Page 70 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 258—1898.

slavică: Germanii, cjău, n’au căutat acostă înalt şi scopuri mari. Ceea-ce ’i se impută îndată după numire s’a dat un ma­ sub conducerea profesorilor, respective a
11
luptă. între altele din partea oposiţiei, corup- nifest „cătră tote poporele monarchiei , în învăţătorilor săi, în cea mai bună ordine,
Ou totul altfel stă lucrul îu Ungaria. ţiunea politică, abusurile la alegeri, n’au care se făcea cunoscută păşirea pe tron a pănă la terminarea serviciului dumnedeesc.
In dieta de acolo nu mai sunt acum cestiuni fo^t nici mai de mult în Ungaria o pâtră archiducelui Francis losif, sub numele de Eră pentru tinerimea şcolară gr. or.
de [naţionalitate; pentru acesta a îngrijit de a scandalei şi cu auevoie va deveni în Francisc losif 1. In acest manifest se diceau română, care umblă la şcolele de stat,
cu vreme maghiarismul domnitor. Oposiţiunea viitor. Se pote însă dice despre Banffy, că între altele: comunale, sâu de ale societăţii căilor fe­
naţională — abstrăgând dela câţl-va re- a representat deosebitele interese ale Un­ „Din propria nostră convingere recu­ rate, ce se află pe teritoriul diecesei n6s-
presentanţl ai Saşilor ardeleni, cari însă gariei adeseori cu zei şi cu succes. Amin­ noscând înalta valore a instituţiunilor li- tre, însă nu stau sub jurisdicţiuuea nâstră
în totdeuna au mers cu majoritatea libe­ tim numai câştigarea de institute de cres- „bere şi epocale, cu încredere păşim pe bisericâscă, preoţimea parochială va ţinâ,
rală, şi dela deputaţii crosţî, cari însă eere militare proprii ungare, precum şi „calea, care ne va conduce la transformarea dâcă să va cere din partea profesorilor seu
aprâpe nici odată nu-şî esereita mandatul tratarea pactului. Judecarea întregei acti­ „salutară a monarchiei unitare şi la reînoi- învăţătorilor respectivi, Vineri în 20 Nov.
lor în dietă, — nu este representată. Chiar şi vităţi a lui Banffy dintr’un punct de vedere „rea ei. stilul vechitl (2 Decemvre stilul nou) a. c.
un antagonism politic abia esistă în camera mai înalt, nu importă aici, deorece lupta „Firm hotărîţi de a susţine neturbu- la 9 ore antemeridiane, doxologie, după
ungară — şi camera magnaţilor, ce e drept în contra lui se petrece numai între mar- „rată strălucirea Corânei şi nevătămată tipicul arătat mai sus. Să observă însă, că
esistă — deorece partida guvernului, par­ ginele maghiarismului celui mai pronunţat. „monarchia unitară, dâr pregătiţi şi la aceea, şi în acest cas, doxologia festivă are a-se
tida naţională a lui Apponyi şi partida lui Acestea sunt căuşele, cari au dus opo­ „ca să împărţim drepturile nostre cu repre­ face Sâmbăta, respective Dumineca urmă­
Kossuth profesâză cam tot aceleaşi prin­ siţiunea maghiară la obstrucţie. Ea a si- zentanţii popârelor, contăm la aceea, că tore, conform punctului precedent 1 şi a
cipii liberale, âr partida clericală poporală bucnit atunci, când Banffy a refusat de a „cu ajutorul lui Dumnecjeu şi în concordie punctului 3 următor.
abia numără vre-o 20 de voturi Pe lângă da desluşiri dietei asupra resultatului tra­ „cu popârele, ne va succede a uni tâte ţ&- 3. In parochiile vacante, cari nu au
acâsta domnesce în totă camera ideia de tărilor sale cu contele Thun în cestiunea r rile şi seminţiile monarchiei întrun singur şi administrator în loc, precum şi in filiile,
stat maghiar cu o rară unanimitate. pactului. Banffy n’a lăsat să i-se uite în „întreg stat mare“. cari au biserică, dâră fără preot local, li-
Sunt deci numai divergenţe tactice cărţi, ca să nu opăoâscă pe AustriacI; mai Manifestul acesta s’a trimis şi co- turgia cu doxologia, dâcă ea nu să pote
şi personale, cari lucră în oposiţiă, tactice bucuros a luat asuprăşl ameninţarea cu mandei generale de pe atunci din Sibiiu şi face la terminul fixat în punctul 1, are să
în prima liniă la partida kossuth-istă, per­ obstrucţia, deore-ce nu credea, că partidele el s’a publicat tuturor locuitorilor, care se îndeplinâscă Duminecă în 22 Noemvre
14
sonale la partida naţională. „Independenţii , oposiţiei so vor uni. l’au primit cu părăcjl şi cu iluminaţiunl. stilul vechili (4 Decemvre stilul nou) a. c.
cari se grupâză în jurul lui Fr. Kossuth —
După-ce totuşi s’au unit, oposiţiă prin preotul însărcinat cu grija parochială,
el este mai mult un nume, decât o per
crede, că pâte totuşi îi va succede a răs­ lubileul împerătesc. pe lângă esacta observare a rândului pres­
sonalitate, cum era tatăl său — voeso
turna pu Banffy. Acâsta însă nu pare aşa cris în punctele premerse.
11
„globul maghiar , nu numai domnia es- P. S. S. episcopul N. Popea a
uşor, căci Banffy are în dietă o majoritate 4. Parohul local, respective adminis­
clusivă în Ungaria, ei şi aceea, ca Ma­ 3 dat deasemenea clerului şi poporu­
de / şi de ocamdată, cel puţin află as­ tratorul parohiei are să publice cuprinsul
4
ghiarii să fiă singuri ei de ei în patria lor cultare la împăratul. El este însă, afară lui din diecesa sa următorul cir­ acestui cerculariu învăţătorului, respective
mai restrînsă.
de aceea, destul de fără consideraţie, şi cular: învăţătorilor, apoi şi poporului credincios
Acesta o voesc în fond şi celelalte
energic, spre a lua asuprăşl şi o călcare a In 20 Noemvre st. vechiă (2 Decern, în sânta biserică spre orientare şi pregă­
partide, dâr nu o voesc de-odată, şi cu ori
constituţiei mai mult seu mai puţin mare, st. nou) a. c. să împlinesc 50 de ani dela tire, precum şi comitetului parohial, pentru
ce preţ, ci numai pas de pas, folosindu-se
la ceea-ce după totă probabilitatea, va fi suirea Maiestăţii Sale prâgraţiosului nostru de-a participa în corpore la sânta biserică;
de tote împrejurările favorabile economice
silit la începutul anului viitor prin neîn- monarch Francisc losif I pe gloriosul tron în fine, are să notifice oficios şi primăriei
şi politice, ce li-le oferă înceata, der prin
cuviinţarea budgetului ungar, precum şi al fericiţilor Săi antecesori, şi de când cu comunale şi altor autorităţi publice, dâcă
ridicarea Slavilor la aparinţâ neînlăturabila
prin neîncuviinţarea pactului. înţelepciune, dreptate şi blândeţe guver- se află, timpul liturgiei pe lângă invitarea
decadenţă a celei-lalte părţi a monarchiei.
De-ocamdată, ce-i drept, oposiţiă a nâză popârele încredinţate sceptrului Său de-a participa la aceea; pentru care cas
Kossuthiştii cer teritoriu vamal de
manevrat cu succes. Timp de 4 săptămâni prin provedinţa dumnedeâscă. autorităţilor publice şi onoraţiorilor străini
sine stătător deja acum; cei din partida
ea a sciut să paraliseze stabilirea unei or­ Acuma, când din îndurarea lui D-deu, să se reserve în biserică locuri cuviin-
guvernului consideră acest esperiment de
dine de cli prin discursuri nesfârşite şi prin prâgraţiosul nostru monarh p6te să pri- ciose.
periculos şi voesc să aibă timp mai înde­ *
tot feliul de apucături regulamentare şi va vâscă la un trecut de jumătate de veac 'al
lungat de pregătire îu condiţiunl cât se
continua acum lupta în acelaşi mod în con­ gloriosei sale domnirl, asupra binecuvân­ Omagiul Corpurilor Legiuitoro din Aus­
p6te de favorabile, oum le-a stors baronul
tra proiectului de indemnitate. Tot-odată tatei sale activităţi îndreptate spre ferici­ tria. Vineri s’a întrunit camera şi senatul
Banffy în decursul verei şi a tomnei dela
îşi caută tot feliul de alte obiecte, faţă cu rea poporelor sale, noi fiii credincioşi ai imperial în şedinţe festive din incidentul
ministrul-preşedinte austriac. Partida na­
cari să potă face oposiţie şi obstrucţie. sântei nostre biserici strămoşescl cu deo­ jubileului Maj. Sale împăratului. In camera
ţională de altă parte ar vrâ să aibă o
Aşa afacerea Hentzi... sebire ne simţim îndatoraţi a-ne ridica cu imperială deschide şedinţa presidentul Dr.
parte mai însămnată la guvernare, seu mai
Astăcjl încă nu se pote prevede cum bucurie inimile nostre pline de credinţă Fuchs, aruncând o reprivire asupra celor
bine cjis, ar vrea să aibă ea puterea în
s’ar putea face un sfîrşit obstrucţiunii. omagială faţă de prâînalta personă a Maj. 50 ani de domnie a împăratului, scoţând
mână, pentru-ca apoi, probabil, să mârgă
Banffy ameninţă deja cu introducerea clo- Sale, mulţămind lui Dumnecjeu pentru da­ în relief, că Maj. Sa a fost tot-dâuna un
în cestiunea pactului pe aceleeaşl drumuri,
turei, deore-ce însă ar trebui să o elupte rurile revărsate asupra domnirei Majestăţii esemplu admirabil de credinţă, datoriă, sa-
ca guvernul actual. Tote fracţiunile opo-
mai întâifi dela obstrucţie, acâstă măsură Sale de jumătate de vâc, în care restimp orificare pentru imperiu şi popâre şi de-o
siţiei însă să unesc în strigarea; „Jos cu
este încă departe. Sigur este aql numai, că cu ajutorul lui Dumnecjeu şi din graţia resistenţă eroică în cjile de restrişte. Aus­
Banffy!“ Acâstă strigare o ridică, firesce, şi
anul nou va întâlni în Austria domnirea Maiestăţii Sale ni-am recâştigat vechia nos­ tria mulţumesce împăratului său desvolta-
clericalii cu zel, din ură în contra liberalis­
§-lui 14 al ordonanţelor împărătesei, în tră Metropolie şi reînfiinţarea Episcopiei rea culturală a vieţii publice, a apărării
mului, deşi tocmai în cestiunea pactului ei
Ungaria însă un guvern, ce lucreză cu to­ nostre a Caransebeşului. imperiului, a sciinţelor, artelor, literaturii,
sunt aplecaţi a se înţelege cu Austria —
tul nelegal“. Dorind de cî, ca la rugăciunile nostre comerciului şi industriei. Cu iubire, admi-
l
de când acolo soţii lor de principii cle­ raţiă şi stimă adâncă privesc poporele Aus­
ricali au ajuns să ocupe o posiţiune tot de mulţămită, ce le vom aduce din acest triei la împăratul lor. Şedinţa închee cu
mai tare. 2 Decemvre 1848. incident îmbucurător pentru noi în sân­ aplause frenetice, însărcinând presidiul să
Simburele întregei cestiuni a obstruc- tele biserici, să pâtă participa cât mai
Cel mai însemnat eveniment al anului mulţi credincioşi, şi ca să dfim o însămnă- depună la treptele tronului felicitările ca­
ţiunei în Ungaria este aşa-dâr — Banffy; merei întregi.
1848 este fără îndoială abcjicerea la tron tate cât mai mare acestei sărbărl, m’am
şi încă într’atâta, încât din diferite părţi
a împăratului Eerdinand şi luarea frânelor aflat îndemnat a dispune, ca serbările n6s- In senatul imperial deschide şedinţa
s’a declarat, că obstruoţiunea va înceta
domniei de cătră tînărul archiduce Francisc tre de bucurie să se îmbine cu sărbătorea presidentul principe Windischgrătz, consta­
imediat, îndată-ce în locul lui Barffy ar
veni un alt prim-ministru. Dâcă BarifFy me­ losif, fiiul ântâiu născut al archiducelui întrărei în Biserică, care cade pe diua tând, că tâte cercurile populaţiunii simt
rită acesta ostilitate bruscă ori nu, nu voim Francisc Carol. următore, adecă pe Sâmbătă în 21 Nov. importanţa cjilelor jubilare. Este un dor al
să discutăm aici. El ori şi cum este un împăratul Ferdinand se ocupa cu re­ stilul vechiă (3 Decemvre stilul nou) a. c. tuturor, a esprima Maj. Sale sentimentele
de credinţă nestrămutată, stimă, iubire şi
politician, care scie ce voiesce, deşi tragerea sa din domnie deja trei săptămâni Prin urmare: mulţămită. Oratorul indică progresele mari
voinţa lui nu are nici decum un avânt mai după spargerea revoluţiunilor, mai ales din 1. Preoţimea parohială Sâmbătă în
causa sănătăţii sdruucinate, la care sdrum 21 Noemvre a. c. în sărbătorea întrărei în făcute de Austria sub domnia gloriosă a
cinare a contribuit în mod însemnat ma­ Biserică, după terminarea sântei liturgii, împăratului şi închee cu dorinţa, ca
rile agitaţiuni, cari îl făcuseră forte ner­ săvârşite de toţi preoţii din comună, să Dumnecjeu să ţină şi protâgă mulţi ani pe
şi libertate, nu pote să fiă, decât salutar şi împăratul nostru. Intre aclamaţiunl însar-
vos. Cu realisarea ideii de abdicare la facă rugăciune de mulţămită (doxologii)
folositor societăţilor şi omenirei, a cărei
tron, împăratul a întârdiat însă pănă în după tipicul din Liturgieriu cu totă evla­ cinâză apoi presidiul să depună la treptele
pace şi prosperitate depinde de pacea şi tronului felicitările senatului.
Decemvre, din mai multe cause. Frate-său via şi îndatinata pompă bisericâscă, adău­
prosperitatea naţiunilor.
Francisc Carol, căruia îi competa succesiu­ gând la rugăciunea de mulţămire cetită în
Din nenorocire însă, „l’Autriche ac-
nea la tron în virtutea statutelor familiare genunchi după cuvintele: te mărim, lău­
u
tuelle , după cum observă înţeleptul şi ju- SC1RILE DILEL
— nu fu aplecat a primi domnia. Astfel dăm, cântăm şi âră-şl căcjând mulţămim —
diţiosul Hornung, deja citat, „nous donne
abdicerea la tron s’a amânat de pe-o di următorele:
aussi le spectacle d’un Etat qui ne pos- — 17 (29) Noem rre.
pe alta. în care timp s’au ţinut dese con- „pentru-că în a ta nemărginită bună­
sâde pas la puissance intellectuelle nâces- Pentru jubileul împărătesc a,mai dat
ferenţe între membrii familiei, acum la Ins- tate ai învrednicit pe servul tău Maiestatea
saire pour unir Ies races en un tout nou- circulară dintre archiereii noştri, şi Epis­
bruck, acum la Schonbrunn, pănă-ce după Sa împăratul şi Regele nostru Francisc
veau“. copul de Oradea-mare Exelenţa Sa Mihail
ultima revoluţiune din Viena s’a luat deci- losif I a domni cu dreptate, blândeţe şi
După-ce am văcjut, ce se înţelege prin siunea definitivă, ca archiducele Francisc înţelepciune 50 de ani, şi pentru t6te da­ Pavel. In circular dispune, ca în cjiua de 2
naţiune, şi oare este forţa şi vitalitatea prin­ losif să moştenâseă tronul. rurile revărsate asupra domnirei lui“. Decemvre să se facă serviciu divin în tote
cipiului de naţionalitate, şi că aceste cali­ bisericele, la care să ia parte tinerimea
Actul succesiunei la tron se săvârşi 2. Tinerimea şcolară dela şcâlele nos­
tăţi îl recomandă şi-l impun celor ce caută şcolară. — Asemenea a procedat şi corul
în 2 Decemvre la Olmutz, numai între tre confesionale de orî-ce categorie, are să
să dea un fundament dreptului internaţio­ episcopesc din Croaţia, oare a adresat pas­
membrii familiei şi cu asistenţa a forte pu­ fie dispensată dela orele ordinare de învă­
nal, acum vom trece să examinăm, cari torale cătră cler şi popor şi prin circulare
ţini bărbaţi de stat. Nu s’a desfăşurat nici ţătură în cjiua ce premerge sântei liturgii,
sunt principalele elemente, cari au concu­ dispune sărbarea dilei prin slujbe bise-
o pompă , nici o solemnitate esterioră. Tî­ adecă în 20 Noemvre (2 Decemvre) a. c.,
rat la formarea şi la constituirea deosebi­ ricescl.
nărul archiduce primi dela unchiul său nu­ ca în cjiua suirei pe tron a Maiestăţii Sale,
telor naţiuni.
mirea de împărat, în genunchi. Unii dintre şi să se adune în o anumită oră numai Amnestiărî. Am amintit, că din incidentul
Valerian Ursianu,
cronicarii acelor timpuri viforose spun, că pentru deprindere în cântările, cari vor serbării jubileului de 50 ani de domnie
pro£ univers.
noul împărat ar fi cjis, după terminarea să se esecute în cjiua următore; eră în în- Suveranul nostru va da amnestie generală
actului: „Rămas bun tinereţele mele . sa-şl diua liturgiei are să asiste în biserică acelor soldaţi din serviciul armatei comune
u