Page 65 - 1898-11

REDACŢITJNEA, „ftAZETA“ iese în flâcare di.
Administraţiunea şi Tipografla. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scriaorî nefrancate nn N-rii de Duminecă 3 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentrn România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
MINISTRAŢIUNE în Braşov şi la
următcirelo Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
Se prenumeră la tata ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Hax. Augenfold 4, Emerioh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelllc. Abonamentul pentru Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldber- Admmistraţiunea, Piaţa mare,
gar, Eksteln Bernat. In H am- Târgul Inului Nr. 30, etagiu
li urg.- Marolyl 4 Llobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUHILOR : o se- luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o colâna 6 or. Cu dusul în casă : Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi insertiunile
seriă 10 or. său 30 ban!. sunt a se plăti înainte.
Nr. 252. Braşov, Lunl-Marţî 17 (29) Noemvre. 1898.

Adresa oposiţiei maghiare. totă linia resistenţa pasivă faţă cu ca să nu ameninţe şi sparie puţin drept şi de dreptate, ori ce simţ de
alegerile dietale. cu naţionalităţile. Recunbsce, că este libert ite, ba să nu mai ţină nici
Când am cetit proiectul do O deosebire este totuşi între ve­ admisibil după constituţie, ca capul măcar la cinstea lui?
adresă, ce l’a presentat, în şedinţa derile Românilor, manifestate prin statului se dimită guvernul majori­
de Vineri, camerei ungare oposiţia graiul generalului Doda, şi între ace­ tăţii, se numescă un ministeriu din
maghiară de t6te nuanţele, ne-am le ale lui Hodossy şi soţi, cari au rândurile oposiţiei şi să disolve par­ Bucurie prematură, piarele
adus aminte de memorabila scrisâre, lansat amintita adresă cătră corbnă. lamentul. „Der**, fiice „P. Lloyd**, unguresc! aduseseră după „N. fr. Presse"
care afiost adreeat/o înainte cu vre-o Românii înţeleg representarea voin­ „pbte fi bre sub raporturile nbstre soirea, că garda regbscă maghiară, care de
4ece an! deputatul Caransebeşului, ţei poporaţiunei aşa, ca să pbtă particulare şi de dorit, ca preponde- pe timpul Măriei Teresiei se află stabil în
răposatul general Doda, preşedinte­ delega şi ei liber voinţa lor, ca na­ ranţa voinţei legale să se manifes­ Viena, va fi readusă în timpul cel mai
lui camerei, spuind, că Românii, ca ţionalitate de sine stătătore, nu însă teze atât de decisiv la formarea par­ scurt la Budapeşta, şi că numai o parte
şi celelalte naţionalităţi nemaghiare, aşa, ca numai naţionalitatea maghiară lamentului ?** din ea va rămână în Viena, „pentru ser­
vicii! în jurul regelui", dăr că sediu oficios
sunt scoşi din cadrul constituţiei numai voinţa ei să fiă representată. Aici foia guvernului se provbcă
prin corupţiune şi abus de putere. Unde erau astăfii lucrurile, decă la partida naţionalităţilor, ce s’a fost al ei va fi pe viitor Budapeşta. x
Acum vine însă-şî oposiţia ma­ oposiţia maghiară îşi ridica glasul format înainte cu vre-o două-fiecî de Oficiosa „Neuts Wiener Abendblati'
ghiară şi printr’o adresă comună, încă înainte cu fiece, două fiecî de ani în dietă. Atunci, fiice, a presen­ desminte scirea acbsta, cjicend, că ea se
subscrisă de-aprdpe o sută de depu­ ani în apărarea constituţiei amenin­ tat şi faimosul „agitator sârbesc**, basezâ pe-o mistificaţie. Tractările de acum
taţi, constată tristul fapt, că co- ţate, prin corupţiunea organisată şi Dr. Mileticî, un asemenea proiect de cu privire la gardă se referesc esclusiv la
rupţiunea, ce se cultivă din oficiu prin abusurile de putere sistematice, adresă, în care spunea, că voinţa fondaţiunile, din al căror venit se susţine
la alegerile dietale, precum şi abu- din partea regimului liberal ma­ majorităţii poporaţiunii nu se pbte garda maghiară. Aceste fondaţiunî, cari
surile de putere, ambele erigiate în ghiar? Dăr atunci acele corupţiunî manifesta în parlament din causa sunt de origine maghiară, se administrbză
principiu de cătră actuala stăpânire, şi abusurî se făceau mai mult nu­ abusurilor la alegeri. afiî în Viena. Este vorba acum, că bre n’ar
lac ca milibnele de popor se nu-şî mai pe pielea Românilor, Slovacilor fi cu scop, ca fondaţiunile acestea să se
pbtă validita dorinţele lor basate pe şi Şerbilor şi oposiţionalii maghiari Ei bine, adauge numita fbie, administreze în Ungaria? La aceste trac-
ceea ce s’a întâmplat odată, se mai tări se reduce povestea despre readucerea
drept şi pe lege, cu alte cuvinte le tăceau, făcendu-se complici sistemu­
face cu neputinţă de-aşî alege liber lui corupt în persecutarea naţiona­ pbte întâmpla, şi în dietă se pbte gardei maghiare la Budapeşta.
representanţii şi printr’asta se anihi- lităţilor. ridica erăşl oposiţia naţionalităţilor,
lâză însă-şî constituţia. A fii a ajuns şi pentru ei cuţi­ încă şi mai mare, decă Românii vor Iubileul împărătesc.
Seim noi mai bine chiar decât tul la os şi etă-i că strigă şi ei, că întră în acţiune. Şi dâcă o ast-fel
cei din oposiţia maghiară ce va se „voinţa naţiunii** este falsificată prin de minoritate ar veni şi ea cu-o a- (Doue circulare.)
fiică falsificarea representaţiunii po­ mituiri şi forţe şi că ea nu-şî mai dresă după modelul celei de afiî, er Pentru serbarea fiilei de 2 De-
porului şi sugrumarea liberei espre- pbte esercita liber dreptul şi pute­ în sferele coronei ar sufla alt vânt, cemvre au dat circulare şi căpete­
siunl a voinţei lui. Românii din Bă­ rea, ce i-o dă constituţia. atunci, esclamă „P. L **, ar pută bre niile celor două biserici româue din
nat şi Ţera ungurescă an constatat Guvernamentalii desfăşură mare un ministeriu Apponyi-Molnâr-Kos- Transilvania. Din circularul Exelen-
de mult, ceea ce constată afiî adresa cinism faţă cu acusaţiunile îndrep­ suth să se plângă de violarea con­ ţei Sale Metropolitului din Blaşiu
oposiţiunei maghiare, pe care au sub- tăţite, ce le conţine adresa oposiţiei. stituţiei, dâcă voinţa regală s’ar ma­ estragem următbrea parte :
scris’o un număr aşa de mare de Ei o iau în zeflemea şi numindu-o nifesta în preponderanţă în favbrea Intră cei-ce se bucură din totă ini­
patrioţi, politician! şi bărbaţi de stat o neînţelesă şi nesărată „petition of acelei minorităţi? ma de lunga şi gloriosa domnie a Majes-
unguri. rights** spun cu ironie că, ca multe Sunt fbrte vicleni gazetarii gu­ tăţei Sale şi din gratitudine se simţesc da­
Sistemul de corupţiune la ale­ alte dorinţe ale minorităţii, va fi vernului. Ei sciu, care e buba cea tori a serba aniversarea a 50-a a acestei
geri prin mijlocul banilor adunaţi în pusă şi ea de cătră falanga mame- mai mare, de aceea nu lasă să trâcă domnii, sunt şi credincioşii bisericei nbs­
sume mari pentru scopuri electo­ lucăscă a lui Banffy simplu la nici o ocasiune de a deştepta teme­ tre greco-catolice, pentru-că Majestăţei
rale, precum şi prin alte multe mij- dosar. rile pentru predominaţiunea rassei Sale avem să mulţumim reactivarea vene­
loce, de cari dispun cei dela putere „Pester Lloyd** vede în adresa maghiare. rabilei şi vechei metropolii de Alba-Iulia,
şi lungul şir de violenţe comise de din cestiune un fel de invitare ca Până când însă cei ce deţin pu­ înfiinţarea şi dotarea episcopiilor eufra-
guvern şi organele lui prin abusul monarchul să facă o lovitură de terea esplotându-o cu atâta dispreţ gane a Gherlei şi a Lugoşului, amplifica­
de putere, au fost causa principală stat, dând adecă drumul guvernului faţă cu drepturile şi libertatea po­ rea capitalului metropolitan, dotarea mul­
pentru care ei, vefiend, că au ră­ actual liberal şi chemând la putere poraţiunii, în genere, vor mai pute tor beneficii eclesiastice, ajutarea Venera­
mas c’un singur deputat, din aprbpe pe „luminaţii** representanţî ai oposi­ să cânte nepedepsiţî acest vechiu tului cler în lipsele sale, şi a multor bise­
30 ce i aveau la începutul erei dua­ ţiei unite. cântec, că Maghiarul ca se şl păs­ rici şi institute de învăţământ.
liste, s’au hotărît se facă ca fraţii Interesant este, că numita fbie treze supremaţia trebue să-şi vândă De aceea în cjiua de 2 Decemvre n.
lor Ardeleni şi se adopteze şi ei pe nu lasă să trecă nici acesta ocasiune şi să-şî renege orî-ce consciinţă de 1898 să ne adunăm cu toţii, Venerat cler

FOILETONUL „GAZ. TRANS". răsboiului de secesiune observa, că: „au mele nu sciu căror princii de drept — a giunea şi cultul lor, de vreme ce astădi
lieu de confondre Ies afifections et le bon- rămâne pentru totdbuna sub opresiunea cultul şi religiunea popbrelor moderne este
heur de deux peuples, elle ne mettrait (la acelor popbre trufaşe, cari nu au alt titlu sentimentul şi consciinţă naţionalităţei lor.
Despre principiul de naţionalitate, conffbrence de Londre), en prbsence que decât numârul, şi câte-odată nici chiar acest Dbcă plenipotenţiarii, cari se reuni­
des passions et des haines, elle ne ferait din urmă avantagiu, după cum sunt Un­ seră în conferinţă la Londra în 1830, ar fi
ca fundament al dreptului intenta- jaillir de leur choc que la guerre avec gurii ), dbr cari cu tbte acestea tind în mod împărtăşit vederile şi sentimentele formu­
2
ţiomalf.şi despre principalele elemente tous ses dbsastres** ). ocult sbu pe faţă la nimicirea celorlalte late de eminentul publicist belgian, dbcă ar
1
<carl constituesc naţiunea. In numele libertăţii individuale, în naţionalităţi. fi ţinut mai mult sbmă de observaţiunile
(U r m a r e). numele dreptului public intern şi extern al Dbr unde este în caşul acesta logica guvernului olandes, — care protesta con­
•Se robiectbză, că în Austro-Ungaria, poporelor culte şi civilisate, se admite, că şi justiţia internaţională ? Şi la ce ne-ar tra desmembrărei statului — şi mai puţin
(populaţiusaiile de rassă deosebită sunt aşa un canton, seu o prOvincie de câte-va de- mai servi sciinţa dreptului internaţional, de căldurosul apel făcut de guvernul pro-
fie răspândite şi de amestecate unele cu cimi de mii de locuitori, după cum sunt când dreptul celui mai tare ar fi singurul visoriu belgian, care spera „que des senti-
altele, încât ar fi imposiţil să pui în apli­ deosebitele cantone elveţiano, după cum mijloc de a resolva conflictele şi neînţele­ ments de sympathie biem naturels pour Ies
care principiul! de naţionalitate, fără a pro­ este republica de Andora şi de S. Marino, gerile dintre popbre? Cei-ce susţin aseme­ souffrances de la Belgique, ont dbterminb
voca slăbirea şi chiar distrugerea statului. O după cum este Luxemburgul şi principatul nea teorii, ar trebui, pentru a fi consecinţi la mission toute philantropique dont Ies
atare apreţiare ni-se pare exagerată. Dbr chiar de Monaco, pot să constitubscă comunităţi cu ei înşi-şi, să susţină de-asemenea, că şi plenipotentiaires des cinq puissances se
admiţând starea etnografică şi consecinţele politice şi să se bucure de libertate şi de populaţiunile, cari nu împărtăşesc credin­ trouverent chargbs" ; dbcă lucrurile s’ar fi
unei asemenea stări, aşa după cum crede autonomie, br când populaţiuni de milibne ţele religiose ale poporului domnitor să fiă petrecut altfel de cum doriau Belgianii şi
şi judecă d-1 Rolin- Jacquemyns, de aci pu­ luptă şi cer — în numele umanităţii şi al persecutate şi constrînse a îmbrăţişa reli- cerea dreptatea, fără îndoială, că astăcjl
tem bre deduce, că nu este posibil a găsi dreptului internaţional — să fiă unite la n’am avb fericirea de a număra o parte din
mijlocul politic de a concilia autonomia neamuri de aceeaşi rasă, seu să formeze 2 ) „Six millions de Magyars qui, au Provinciile- Unite ale Ţerilor-de-jos printre
deosebitelor naţionalităţi cu unitatea sta­ comunităţi autonome pentru conservarea mbpris de tout droit, prbtendent faire la statele prospere şi independente din oc­
loi et la font â plus de neuf millions de
tului ? şi că prin urmare unele populaţiuni naţionalităţii lor, atunci acestea din urmă Croates, de Serbes, de Roumanis, d’Escla- cidentul Europei.
trebuesc sacrificate în interesul altora? Nu trebue condemnate, sacrificate — în nu- vons, de Ruthbnes et meme d’Allemands *. Nu ne-ar surprinde, când am vedb
1
erau acestea ideile şi sentimentele guver­ Histoire diplomatique de 1-Europe, guverne şi diplomaţi propunând expedientele
nului provisor belgian, -care cu ocasiunea ') Whbaton. par M, A. Debidour, II, p. 563. de oportunitate şi de opresiune, ca mijlo-