Page 66 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 252 -1898.

şi iubiţi credincioşi ai archidiecesei nostre, adecă în 20 Noemvre vechia (2 Decemvre e nouă şi ne mai pomenită teoria, după şi cât timp puterea stă în mânile atacato­
în casa Domnului, şi sg înălţăm rugăciuni nou) a. c., să celebreze în tote bisericile din care guvernul pote numi candidaţi electo­ rilor constituţiunei. Sub gravitatea acestei
de mulţumită cătră Tronul ceresc, că a scu­ archidiecesă o liturgie iubilară, împreunată rali oficioşi, pe funcţionarii publici în obligă constante ameninţări, representanţii naţiu­
tit pe Majestatea Sa în decurs de 50 ani cu ecteniile, doxologia cea mare şi rugă­ să-i spriginâscâ, âr pe acei funcţionari, cari nei nu-şl pot împlini problema lor cu acea
printre tote adversităţile, ’l-a susţinut în ciunile prescrise anume pentru monarchul. nu satisfac acest pretins obligament, îi independenţă, moderaţiune şi linişte recla­
deplină putere şi sănătate, şi ’l-a învred­ Acâstă disposiţiune să se aducă de pote ataca în esistenţă lor şi astfel pâte mate de Gestiunile grave şi însemnate, cari
nicit de o domnie îndelungată, de care timpuriu la cunoscinţa tuturor credincioşi­ sugruma din oficiu libertatea electorală... mai ale3 acum aştâptă resolvare.
numai puţini împăraţi şi regi au avut parte. lor noştri, pe lângă recomandarea, ca în „Nu este acâsta catastrofa finală a
„Rugăm cu deplin omagiu pe Majes­
Să rugăm de-odată pe Domnul puterilor şi aceeaşi di plugarii, industriaşii, şi peste tot constituţionalismului ? Se pdte âre închipui tatea Ta, să restabilescl garanţia şi sfinţe­
:
Părintele luminilor, să scutâseă, păzâscă şi poporul întreg să se absţină dela lucru, ca o sinceră investire a deputaţilor cu voinţa
nia constituţiunei, liniştea şi demnitatea
ocrotâscâ şi în viitor pe Majestatea Sa, în vestminte sărbătorescl să potă participa naţiunei, decă eorupţiunea nu se face nu­
activităţii nostre, prin depărtarea acelor con­
se-’i lumineze calea, care duce la întărirea la solemnităţile rituale din biserică, la cari mai nepedepsit, ci din oficiu, şi decă pentru
silieri, cari tote aceste le periclitâză; şi să
patriei şi a poporelor Sale, să reverse asu­ în special sunt a se învita şi autorităţile candidaţii oficioşi, începând dela ministrul- te înduri a pune puterea guvernărei în
pra lui tote darurile ceresci, cari sunt de civile din singuraticele comune. preşedinte până la cel din urmă notar co­
mânile unor bărbaţi, cari respectâză şi scu­
lipsă la o domnie gloriosă, fericită şi feri- In tâte şcolele nostre confesionale se munal, puterea de stat organisată esercită
tesc deopotrivă drepturile sfinte şi inviola­
citore, şi să-’i lungâscă firul vieţei în de­ vor sista prelegerile pentru acea di jubi­ asupra publicului alegător o presiune sis­ bile ale coronei şi naţiunei“.
plină sănătate şi tărie sufletâscă şi truuăsoă. lară, având tinerimea şcolară în frunte cu tematică? Se pdte ore închipui păstrarea
Urmâză subscrierile.
Să cerem cu profetul încoronat: „Domne învăţătorii să participe la oficiul divin din intactă a manifestării voinţei massejor în­
mântuesce pe împăratul, şi ne aufii pe biserică, în decursul căruia la un loc co- dreptăţite la alegere, faţă cu acea armadie
w
noi, ori în ce di te vom chema , Psalm răspunfiător este a-se da cetire presentu- răsbunătore, care ameninţă pe toţi aceia, Revistă externă.
XIX. 9. lui circular. cari cutâză a vota în contra candidatului
Urm6ză apoi disposiţiile asupra oficios ?... Tratatul comercial dintre Franci a
modului de serbare. Adresa oposiţiei maghiare. „Ddcă principiul fundamental al cons­ şi Italia are tote semnele unui însămnat

Din partea consistofiului arohi tituţionalismului, precum şi esenţa lui au eveniment politic, căci prin el se face o
cordială apropiere între cele două ţări latine,
Am amintit, că oposiţia maghiară unită, încetat astfel de a mai esista, co mai ră­
diecesan din Sibiiu s’a dat de ase­ a redactat o adresă cătră Majestatea Sa mâne în el din alte legi ale lui? Nimic apropiere, ce va ave o mare înriurire şi
menea circular subscris de archim.-
monarchul, care s’a cetit în şedinţa de Vi­ altceva, decât domnia majorităţii... care asupra politicei generale. Cercurile politice
vicar Dr. II. Pnşcariu şi secret, con­ neri a camerei deputaţilor. Ea este iscălită rumpându-se de cătră rădăcinile ei şi dege­ din ambele ţări au primit c’o viuâ satis­
sist. Dr. E. Cristea din care repro­ de vr’o 90 de deputaţi, aprope de totalita­ nerând în putere fără limite, nu este mai facţie acest tractat, fiind-că prin el pare
ducem următbrele:
tea membrilor celor trei partide din oposi- mult un principiu parlamentar, ci speţa cea a-se arunca vălul uitării peste duşmăniile
O nouă şi binevenită ocasiune se dintre Francia şi Italia, începută de-odată
ţie : apponyiştî, independenţi (kossuthişti şi mai rea a domniei arbitrare,
ofere astfel poporului ortodox român, care
ugroniştl) şi partida poporală. „Oe mirare der, dâcâ tot mai dese ou proclamarea protectoratului frances asu­
pururea s’a distins prin o neclătită şi tra­ Adresa spune la început, că ea se devin caşurile, când minoritatea se uisuesce pra Tunisului, pe care Italia îl pândia de
diţională credinţă cătră înaltul tron, ca să
face în nisce momente, când constituţia a zădărnici principiul domniei majorităţii? mult. Acest protectorat a contribuit în
descopere din belşugul iniraei sale devo­ mare măsură, ca Italia să se arunce în
maghiară este într’o gravă crisă, provocată Ce mirare, dâcă faţă c’o astfel de majori­
tamentul său omagial şi alipirea sa sinceră
de actualul guvern al Majestăţii Sale, care tate, care s’a organisat prin nimicirea esen­ braţele triplei alianţe, şi din timp în timp
şi căldurosâ cătră preaînalta casă domni-
prin faptele lui ilegale şi prin declaraţiu- ţei constituţiunei, având un titlu de drept s’a manifestat în mod forte provocător la
tore peste tot; şi în deosebi să dea espre-
nile lui n’a atacat numai singuratice dis- j numai formal, minoritatea îşi lărgesoe pro­ adresa Franeiei. Sufletul acestor manifes-
siune sentimentului general de adencă gra­ posiţiunî ale constituţiei, ci însă-şi esenţa priul său cerc de drept şi folosesce tote staţiunl era fostul ministru şi bărbat de
titudine faţă de augustul actual domnitoriu
acesteia. armele, ce i-le dau formele de drept esis- stat Crispi, care adese ori a încurcat ţâra
şi monarch al nostru, căruia pe lângă
Arată, ce este esenţa constituţiei. Ea tente? Oe mirare, dâcă un astfel de parla­ lui într’o politică aventurios-ă şi dăunătore
multe alte părintesc! binefaceri — avem
nu consistă în activitatea unui corp con­ ment este mereu asediat de periculul ne^ adevăratelor ei interese. Dâr Crispi a că-
a-i mulţumi reînvierea metropoliei nostre
sultativ, eşit din forme electorale, ei în putinţei unei lucrări active şi dâcă abso­ fi.ut şi deodată cu el a căfiut şi sistemul
naţionale şi reintroducerea organisaţiunei
aceea, că naţiunea dimpreună cu domnito­ lutismul osificat al majorităţii eonsumân- său, âr viitorii şefi de guvern au făcut
bisericei pe base constituţionale, dând ast­
rul ei alcătuesce legile şi ia parte în con­ du-se pe sine însuşi, face ca însăşi majori­ paşii însemnaţi cătră apropierea ţărilor
fel poporului român ortodox din patrie pu
trolul guvernării. Acest drept şi-l esercită tatea să nu-şl pâtâ esercită drepturile sale ? surori. Cestiunea Tunisului s’a regulat
tinţa de a-se desvolta şi progresa pe calea naţiunea prin deputaţi aleşi, cari însă numai Ori cât de tristă, şi, din puncţ de vedere printr’o convenţie, mai remânea să se reia
culturei după principiile sublime ale sântei
pe basa titlului de drept derivat dela na­ politic, ori cât de primejdiâsă ar fi în anu­ firul bunelor raporturi şi în caea-ce pri-
nostre biserici ortodoxe.
ţiune pot să-şi împlinăscă problemele legis­ mite momente o astfel de situaţiune, nu se vesce legăturile comerciale. Si s’a făcut şi
In urmarea acestora avem firma con­ lative. Dreptul ce-î esercită representanţii pote provoca în ea la acea constituţie şi acâsta, graţie înţolepciunei miniştrilor de
vingere, că clerul şi poporul nostru din naţiunei nu este al lor, ci al naţiunei, el la acel parlamentarism, din care a dispărut acum : Canevaro al Italiei, şi Deloasse al
archidiecesa Transilvaniei va emula cu ce­ este numai un drept delegat, o putere în­ esenţa şi dreptatea, şi de odată cu acestea Franeiei. Apropierea dintre cele două ţări
lelalte popore din patrie întru esprimarea vestită. Afară de acâsta, viaţa constituţio­ puterea morală.... surori nu însâmnă de-camdată o alianţă şi
bucuriei generale, ce trebue să cuprindă nală mai are şi alte legi, între cari cele „Majestate ! Acesta este tabloul vieţii pe teren politic, der este hotărît o slăbire
pe tote poporele la aniversarea a 50-ea mai însemnate sunt: deoparte valorarea nostre constituţionale, de natura acâsta este a raporturilor dintre Italia şi tripla alianţă.
dela suirea pe tron a Majestăţii Sale, ca­ voinţei majorităţii, de altă parte dreptul crisa, a cărei înlăturare o cerem dela Ma­
rele prin un şir bogat de măreţe fapte a minorităţii de a folosi liber armele discu- jestatea Ta cu îndreptăţire atât mai de­ Prinţul George. Din Atena se te-
întemeiat gloria înţeleptei Sale domnirî de siunei, pentru a pută convinge majoritatea, plină şi cu încredere atât mai sinceră, cu legrafâ'/ă, că miniştrii plenipotenţiari ai
o jumătate de vâc, adăugând prin acesta său, câştigând pentru ea opinia publică na­ cât mai clar este faptul, că origina crisei Rusiei, Franeiei, Anglei şi Italiei s’au pre-
sentat alaltăerl la palatul regal, ca să
la mărirea gloriei Habshurgilor. ţională, a deveni majoritate. este sistematicul abus cu puterea esecutivă...
anunţe în mod oficial numirea prinţului
Consistoriul archidiecesan poftesce Adresa arată apoi, cari sunt mijlocele Cerem şi sperăm vindecare dela Majesta­
George, ca comisar în Creta.
deci din acest icident pe onorabila preo cu ajutorul cărora se pote falsifica delega­ tea Ta, fiind-că drepturile coronei şi naţiu-
Sultanul a adresat o telegramă Ţa­
ţime parochială, ca în mai sus numita di, rea voinţei naţionale: banul şi forţa puterii. ţiunei maghiare curg din aceiaşi isvor, ba-
rului, în care fiice, că soirea [privitore la
Aceste mijlooe le aplică guvernul de afil sâză pe acelaşi titlu de drept, au aceeaşi
trimiterea prinţului George ca comisar în
în proporţii necunoscute pănă acum. De deci putere, sunt sfinte deopotrivă. Inviolabilita­
Creta, a făcut asupra popârelor Turciei
cui cel mai nemerit în conducerea politicei de ani în Ungaria garanţiile libertăţii şi tea uneia formâză condiţiile inviolabilităţii impresiunea cea mai durerosă. Relaţiunile
exteriore şi pentru resolvarea conflictelor curăţeniei alegerilor sunt insuficiente, ba alteia; slăbirea uneia, însâmnă clătinarea amicale, ce esistă între Ţarul şi Sultanul,
dintre naţiuni; dâr ne surprinde şi ne în- nu se observă nici acelea, cari sunt, ci par­ alteia; oăderea uneia ar îngropa sub ruine precum şi asigurările date de Ţar înainte
tristâză, când vedem pe chiar unii dintre tea cea mai mare a autorităţilor desfăşură, şi pe cealaltă... Aşadâr, după cum dato-
şi după răsboiul greco-ture, de a protege
apostolii dreptului internaţional, că se pun fără pedepsire, o emoluţiune adevărată în rinţa naţiunei ar fi a-şl pune în cumpănă
drepturile şi interesele Sultanului, sunt
în serviciul unei asemenea teorii. Dâr oe călcarea acelor garanţii. Pe terenul acesta tote puterile pentru apărarea drepturilor pentru acesta o garanţie sigură, că Ţarul
să mai fiicem, când popore întregi vin să guvernul actual a creat o nouă situaţiune, principelui atacat, tot aşa putem aştepta va da ajutorul său de a suprima dificul­
renege principiile în virtutea cărora şi-au o situaţiune, care n’are precedent la naţiunile eu încredere dela regele, ca cu puterea lui tăţile unei situaţiunl de neadmis pentru
creat o esistenţă politică printre naţiunile constituţionale ale lumei culte. de domnitor să împiedece violarea dreptu­ Sultan şi supuşii săi. Ţarul — fiice mai
independente ? Şi dâcă Belgia nu este în Ministrul preşedinte actual a procla­ rile nâstre constituţionale...
dsparte depeşa — ar îndatora fârte mult
caşul acesta, avem din nenorocire pe Un­ mat, ca principiu şi problemă a sa, atât co­ „Atacul de arjl nu se îndrâptă nu­
pe Sultanul, dâcă ar împiedeca trimiterea
garia, care — după-ce a fatigat Europa lectarea banilor pentru alegeri, administra­ mai în contra unor drepturi parţiale, ci în
prinţului George în Creta sub vre-un t’tlu
dela 1848 pănă la 1866 cu propagandele rea şi distribuirea lor, cât şi aplicarea for­ contra totalei esenţe şi esistenţe a acelora.
âre care, ceea oe va fi pentru Sultan o
şi reclamele sale de popor ţliberal şi cava- ţei autorităţii publice. Şi dâcă Majestatea Ta, în virtutea jură­
nouă dovadă de amiciţie şi de bună voinţă
leros, nobilttas hungarica, după-ce — în lup­ In consecenţă adresa se ocupă cu afa­ mântului regesc, nu pote suferi nici cea
din partea Ţarului. Sultanul speră firm, că
tele sale eroice — s’a pus sub stindardul cerea banilor pentru alegeri, ca mijloc de mai neînsemnată călcare de lege, eu atât
Ţarul îi va răspunde în mo i favorabil.
principiului de naţionalitate, pentru-ca să corupţiune, şi cu afacerea Dessewffy, ca mai puţin pote privi pasiv atacarea între-
potă provoca simpatia opiniunei publice şi mijloc de presiune din oficiu şi abus cu gei constituţiuni şi cu atât mai puţin pâte Congresul de ptace. Din Petersburg
să atragă atenţiunea binevoitore a marilor puterea, pe cari ministrul-preşedinte le a permite, ca sfetnici necredincioşi se folo- se anunţă, că contele Muraview va trimite
puteri, — astăfii când a reuşit, graţie .eve­ declarat în plin parlament de corecte, în­ sâscă ca armă de atac puterea cu care i-a la începutul lui Decemvre tuturor puterilor
nimentelor, să se emancipeze, astăfii când dreptăţite] t a ca aparţinând între drepturile învestit regele, şi făcând acâsta să se pro- planul congresului de pace şi desarmare.
este secondată şi susţinută de Austria, ina posiţiunei sale. „Este nouă şi ne mai pome­ vâce demonstrativ la încrederea Majestăţii Locul şi timpul întrunirei congresului nu
mica se de altă dată, astădl sfâşie şi calcă nită cutezaaţa cu care din acest abus gu­ Tale.... s’a hotărît încă, însă e neîndoios, că con­
în piciore stindardul, cu oare a triumfat, vernul de afil al Majestăţii Sale doresce jfRâmdnerea în oficiu a guvernului ac­ gresul nu se va ţinâ în Petersburg.
oprimă naţiunile, la cari făcea apel când a-şi crea un drept şi un principiu; este tual al Majestăţii Tale, ar fi identică cu sanc­ Ţarul la Viena. O scire telegrafică
ea însă-şi era oprimată, şi se sforţâză, prin nouă şi ne mai pomenită teoria, după care ţionarea acelor concepţiunl anti-constituţionale, din Berlin vestesce, că Tarul Rusiei Ni-
' »
mijlâcele cele mai reprobabile, de a ma guvernul, şi mai ales preşedintele acestuia, pe care acest guvern nu le-a aplicat numai eolae II va merge în primăvara anului
gbiarisa neamurile nemaghiare, şi cari în pote fi chiămat, ba aprope dator a colecta în praxâ, ci acum le vestesce şi în prin­ viitor la Viena, ^pentru a face o visită îm­
Panonia sunt mai numărose şi mai vechi, şi administra bani pentru alegeri, sume, a cipiu, ridicându-le la dogme de guverna- păratului Francisc Iosif.
decât populaţiunile de rassă mongolică. căror atât originea, cât şi întrebuinţarea ment. Drepturile constituţionale ale naţiu­
iva urma.) lor sunt acoperite c’un văl des, aşa încât nei sunt în pericul, câtă vreme negarea lor
de amândouă se lâgă bănuiala corupţiunei; în praxă şi în principiu nu va fi pădepsită