurcT.
Şi nici o milă la cer. Oi cum cei buni ar dori. Tot ce bine el a pus. La Turci esistă două teatre: unul
Nu de frică, ci de voie; — pentru bărbaţi şi altul pentru femei. Acâsta.
Că voi n’aveţl nici o lege: Cel rău nu vede ce-i bine, Si tâlharii dâcă-ar sci, din causă, că bărbaţilor nu le este ertat să-
Nu-i nimica bun în voi, Şi mulţi răi sunt pe pământ, N’ar avâ nici o nevoie stea împreună cu femeile.
Când îi căta, n’ai ce-alege: Oare fac, cum lor le vine, Pâră vreme-al jăfui. La teatrul femeesc numai actorii sunt
Tot e putred şi gunoiu ! u O ’ndrepta-i-ar Domnul sfânt! bărbaţi; musica, servitorii şi întreg perso­
Dar’ ei fac, cum lor le pare, nalul e compus numai din femei. Ca să ca­
Dar’ tot nucul trage scurta, Că prea mult pământ în lume Praznicul nu sciu când e; pete un loc mai bun, Turcoicele merg la
Căci el e prea răbdător Se ’nvârte numa ’n zadar Nucul ţine sărbătâre, teatru forte de vreme, cu câte 2 ore îna­
Şi mişeii i-au copt turta; — Şi să pierde fără nume, Când dă tot, fără de ce. inte de începerea representaţiunei. Ca să-
Nu sciu ce-o fi ’n viitor... Dar’ în urmă lasă-amar. — nu li se urască, îşi duc cu ele diferite lu­
Nucul pentru el n’adună, cruri de mână şi de-ale mâncărei: câsă,.
Semne rele să arată: O ce tristă moştenire Ci pare căi gânditor, fumâză, bâu cafele şi mânâncă ca la ele
N’aţI aucjit cucuveicl, Celor care le-a rămas Ca şi inima cea bună, acasă, aşa că sala, care e plină pe jos cu
Voi, pe oase nici odată, Amarul spre stăpânire, Pentru alţii ’n viitor. apă, vărsată, cu pete de cafele, cu coji de-
De când ţeseţl ca suveici? Intr’astă lume de năcas! Braşov, 8 Noemvre 1898. portocale, sfărîmăturl de pâne etc., sâmănă
I. Oariu. mai mult a grajd.
Cam rele prevestitore Nucul multe ar mai spune, Intre privitore cele mai multe nu
Semnele ce le vedem : Dar’ mişeii nu-1 ascult: pricep ceea ce se jâcă,. dâr tocmai acestea.