Page 67 - 1898-11
P. 67
Nr 252 —1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 8.
SOIRILE DILEL Adunarea extra-ordinară a despăr bibliotecile poporale şi ajutorele primite în Serata s’a început îndată după 8 ore,
favorul lor. Primul ajutor l’a dat d-1 ad
ţământului I al Asociatiunei. în sala de gimnastică dela gimuasiu. Pro
— 16 (28) Noem /re. y y vocat Simon Damian încă în adunarea ge gramul variat, a fost esecutat fârte bine.
nerală trecută, făcând un dar de 20 fl. Orchestra a esecutat trei piese musioale, şi
Dela Academia Română. In timpul din ErI după am64î s’a ţinut în sala cea pentru biblioteci. De-atuncI au mai oferit u
■urmă localul Academiei Române a fost mare a gimnasiului român din loc adunarea frumose daruri în cărţi d-nii: I. G. Bibi- anume : „Sânge de soldat de Bloz F.; „Fur
fârte mult mărit. S’au adaus între altele generală extra ordinară a despărţământului cescu director de bancă, Ioan Socaciu prof., Instige Leute*, poutpouriu de Comzak şi „11
u
două salâne mai de siguranţă, în care să 1 (Braşov) al Asociaţiunei. După-cum am barbiero di Sevilla , overtură de Rossini.
Alexandru Bogdan voluntar, Mircea Maior Tâte trei piesele au fost esecutate cu pre-
se păstreze manuscriptele, documentele, mai spus, causa principală, care a recla student, Ioan Săbăăeanu comerciant şi An-
monetele şi partea cea mai preţiâsă din mat convocarea acestei adunări, a fost ale dreiă Bârseanu profesor. cisiune şi siguranţă, dând o nimerită inter
biblioteca cărţilor tipărite; lângă aceste co- gerea oomitetului pe un nou period de trei Deosebit plăcută a fost' surprinderea pretare operelor esecutate.
lecţiuni se află o încăpere specială pentru ani. de6re-ce comitetul de pănă acum, ales făcută de d-1 Petru Broşteanu, care pătruns Partea teatrală a seratei a format’o:
studiarea lor. Sala de lectură a bibliotecii în Martie a. e., a avut mandat numai pănă de importanţa, ce o au bibliotecile popo monologul „Prin gura cheii", predat de 7.
cărţilor tipărite devenind cu totul neîncă- în tomna acestui an. Ast-fel agendele adu rale pentru deşteptarea şi cultivarea po Popa st. cl. VIII şi „Nebunul“ de Cr. Ney,
pătore, s’a refăcut sala cea mare din eta nărei de erl fiind puţine, după-ee şi aşa porului, s’a oferit a da un ajutor de câte comedie într’un act. Predarea monologului
jul caselor Zaleschi (cari acum formâză un o adunare generală s’a ţinut numai în 1 fl. pe lună, începând din 1 Iulie a. c., a fost fârte succâsă, intonare potrivită, voce
singur corp cu localul Academiei din calea Iunie a. o., comitetul n’a aflat de lipsă a pănă când se va completa numărul biblio simpatică şi gesturi frumose.
Victoriei Nr. 135), spre a fi destinată pen împreuna acâstă adunare cu formalităţi. Ea tecilor. Acest lăudabil început a aflat ră Rolurile în comedia „Nebunul" au fost
tru publicul cetitor. In acâstă sală de lec s’a ţinut în cerc mai restrîns; popor n’a sunet şi în inimele altor generoşi membri împărţite între studenţii: Victor Pop c.
tură este loc comod de lucru pentru 32 luat parte. VIII (Sandu, dr. medicinae), Aurel Bă
ai societăţii nostre române, urmând esem- nuţ, cl. VIII (Iepurean, agent comercial),
persone, la disposiţiunea cărora se află o Preşedintele Andreii! Bârseanu, des
plul d-sale şi d nii: Cornel Aiser cassar Anton Bogdan cl. VIII (Ţărmurean, tatăl
bibliotecă de referinţă, de care să se potă chizând adunarea, arată causa, care a re
la filiala „Albina", Arseniu Vlaicu, director lui Sandu) şi Ioan Montani, o. VII (For
servi singur; acâstă bibliotecă cuprinde clamat convocarea ei şi face tot-odată o
şi profesor la soola română comercială, şi fotă, fabricant). Toţi s’au achitat bine de
vre-o 7000 publicaţiunl cu peste 1600 de reprivire asupra situaţiunei actuale a des
Valeriu Morariu, candidat de advocat. Toţi rolurile lor şi publicul, mulţămit, a răs
volume şi este împărţită în următorele sec părţământului. Cu deosebită bucuriă con
aceşti domni contribue câte 1 fl. în fiă- puns cu repeţite şi sgomotâse aplause.
ţiuni : Filologie clasică, Filologie romanică, stată, că mai ales în nisuinţa sa de-a în
care lună în favorul bibliotecilor. Fiă, ca Meritul principal se cuvine regisoru-
Filologie românâscă, Istoria Românilor, mulţi bibliotecile poporale la sate, comite
nobilul esemplu al dânşilor să găsescă şi lui, d-lui profesor 7. Mureşianu, care a in-
Publicaţiunile Academiei, Istoria universală, tul e urmărit cu viu interes din partea so
alţi imitatori. struat atât orchestra, cât şi pe diletanţi.
Geografie-Enciclopedie, Germanice-Slavice, cietăţii române ; amintesce cu reounoscinţâ
Oassarul Cornel Aiser ceti apoi ra In ce privesce însă alegerea pieselor,
Arice-Orientale, Bibliografie, Periodice (ro darurile făcute în acest scop de ^diferiţi
portul despre starea cassei. Din acest ra ce s’au jucat, găsesc, că n’a fost tocmai
manice), Diverse (bibliografie specială şi particulari şi accentuâză cu deosebire fru-
port am aflat, că în despărţământul nostru norocosă. Ar fi de dorit, ca în viitor să se
cataloge anticarie) şi juridice. Noua sală mosa iniţiativă privitore la arangiarea tea
se află actualmente: 2 membri fundatori, găsâscă piese mai potrivite, spre a fi jucate
fie lucru ast-fel întocmită şi înzestrată, a trului român de diletanţi, de Joia trecută,
8 pe vieţă, 78 ordinari, 70 ajutători. Cu to de nisce tineri studenţi.
fost deschisă la 10 Noemvre curent. In- care s’a dat tot în favorul bibliotecilor po
tul 158. — macad. —
trensa se pun ’la disposiţiunea doritorilor porale. Mulţumind membrilor pentru pre-
La cererea comitetului, de-a se lua la
de-a face studii şi cercetări tote cărţile sentare, declară în [fine adunarea de des
cunoscinţă raportul despre activitatea sa
din bibliotecă, cerute printr’un buletin chisă. ULTIME SC1RL
special. Notarul Nicolae Bogdan cetesce după şi despre starea cassei, d-1 V. Oniţiu, di
rector gimn., propune, âr adunarea pri- Bucurescî, 27 Noemvre. Aată4î
acestea raportul comitetului despre activi
Corone eterne. Din inoidentul morţii mesce unanim a-se lua raporturile la cu corpurile legiuit6re române au fost
tatea sa dela ultima adunare generală (14
D-lui Maximilian Moşoiu, şef comptabil în noscinţă cu adausul, de a-se esprima tot-o deschise cu ceremonialul obişnuit
(26) Iunie a. c.) pănă afli- Din acest raport
Brăila, decedat în Bran, ni-a trimis On. Dn. dată mulţămită comitetului pentru activi printr’un mesagiu al Regelui, care
reese, că afară de cele 6 agenturi înfiin
George Comânid notar cercual în Veneţia tatea sa. a fost în multe locuri aplaudat.
ţate pănă la adunarea de astă-vară, comi
inferioră şi soţia sa D-na Elisaveta Moşoiu, . Donatorilor şi sprijinitorilor sus amin
tetul a mai reorganisat agentura din Her-
oa soră şi cumnat ai adormitului, în loc tiţi li-se votâză mulţămită, er premiul de
man. Dintre cele 3 biblioteci, de cari dis
de o cunună peritâre pe mormânt 5 jl. 10 fl., rămas nedistribuit, se hotâresce a-se D I V E R S E .
pune despărţământul nostru, biblioteca Nr.
drept o coronă neperitore la „junăaţiunea lăsa la disposiţia comitetului, pentru a-se
2 se află în administrarea agenturei din Erăşî polul Nord. O aducere aminte
iubiţilor răposaţi* pentru ajutorarea şcola distribui ulterior în sensul intenţionat de
Braşovul-veohih; biblioteca Nr. 1 s’a ridi cât de în trâcât, credeam, că nu va fi de
rilor români săraci. Primindu-se de subscri donator. Modul, cum au să se facă colec
cat din Feldiora şi s’a dat în administrarea prisos celor ce au cetit în diare minunata
sul comitet acâstă sumă, se chitâză în a- tele în favorul bibliotecilor, la propunerea
agenturei din Herman; biblioteca Nr. III, şi îndrăsnâţa călătorie în balon a ingine
cest mod şi se arată, că s’a adaus la nu d-lui Oniţiu s’a lăsat la apreţiarea comite
avându-se în vedere, că poporul agricol în rului suedez Solomon A. Andrâe. El era în
mita fundaţiune. — Braşov 16 (28) Nov. tului cu observarea, ca el să le esecute
timpul verei nu prâ dispune de timp pen soţit, în acâstă călătoriă aeriană, de doi
1S98. Comitetul parochial român gr. or. din după cum va afla mai potrivit şi în adu
tru cetire, la cererea comitetului Asocia devotaţi prietini ai săi, d-nii Fraenkel şi
Cetatea Braşovului. narea proximă să vină cu raport.
ţiunei meseriaşilor români s’a lăsat pănă Strindberg. AoeştI cutezători aeronauţl do
Urmând alegerea comitetului pe un
Casă de bancă anglo-română. Foile acjl în folosinţa acestora, âr acum s’au luat reau cu orl-ce preţ, cu preţul vieţii Rr
din BucurescI scriu, că la Londra s’a con măsuri pentru a fi dusă la Feldiora. Comi nou period de trei ani, d-1 V. Oniţiu pro chiar, să atingă polul Nord, de care se
stituit o casă de bancă sub firma „Anglo- tetul a pus în lucrare înfiinţarea unei nouă pune şi adunarea între aclamărl unanime apropiaseră mai mult sâu mai puţin alte
.Roumanian Bank Limited", care îşi pro biblioteci. (Biblioteca Nr. 4), cave în scurţ primesce a fi realeşl în comitet aceiaşi expediţiunl anteriore. Plecarea sa se făcuse
membri, cari au fost şi pănă acum. Acest
pune să facă afaceri de bancă în România, timp va fi gata şi se va da şi în adminis din Spitzberer, la 11 Iulie anul trecut, ba
pentru care scop a comanditat casa de trarea uneia dintre agenturi. comitet însă, în vederea agendelor tot mai lonul fiind mânat la plecare de un vânt
numărose, a trebuit să se întregâscă încă
bancă S. L. Cornea din BucurescI cu suma Propunerea adunărei generale de astă- favorabil.
cu doi membri noi. Pentru consultare s’a
-de 7.000.000 lei. Banca din BucurescI va vară a despărţământului nostru, ca să se Ceea-ce se soia positiv despre acâstă
suspendat şedinţa, er după redeschidere d-1
purta firma Cornea & C-o. Unul dintre di câră dela comitetul central preliminarea călătorie şi ceea-ce s’a cetit în diferite
V. Oniţiu, în urma unei înţelegeri cu mai
rectorii dela Anglo-Roumanian Bank se unei sume corespundătdre pentru ajutora Ziare, atât profane cât şi soiinţifice, este
mulţi membri, a propus să se întregâscă
.află în BucurescI, spre a instala casa de rea despărţămintelor active şi vrednice de că Andrâe, peste două Z'le dela îmbarcare,
comitetul cu d-nii Dionisiu Făgărăşan şi
bancă Cornea & Co. pe numele căruia s’a ajutor (înafară de cele 20% din taxele era’viu, nevătămat împreună cu colegii săi,
Timoteih Popoviciu, pe cari adunarea i-a
depus deja la Banca Naţională a României membrilor ordinari şi ajutători, prevădute şi ajunse latitudinea nordică de aprope
şi aclamat. D 1 Făgărăşan însă a declarat,
suma de 7.000.000 în consolidate şi alte în statute), — a fost presentată adunărei 83° la amiâZl. după cum relata o depeşă
că la nici un cas nu p6te primi, fiind d-sa
-pfecte de stat englezesel. generale dela Beiuş, dâr la propunerea co expediată printr’un porumb dresat. Andrâe
fârte ocupat! Astfel adunarea a trebuit
mitetului central, ea n’a fost luată în con avusese grije, la plecare, să ia în balon
Logodnă. Cu plăcere înregistrăm soi siderare, pe cuvânt, că „Asociaţiunea nu dis să caute altă personă în locul d-sale, acla mai multe de asemenea preţiâse şi elegante
rea, ce am primit’o din BucurescI despre pune de mijloce". S’a modificat însă unul mând ca membri noi pe d-nii Timoteiă pasări. Dela data ultimei depeşl, nu se mai
•logodirea d-şorei Lucreţia Ertmia Popa, cu dintre paragrafii regulamentului afacerilor Popovid, profesor de musică, şi Nicolae scie nimic positiv despre zelosul in
-d-1 Luca lonescu. Urăm fericire logodnici interne ale despărţămintelor, în sensul, ca Oancea, învăţător. Noul comitet se compune giner, dâcă nu vom lua în semă diversele
lor şi felicităm călduros pe părinţi! acestea să potă arangia petreceri şi pro- deol ac}I din următorii domni : A. Bârseanu conjecturi. latr’o f6ie englesă figurâză o ver
profesor, Gr. Maior diarist, Nic. Bogdan
ducţiunl, de al căror venit să potă dispune siune pe care o credem demnă de aten
Cununia. Duminecă în 15 Noemvre v. profesor, O. Aiser funoţionar de bancă, I.
ele însele. ţiune. In caşuri Şextreme, cum este acela
ss’a săvârşit în Brăila cununia religiosă a Săbăăeanu comerciant, T. Popovid profesor
Comitetul despărţământului nostru, al lui Andrâe, se apucă cine-va, ca cel ce
•d-nei Maria A. Alessiu cu d-1 Petrei. Ban- şi N. Oancea învăţător.
conform oonclusului adunărei generale din voesce să (scape de înec, şi de un paifi.
<cotescu. Sincerele nâstre felicitări! Ou acestea adunarea de erl s’a ter
Braşovul-vechiiî, a cerut şi a primit dela minat. fără nădejde. O verişâră a cutezătorului
Câţî capătă medalia jubilară? Din comitetul central împuternicirea, ca cu ob aeronaut, d-ra Leege, are darul de-a vedâ
la distanţă, fapt care a fost în alte atâtea
Viena se anunţă, că astăcjl, Luni, va apăre servarea formulelor de lipsă, să p6tă face Serată teatrală-musicală.
acolo foia oficială cu numele tuturor celor colecte în favorul bibliotecilor. ocasiunl de aprope controlat
$000 la număr, cari vor căpăta medalia Dintre cele două premii de câte 10 fl. Blaşifl, 27 Nov. D-şora în cestiune, a cărei bună cre
jubilară. oferite de d-1 protopop Baiulescu, unul a Elevii internatului Vancean de băieţi din dinţă o atestă un Zi* r ou mare greutate,
„The Philosophical Journal", afirmă într’o
fost conferit de comitet d-lui G. Puitl din loc, ţinând cont de datina de pănă acum, au
Un manuscript al lui Galilei. Din Roma scris!re adresată famili-i sale, că a văZut
Braşovul-vechifi, despre care s’a constatat, procurat şi în anul acesta o sâră plăcută
se scrie următârele: vice-bibliotecarul bi- pe Andrâe şi pe prietinii săi ajunşi la po
blioteoei din Vatican, Cozzeluzzi, a dat câ-şl lucrâză mai bine şi mai modern mo publicului, prin arangiarea unei serate mu- lul Nord, sănătoşi şi mai înfloritori decât au
şia sa; al doilea premiu de 10 fl. însă, sicale-teatrale, în sâra de 26 Noemvre n., cu
peste un manuscript, cetratâză despre flux şi plecat. Ei vor reveni încurând, aducând
menit pentru cea mai bună lucrare desti ocasiunea prinderii postului. Aceste serate
reflux, soris de Galilei. Manuscriptul portă cu dânşii cele mai palpitante noutăţi sciin-
•signatura: „Scris în Roma în grădina lui nată a-se ceti la proxima adunare generală de altă dată erau forte cercetate de inte ţifice. Relata refero... deşi e forte ou ane-
Medici 1616, de Galileo Galilei, matema asupra subiectului. „Folosele grădinăritului ligenţa din loc; acum însă a fost mai slab vie de admis, că Andrâe trăesce încă şi îu
cu îndrumări practice potrivite împrejură cercetată; cu deosebire ni-a bătut la oohl
ticul serenissimului mare duce de Tos aşa de norocite condiţiunî!
rilor din ţinutul nostru", nu s’a putut da absenţa mai multor familii de ale d-lor
cana".
nimănui, din causa lipsei de concurenţi. profesori. Nu cum-va răcindu-se timpul, s’a
In raport se accentuâză apoi cu deo răcit şi viul interes faţă de studenţimea Proprietar: Wr. Amrel Meareşiarm,
sebită plăcere interesul dovedit faţă de nâstră ? Redactor responsabil: SĂre&wiaa jlaSsr.
