Page 69 - 1898-11

REDACŢIUÎTEA, „qazeta“ iese în flâcare fii.
Alministraţiunea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BBAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe şăse luni
6 fi-, pe trei luni 3 fl.
Scrisori ne francate nu N-rii do Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
aiNISTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
orraătiirele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tite ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. oiolo poştale din întru şi din
Sax. Augonfeld i Emorloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosse.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. ADouamentnl pentru Braşov
InBudapesta: A.V.Qoldhor- Administraţiunea. Piaţa mare,
er, Ekstein Bernat. In Sam- Tfircul Inului Nr. 30, etagiu
Surg: Marolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu­ TT Xj 12 fl., pe 6 lur.I 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tariiă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seria IO or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 253. 1898.

u
Ce va fi după jubileu? E fdrte caracteristic ceea ce se Din Buroviua. Cetim în „Patria liul său Regele şi ţâra. In fine menţionâză
crede în Germania despre Banffy şi din Cernăuţi: „Foia oficiâsă aduce auto­ participarea României la conferenţa din
Din tote părţile se vestesce, că viitdrea lui atitudine. O voce din graful prea înalt, prin care d-nul deputat Roma contra anarchismului şi la conferenţa
după serbarea jubileului de cineî- Berlin, ce o reproducem mai jos, Iancu Lupul este numit mareşal al ţârii Bu­ de pace din Petersburg, datorită nobilei
cjecî de anî de domnire al monar- cjice, că actualul ministru-preşedinte covina pentru periodul viitor, âr d-1 Dr. Io- iniţiative a împăratului Rusiei.
chului nostru, de care ne despart unguresc e în stare de-a lucra şi sif Rott locţiitor de mareşal. Relevăm cu Pasagiile relative la visita Regelui la
numai doue cjile, luptele înverşunate contrar constituţiei, decă pănă la satisfacţiune, că cu t6te perderile ce le-am Petersburg, la primirea, ce i-s’a făcut în
din cele doue parlamente vor lua începutul anului viitor va fi silit la suferit la ultimele alegeri pentru dietă, to­ Rusia, precum şi acela la conferenţa de
un caracter şi mai acut ca pănă acesta prin neîncuviinţarea budge­ tuşi s’a numit mareşalul ţării din şirul de­ desarmare, au fost cu deosebire aplaudate.
acum. tului şi a pactului. Mai mult, ’i-se putaţilor români. Opintirile adversarilor noş­
Pe când organul Cehilor vor- pare sigur fbiei germane, că anul tri, au rămas fără succes. Rămâne acum, După terminarea cetirei Mesagiului
besce de-o mare şi seribsă crisă, ce nou va găsi în Austria domnirea ca energia fruntaşilor noştri să susţină ne­ M. S. fu recondus de miniştri şi biurourile
se pregătesc© în Austria după 2 §-lui 14, numit împărătesc, er în Un­ alterat pe sâma deputaţilor români cele două Camerelor pănă la scară. Pe tot parcursul
Decemvre, cjiua aniversară, pe atunci garia un guvern, care nu va «nai lu­ locuri în comitetul ţării, pe cari le-au avut dela Palat şi pănă la Metropolie, staţiona
una din toile oposiţionale maghiare cra pe basa legei. în periodul treout“. un număros public care saluta cu respect
prevede, că luna lui Decemvre va fi Situaţiunea promite a fi der, şi aclama pe Suveran.
plină de amărăciuni şi pentru Un­ după jubileul împăratului, cât se Deschiderea corpurilor legiuitore
garia. pdte mai critică în ambele stăte lueger despre Maghiari.
Trei proiecte de lege din cele dualiste. E nu numai cu putinţă, române. Muncitorii creştinî-sooiall au ţinut Dumi­
mai importante vor trebui se fie vo­ dâr probabil chiar, că în camera Duminecă, în 15 Noemvre st. v., s’au necă o adunare în Viena din incidentul ju­
tate de camera ungară, decă este, din Viena va isbuoni din nou obs­ deschis camerele române cu obicinuita so­ bileului împărătesc. In adunarea acâsta a
ca se se susţină mersul normal con­ trucţiunea, pe când în dieta ungară lemnitate. vorbit şi primarul Vienei Dr. Lueger, cji-
stituţional al lucrurilor. Mai întâifi ea este în flore şi, după t6te sem­ La ora 11 s’a oficiat la Mitropolie cend între altele: „Este forte interesant,
este proiectul de indemnitate pe pa­ nele, va continua. un Te-Deum, la care au asistat miniştrii, că în Ungaria nu vor să serbeze jubileul
tru luni, apoi legea de recrutare şi In astfel de împrejurări e în senatorii, deputaţii, înalţii demnitari ai împărătesc. Maghiarii nu cunosc pe împă­
în fine noua prelungire provisorică adevăr greu de-a prevede unde vor Statului şi ofiţerii generali şi superiori din ratul austro-ungar, ei recunosc numai pe
a pactului pe anul viitor. Tâte a- mai ajunge lucrurile. Se pdte, că în­ garnisonă. La ora 11% înaltele corpuri şi regele maghiar, er şi pe acesta numai dela
cestea trebuesc resolvate încă îna­ ţelegerea secreta de astă vară, din­ autorităţile s’au întrunit în sala şedinţelor încoronare încbce. Noi austriacii nu vom su­
inte de finitul anului. tre guvernul unguresc şi austriac, Adunărei. Tribunele sunt tixite de public. feri, ca Maghiarii sâ-şî facă istoric deosebită.
Obstrucţiunea oposiţiei maghiare despre care înţelegere Banffy nu Pornirea cortegiului regal dela Palat Trebue să constat aici în public, că Judeo-
inse va tace cu neputinţă ca aceste vre să spună nimic dietei, a avut în fu anunţată prin 101 tunuri. M. S. Regele maghiarii au parte însămnată la aceea, că
proiecte de lege se fie votate în totă vedere tocmai acăstă situaţie. De şi A. S. Principele Ferdinand sunt primiţi sărbările jubilare nu se fac .
u
regula în acest scurt timp. Numai aci a urmat apoi asigurarea, ce a la intrarea Camerei de miniştri; de preşe­
în caşul, când s'ar afla o modalitate făcut’o contele Thun în cunoscuta dinţi şi birourile Camerelor.
spre a împăca oposiţia şi a-o în­ sa declaraţiune, că „guvernele sunt Regele întrâ în sala Adunărei prece­ „Obstrucţiunea în Ungaria'*.
demna se renunţe la obstrucţiune va pregătite pentru orî ce cas . dat de casa Sa civilă şi militară, şi este Sub titlul acesta „National Zei-
u
fi posibilă o soluţiune normală. O Decă este aşa, atunci nu sunt primit în aplausele unanime ale senatorilor
tung“ din Berlin scrie un articul
ast-fel de eventualitate, după cum fără de basă temerile, că Banffy şi şi deputaţilor. M. S. Regele se urcă pe
fdrte caracteristic, mai ales pentru
stau ac}î lucrurile, pare a fi cu totul Thun lucră chiar cu intenţiune în Tron, avend la drâpta sa pe A. S. Regală tendinţa, ce o are, de-a lua în apă­
esclusă păDă ce va remânâ Banffy direcţia de-a crea după prima Ia­ şi înconjurat de miniştri, dă citire Mesa- rare politica lui Banffy.
ministru-preşedinte. Şi bre se fie nuarie a anului viitor o stare de lu­ giului de deschidere a ultimei sesiuni or­
prospecte, ca Banffy se se retragă? cruri sine lege, crecjend, că numai dinare a Corpurilor Legiuitâre. Etă ce cjice numita foia, după
O foie oposiţională apponyistă astfel vor pute să trecă peste greu­ Mesagiul în partea sa relativă la po­ o introducere mai lungă :
s’a si grăbit a anunţa, că deşi tăţile mari, ce li-se opun, şi se sal­ litica esterioră, constată raporturile cordiale „Deşi obstrucţiunea ungară semănă
Banffy se bucura încă de simpatii veze pactul şi printr’ensul unitatea ale României cu tote statele; amintesce forte bine esterior cu obstrucţiunea aus­
la corbnă, totuşi acesta va trebui se economică dintre Austria şi Un­ visita făcută împăratului Rusiei, care a dat triacă, totuşi în fond ele sunt fdrte dife­
ţină semă de interesele statului. De garia. numărose dovecjl de adevărată prieteniă rite, şi asemănarea nu este tocmai în fa­
aceea, cjice, se şi vorbesce în Viena, Bisicul, ce-1 fac însă, este de Regelui României; spune, că primirea, ce vorul maghiarismului. Obstrucţiunea în Aus­
că succesorul lui Banffy va fi Colo- tot mare şi pdte să coste mai mult, i-s’a făcut acestuia în Rusia, a fost tot atât tria a fost resultatul unei lupte naţionale
man Szell, care încă cu ocasiunea decât ar fi încurcătura, ce ar adu­ de simpatică, pe cât de strălucită. Vor­ desperate, pe care germanismul a trebuit
crisei din urmă a asigurat Cordna, ce-o după sine abaterea dela for­ besce apoi cu termini călduroşl de neno­ să o pârte pentru existenţa, dreptul şi
că în cas de noue dificultăţi ’i se mele constituţionale. rocirea, ce a lovit pe împăratul Francisc moştenirea sa naţională. Şi acâstă luptă
va pune la disposiţie. Iosif şi de viua parte, ce a luat’o la do­ i-a fost impusă prin bruscheţa şi trufia

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. plus de gagner du temps... Une preteD- cari formau odinioră şi cari mai formâză A cui este vina, dâcă un stat împes­
tion de l’Angleterre en Portugal, une note şi astăcjl imperiul lor, un stat de a doua
triţat şi poliglot conţine în sine germenii
allemande en Suisse, soulâvent aujourd’hui mână, ca Ungaria, şi a cărui independenţă desunirei, pe cari nedreptatea şi tirănia gu­
Despre principiul de naţionalitate, plus de tempetes que ne faisait jadi le se- nu este încă consolidată, putâ-va ore să vernelor îi fermentâză? Vina şi răul nu
jour d’une armâe âtrangâre. Chaoun prend desnaţionaliseze, la finele secolului al XIX,
constă în acele molecule de viaţă politică
ca fundament al dreptului interna­ sa nationalitâ au serieux et s’arme de son deosebitele popore, cari locuese în aşa cji-
ţional, şi despre principalele elemente mieux pour la dâfendre. Tant il est vrai sul teritor maghiar? Să aibă Maghiarii şi socială, dâr a celor pretinşi patrioţi, or­
biţi de funesta pasiune a unui egoism bar­
cari constituesc naţiunea. qu’en politique extârieure, le grand fait du acâstă credinţă copilărâscă ) ? Rău se va
1
bar şi antisocial, patrioţi, cari caută ca ple­
— Fine. — siecle est la renaissance ou le dâveloppe- găsi poporul maghiar în diua, în care eve­
bea vagabundâ să nu ia rang printre naţiuni
ment de l’esprit national“. (R. d. d. M. 15 nimentele îi vor răpi acâstă periculâsă şi
Der guvernele înţelepte şi prevăcjâ- şi se silesc să distrugă acei germeni, fără
d. 93, p. 775 şi 782). Şi aceste observa- tristă ilusiune. Nu sunt poporele, cari au
t6re, âmenii de stat, cari merită într’ade- să ia sâmă, că prin acea procedare impru­
ţiunî sunt atât de fondate, încât, după pă­ să dispară înaintea despotismului, dâr des­
văr acest nume, trebue să se fi eonvinşlj că dentă şi brutală, compromit condiţiunile
rerea judiţiosului Renan, principiul naţio- potismul a perit şi va peri tot-dâuna îna­
astăcjl, când sentimentul de naţionalitate de vitalitate ale statului, aducând cu tim­
nalităţei câştigă victorii chiar atunci când intea dreptului şi a libertăţei.
s’a desvoltat în aşa proporţiuni, încât tinde pul în descompunere corpul, pe care vo-
pare a fi învins. „Nous avons vu, de nos
neîncetat a cuceri împreună cu civilisaţiu- ] ) Cu ocasiunea unor representaţiunl iesc să-l vindece şi să-l întărâscă. Singurul
jours, l’Italie unifiâe par ses dâfaites, et la
nea poporele din lumea întrâgă, şi când el date în Peşta de cătrâ eminenţii artişti mijloc de vindecare, când un stat este com­
Turquie dâmolie par ses victoires. Chaque dela Hoffburgertheater din Viena, unele ga­
a prins rădăcini aşa de puternice în con- pus de mai multe credinţe şi naţionalităţi,
dâfaite avanşait Ies affaires de l’Italie; zete ungurescl, în frunte cu „Magyar Hir-
sciinţa naţiunilor, încât să devie religiunea lap , scriau între altele: „Pot să vină şi şi în cari consciinţa naţională s’a deşteptat
u
ohaque victoire, perdait la Turquie; car
poporelor moderne, astăzi, repet, orl-ce în­ trupele teatrale germane în capitala nos- şi persistă, nu pote fi decât justiţia şi li­
l’Italie est une Nation, et la Turque, hors
cercare de desnaţionalisare este nu numai tră, dâr nu acum, oi mai târcjiu, când Nem­ bertatea. Ele numai pot concilia şi uni in­
de l’Asie-Mineure, n’en est pas une . ţii noştri vor fi maghirisaţi . Cât timp tre­
u
u
barbară şi neumană, dâr periculâsă şi za­ teresele omenilor, âr nu nedreptatea şi des­
bue atunci să aştepte aceste trupe? Cu­
darnică. „Ailleurs, et surtout en Autriche- Când imperii ca Turcia, ca Austria, potismul, cari dâcă pot fonda pentru un
noscut este de tâtă lumea, că în capitala
Hongrie, Ies nations parlent si haut, et ca Rusia — cari au avut la disposiţiunea moment state şi imperii, ele nu sunt în
Ungariei, Budapesta, este mai mare numă­
dans toutes Ies langues â la fois, qu’il ne lor timpul şi cel mai energic despotism — rul acelora, cari sciu nemţesce, decât un- stare a-le conserva. Aşa-dâr principiul de
s’agit pas de Ies faire taire, mais tout au n’au putut să desnaţionaliseze populaţiunile, guresce. naţionalitate, când este secundat de justiţie